Cristian Horgoș – Amprente ale Coloanei Infinitului pe „Vasul cu Îndrăgostiți” din Cultura Gumelnița

În pleiada cunoscută de artefacte istorice care conțin urme timpurii ale Coloanei Infinitului nu a fost remarcat până acum „Vasul cu Îndrăgostiți” găsit în 1975 pe şantierul arheologic Sultana Malu Roşu. Valoroasa piesă datând din anii 4.300 – 4.100 Î. Hr., Eneolitic, Cultura Gumelniţa, poate fi admirată la Muzeul Judeţean „Teohari Antonescu” Giurgiu.

Merită amintit că cea mai veche prefațare a romburilor Coloanei lui Brâncuși a fost găsită la Cuina Turcului, cioplită pe o falangă de cal.

O sugestivă explicație a fost oferită de Sorana Georgescu Gorjan, fiica inginerului structuralist Ștefan Georgescu-Gorjan, șef al proiectului de ridicare a Coloanei de la Târgu Jiu.

Astfel, spicuim din articolul „Povestea Coloanei fără Sfârșit” de pe site-ul Centrului Brâncuși:

„Coloana, ca imagine a axei lumii, ca scară la cer, este o temă mitică reperabilă în preistorie. Cea mai veche reprezentare axială pe teritoriul românesc apare pe falanga de ecvideu epipaleolitic, decorată cu un romb având laturile opuse prelungite, sugerând infinirea. Descoperirea de la Dubova (Cuina Turcului) este veche de 13.000 de ani.

Imaginile coloanei cerului în spațiul românesc au fost semnalate și studiate pe larg de Romulus Vulcănescu în cartea sa dedicată acestei teme. Dovada cea mai convingătoare a străvechimii cultului coloanei cerului o reprezintă sanctuarul descoperit la Căscioarele (4035 î. Chr.), străjuind două coloane din argilă arsă, de aproape doi metri, ornate cu spirale fugitive continue, sugerând ideea de infinit ascensional”.

O reprezentare a Coloanei Cerului de la Căscioarele poate fi văzută la Muzeul Dunării de Jos din Călărași.

Reamintim că o altă piesă care a fost repetat asociată cu Coloana Infinitului este Vasul de la Cârcea (5.000 Î. Chr.).

Atât falanga de la Cuina Turcului cât și Vasul de la Cârcea au fost dealtfel exponatele de căpătâi ale simpozionului „Obârșia Neamului Românesc” (Craiova 2023).

„O să mergem mai departe în călătoria noastră virtuală spre primul sat neolitic din România, lângă Craiova la Cârcea unde povestea rombului iese din nou în evidență chiar dacă au mai trecut între timp alți 6000 de ani. 

Rombul ne urmărește obsesiv și încheiem călătoria noastră multimilenară cu povestea construcției coloanei infinitului și cu scrisorile dintre cei doi arhitecti principali, inginerul Gorjan și sculptorului Brâncuși”, se arată în cronica simpozionului „Obârșia Neamului Românesc” de pe site-ul https://europegenesys.com.

La România Culturală am mai publicat un articol în care s-a mai evidențiat un artefact prea puțin asociat cu Coloana Infinitului, și anume artefactul „Dansul Ielelor” de la Chirileni (Cultura Cucuteni).

A consemnat pentru dumneavoastră Cristian Horgoș.

Dacă v-a plăcut, sprijiniți Revista România Culturală pe Patreon!