Dan Culcer – Cum a fost condamnat la moarte Radu Gyr pentru poezia „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!“

În loc să se sperie de intervențiile ridicole ale unor analfabeți sau ale unor ziariști năimiți, cei care cunosc adevărul, ar trebui să reacționeze cu demnitate. Adică să reamintească legea. O reabilitare juridic declarată și confirmată are putere de lege.

Radu Gyr a fost reabilitat printr-o hotărâre judecătorească validă, în România de după 1990. Hotărâre care îl exonerează de orice acuzație anterioară. De altfel Radu Gyr a fost reabilitat în raport cu niște condamnări bazate pe texte de lege care nu mai sunt juridic active.

A fi fost legionar, adică simpatizant sau membru activ al Legiunii Arhanghelul Mihail, în perioada de dinainte de 1944 era perfect legal. Dacă, în calitatea de cetățean, un individ, legionar sau nelegionar, ar fi încălcat legea din perioada respectivă, el putea fi pedepsit. Persoana numită Radu Gyr nu a încălcat nici o lege a României, nici înainte de 1945, nici după 199o. A murit în 1975. Înainte de 1945 a fost condamnat pentru opinii politice și apartenența la o organizație politică care a fost interzisă în 1941 pe baza unei înscenări. Poeziile sale fac parte, indiferent ce ar afirma o lege după 1990, din patrimoniul cultural al României. A interzice difuzarea oricărui text semnat de Radu Gyr în condițiile actuale este un act de cenzură, interzis de legea română. Legile care impun o cenzură sunt anticonstituționale.

Activiștii politici, din oricare partid politic actual, deputații, senatorii, funcționarii de stat care sunt de acord cu acest tip de cenzură, care nu acționeză concret pentru respectarea Constituției, sunt pasibili de pedeapse specifice pentru orice persoană care nu respectă Constituția.

Pe situl România Curată se fac referințe la un caz care poate avea valoare de jurisprudență. Se invocă excepția de neconsituționalitate. Se demonstrează că sunt interzise actele de cenzură prealabile ca și cele de cenzură posterioară.

Dincolo de Constituția României, se fac referințe pertinente la Art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, consacrat prin hotărârile ulterioare ale Curții Europene a Drepturilor Omului.

„Cenzura preliminară presupune trecerea printr-un filtru administrativ sau prin constrângeri legale a textelor care urmează să fie publicate, pe când cenzura ulterioară presupune fie confiscarea sau distrugerea operelor odată publicate, fie obligarea autorilor la suprimarea acestora. Din punctul de vedere al rezultatului final, ambele au același efect: încălcarea libertății de exprimare și a dreptului publicului la informare.”

Execuția corală care a provocat reacțiile de haită, nu a fost blocată, dar, după părerea celor care au depus plângeri, ar fi trebuit să fie. Chiar dacă actul efectiv de cenzură nu avut loc, intenția de aplicare a cenzurii posterioare a fost evidentă.

Sursa: https://www.romaniacurata.ro/cenzura-de-orice-fel-este-interzisa-cu-cateva-exceptii-ghita-maior-vladescu-ponta/.

Regimul lui Ion Antonescu și regimul comunist au ceva în comun: au pedepsit penal cu privarea de libertate persoane pentru opțiunile lor politice, fără ca acestora să li se poată imputa individual vreo acțiune încadrabilă penal.

În vreme de război, măsuri punitive limitate sau excesive dar acoperite de starea de excepție, de război ori de asediu, puteau fi luate juridic legal. Un același temei nu mai putea fi folosit de comuniști, decât atunci când se defineau în război de clasă cu «dușmanii poporului», adică atunci când au incitat la război civil. Măcar pentru acest abuz și pentru această incitare, regimul comunist din România, prin înalții săi demnitari, înainte de 1964, putea fi condamnat legal de orice stat de drept. Punct.

Poemele lui Radu Gyr fac parte din patrimoniul literaturii române. Inclusiv cele scrise în vremea în care servea pe frontul antisovietic, într-un batalion disciplinar, trimis ca pedeapsă de regimul lui Ion Antonescu, după despărțirea sângeroasă a acestuia de Horia Sima și ai săi.

Difuzarea acestor poeme, prin tipărire spre lectură, recitare, analiză este un drept inalienabil al culturii române și nu este un act de propagandă legionară, nu poate fi interpretat ca fiind propagandă politică postumă sau post-istorică. Iar legile scelerate, care induc confuzii și inventează păcate penale pentru că o formațiune corală ar fi utilizat cântece pe versuri de Radu Gyr, trebuie să fie anulate.

În același context, difuzarea gratuită în spațiul public a unui produs imprimat, fără tulburarea ordinei publice, este legală. Blocarea acestei acțiuni prin confiscarea unor exemplare ale revistei Certitudinea este tot un act de cenzură. Incompetența executanților unui act de cenzură nici nu mai are rost să fie evocată.

Când astfel de acte abuzive, ilegale vor înceta, România va redeveni un stat suveran.

În fine, culmea imbecilității ziaristicii de slugoi, în loc să se verifice afirmațiile scandalizate ale reprezentanților puterilor coloniale, se confundă cu poezia o versificație banală, de cămin cultural, bună de text chiar și pentru un cor de cămin cultural, simplu inventar tematic al unor teze patriotice standardizate, în stilul celor semnate de Nicolae Dragoș, Ion Brad, și alți versificatori de dinainte de 1944 sau de după 1964.

Comparați opera autentică a lui Radu Gyr cu textul incriminat. Chiar dacă, prin absurd, ar fi autentificat ca fiind o scriere a lui Radu Gyr, pe bază de manuscris sau pe orice altă bază, textul cântecului este un artfefact simpluț. Am terminat.

A consemnat pentru dumneavoastră Dan Culcer.

Dacă v-a plăcut, sprijiniți Revista România Culturală pe Patreon!