Mihai Vinereanu – De când ne urăsc austriecii

Austria a avut o atitudine ostilă față de români dintotdeauna și, coborând în istorie, nu puten să nu amintim trădarea acestora urmată de asasinarea celui dintâi întregitor de neam românesc, a marelui Mihai Viteazu. Deși Eminescu nu vorbește despre asasinarea voievodului, Austria a avut un rol esențial în complotul împotriva acestuia, cu toate că împăratul Rudolf îi oferise inițial sprijin.

P. P. Panaitescu, în lucrarea sa intitulată chiar „Mihai Viteazul”, publicată în 1936, la Fundația Regele Carol I, spune următoarele:

„Curtea Imperială nu stabilise dinainte soartea Ardealului după recucerire, nici rolul lui Mihai. Acesta fusese recunoscut odinioară, măcar de Pezzen, ca guvernator al Ardealului, înțelegerea deci să stăpânească iar această țară, cu învoirea împăratului […]. De aceea Basta a lucrat pentru stăpânii lui, care voiau să aibă Ardealul direct sub cârmuirea lor, înlăturându-l pe Mihai. Basta era un general în slujba lor și nu ar fi făcut această faptă, dacă nu ar fi știut că ea va fi aprobată.”

Cu toate acestea, Mihai Viteazu voia Ardealul pentru el, ceea ce era inacceptabil pentru austrieci. Aceștia au dorit să-l folosească pe Mihai doar pentru a scoate Ardealul de sub controlul ungurilor de aici. Amintim că la acea vreme fostul regat unguresc era pașalîc turcesc, rămânând așa până la 1699, când este alipit Austriei.

Menționăm că pe 11 iunie 1600, Mihai s-a întâlnit cu Dr. B. Pezzen la Alba-Iulia, căruia i-a destănuit intenția sa de a alipi oficial Ardealul și Moldova la Țara Românească. De asemenea i-a vorbit și de intențiile sale de raliere la interesele antiotomane ale Austriei, solicitând totodată subvenții pentru întreținerea armatei. Dr. Pezzen i-a promis numai funcția de guvernator al Ardealului și al Țării Românești, nu și al Moldovei. În cursul negocierilor, Mihai a renunțat la unele din cerințele formulate inițial. Raportul Dr. B. Pezzen înaintat împăratului Rudolf II nu a fost favorabil lui Mihai, ceea ce a dus la complotul eliminării acestuia.

Prin urmare, vedem o continuitate de peste 400 de ani de atitudine dușmănoasă a Austriei față de români.

A consemnat pentru dumneavoastră prof. dr. ist. lingv. Mihai Vinereanu.

Dacă v-a plăcut, sprijiniți Revista România Culturală pe Patreon!