Cristian Horgoș – Nu toți localnicii din Rimetea sunt încântați de filmul R.M.N. a lui Cristian Mungiu

Filmul R.M.N. (2022), care a avut premiera la Cannes, a ajuns și pe micile ecrane. Dar nu toți sătenii din Rimetea, unde s-a filmat producția, sunt mulțumiți de imaginea făcută în film pe seama pitoreștii localități care a fost propusă de un arhitect UNESCO pentru a intra pe Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO.

În bună parte, componența etnică a Rimetei seamănă cu cea făcută de Ioan Slavici localității arădene Radna, în romanul „Mara”. Adică Rimetea e o localitate inter-culturală, în care românii, ungurii și etnicii germani au conviețuit cu bune și mai puțin bune, de secole.

Iar în ultimii ani localitatea trăiește îndeosebi pe seama turismului.

„Unii turiști care trec pe la noi ne întreabă ce credem despre filmul R.M.N. Ce s-a întâmplat, s-a întâmplat. Deci a ieșit, ca să zic așa, un film istoric. Mai bine filma ce se întâmplă astăzi sau să intuiască un scenariu despre ce se va întâmpla în viitor?”, ne-a spus doamna care conduce una din cafenelele cochete de lângă Biserica Reformată din Rimetea.

„Dacă evenimentele pe care s-a bazat filmul s-au petrecut într-o anume localitate, atunci mai bine filma acolo, nu la noi, unde oamenii se înțeleg bine”, a completat un sătean aflat în cafenea.

Într-adevăr, în film apare și o scenă în care, în Căminul Cultural, Balada Miorița este recitată de școlari în limba ungurească, semn al bunei înțelegeri și a interculturalității.

Întrucât ideea nu e să stricăm pentru eventuali cinefili farmecul filmului povestindu-l pe de-a întregul notăm doar că echilibrul intercultural fragil al comunității e sfâșiat de aducerea unor muncitori srilankezi la o fabrică locală.

R.M.N. e, metaforic, o scanare a conștiinței comunității interetnice, în care răbufnesc problemele acumulate de-a lungul vremii.

Intriga filmului pornește de la cazul real din 2020, din satul Ditrău, când doi srilankezi au fost ținta unui protest al localnicilor care cereau îndepărtarea lor.

Detalii și aspecte interesante despre filmarea efectivă pot fi găsite, de pildă, în articolul „R.M.N., filmul de Cannes al lui Cristian Mungiu, are ca fundal un sat de patrimoniu, Rimetea”.

Ca atracții turistice enumerăm biserici de diferite confesiuni, Muzeul Etnografic, pensiuni cu ciubăr și cu priveliște spre Piatra Secuiului, cafenele cu interioare cochete, cu poze de epocă pe pereți și decorațiuni vechi, magazine de artizanat, o moară pe apă și mai ales case cu arhitectură unitară, de secol XIX, cu mult bun gust.

A consemnat pentru dumneavoastră Cristian Horgoș.

Dacă v-a plăcut, sprijiniți Revista România Culturală pe Patreon!