Expoziție de măști populare românești la Muzeul Regional al Valahiei din Moravia, în perioada 7 decembrie 2025 – 12 aprilie 2026

O expoziție dedicată măștilor populare românești va fi deschisă la Muzeul Regional al Valahiei din Moravia, Vsetín, în perioada 7 decembrie 2025 – 12 aprilie 2026.

Evenimentul este organizat de Muzeul Regional al Valahiei, în parteneriat cu Institutul Cultural Român (ICR) de la Praga, Ambasada României în Republica Cehă, Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, Muzeul Maramureșului – Sighetu-Marmației, Muzeul Judeţean de Etnografie şi Artă Populară Maramureş din Baia Mare și Muzeul Țării Crișurilor din Oradea. Expoziția va fi vernisată sâmbătă, 6 decembrie, ora 14.00.

„Curatoriată de Ivana Spitzer Ostřanská, cercetătoare specializată în istoria regională, expoziția arată că tradițiile se nasc din ritmul naturii și din nevoile oamenilor. Pe locuitorii satelor din Valašsko Morav și România îi leagă memoria comună din regiunea carpatică, lanț care formează o axă culturală naturală. Fie că ne aflăm în Valašsko Morav sau în Maramureșul românesc, locuitorii au înfruntat timp de secole condiții similare, din care au înflorit obiceiuri și ritualuri care – deși au denumiri și limbi diferite – au la bază aceleași teme: celebrarea vieții, fertilitatea, protecția împotriva răului și respectul pentru natură și sacru.

Într-un astfel de mediu, oamenii se îndreptau spre supranatural mai des decât în alte părți, pentru a-și proteja bunurile, sănătatea și viața. Fie păgâni, fie vechi slavi, toți venerau forțele naturii și se temeau de spiritele rele. Obiceiurile au supraviețuit și s-au păstrat până astăzi în tradițiile și obiceiurile populare, unde măștile, zgomotul sau dansurile rituale au jucat un rol important”, mai informează ICR.

Vizitatorii se pot bucura de o selecție bogată de măști tradiționale din ambele regiuni. Expoziția este ilustrată sonor cu înregistrări video ale procesiunilor, colinde de Crăciun, precum și povești care oferă contextul acestor tradiții. Conceptul expozițional prezintă cum, în mediul montan, unde supraviețuirea depindea altădată de ajutorul reciproc, s-au dezvoltat tradiții care poartă aceeași experiență umană și leagă generații: vor fi prezentate și lucrările creatorilor contemporani de măști populare românești, cu accent special pe modul în care tradițiile au persistat până în prezent și continuă să evolueze. Artiștii expozanți vor contribui cu o serie de elemente spațiale și audiovizuale care explorează simbolismul măștilor create prin mijloacele de producție specifice secolului XXI. Totodată, publicul va avea ocazia să ia contact cu diversele perspective ale studenților de la studiourile de design de bijuterie și design digital de la Universitatea Tomas Bata din Zlín.

Măștile maramureșene ale Monumentului de la Moisei

Monumentul martirilor români de la Moisei a fost realizat de sculptorul Vida Gheza în amintirea martirilor uciși de trupele horthyste în retragere.

Monumentul cuprinde 12 figurine din care 2 chipuri omenești și 10 măști tradiționale maramureșene.

Cei doisprezece stâlpi impresionează prin poziționare și prin semnificatia fiecărei măști:

„[…] Omul pădurii, Omul nopții, Omul apelor sau Omul care horește. Modele sunt măștile. Măștile vechi maramureșene. Expresive. Care redau expresia esențială”, a spus chiar Vida Gheza.

„Autorul acestui monument, inspirat din sanctuarul dacic de la Grădiștea, este sculptorul Gheza Vida, a cărui faptă merită lauda întregului nostru popor. […] Pentru mine este un prilej de emoție în plus și de satisfacție pe un înalt plan al conștiinței că artistul care a cioplit trunchiurile de stejar de la Moisei, în forma măștilor maramureșene ce reprezintă lupta dintre viață și moarte, a luptat cândva cu arma în mână pe unul dintre cele mai patetice fronturi ale demnității umane”, a scris Geo Bogza despre Monumentul de la Moisei.

Mai menționăm că la fiecare ediție a Târgului Meșterilor Populari sunt prezente și tarabe cu măști tradiționale românești, realizate în special din piele, lână și cânepă.

Dacă v-a plăcut, sprijiniți Revista România Culturală pe Patreon!