Mircea Băduț – DonQuijotisme AntropoLexice (prezentare carte – ediția a II-a)

Cartea va propune spre lectură o sumă de eseuri inedite, inspirate de chestiuni cvasicotidiene sau rezultate din căutări la care ne ducem mai rar cu gândul. În plus, atât pentru condimentarea experienței de lectură, cât mai ales pentru democratizarea conceptului de antropologie (în jurul căruia gravitează prozele din cuprins), seria de eseuri – fuzionând idei de psihologie, sociologie ori de filosofie – este punctată (inițial, median și final) cu câte o proză ficțională din seria interpretărilor speculativ-antropologice de mituri și legende populare (aici fiind vizate baladele Monastirea Argesului și Miorița), serie de autor începută odată cu cartea Întoarcerea fratelui risipitor. Volumul de față aduce cititorului un amalgam de provocări pentru minte și pentru inimă, într-un melanj pastelat, susținut pe tot parcursul de împletitura a trei filoane esențiale: auto-ironie, umilință și duioșie.

Lectura, în acest caz, se poate dovedi o experiență deosebită atât pentru cititorul pasionat de beletristică, cât și pentru cel atras de eseistică de idei. Profunzimile și perspectivele vor surprinde adesea.

Cătălina Coman, de la portiadecitit.ro, a scris și o recenzie a cărții. Să vedem:

„Mulți dintre voi mă cunoașteți deja și știți că prefer romanele. Însă, uneori accept câte o provocare și citesc și alte genuri. De data asta, vă vine sau nu să credeți, am citit o carte de eseuri. Nu aș putea citi prea des acest gen, dar a fost o carte interesantă.

Donquijotisme Antropolexice m-a intrigat întâi datorită titlului. Eram curioasă ce se ascunde în spate. Am descoperit o serie de eseuri, în care autorul tratează diferite probleme cu care se confruntă societatea noastră.

Indiferent că ne vorbește despre prietenie, civilizație, adevărul absolut sau inteligențe artificiale, despre timp, talent sau diferența dintre vârste, autorul o face cu pasiune.

Citind eseurile lui, ai tendința să analizezi și tu aspectele dezbătute de autor, uneori fiind de aceeași părere cu el, alteori contrazicându-l, fiind sigur 100% că părerea ta e corectă. Mi-ar fi plăcut, de multe ori, să îl am în față, pentru a aprofunda unele subiecte.

Însă, ce mi-a plăcut mie cel mai mult la carte sunt cele două povești scurte, reinterpretări ale baladelor populare Monastirea Argeșului și Miorița. Deh, sunt o fană a ficțiunii, nu mă pot abține.

Mi-a plăcut mult imaginația de care a dat dovadă, pornind de la binecunoscutele balade și ajungând să creeze două povești la fel de frumoase, și cu totul originale.

Mulțumesc pentru carte, Mircea Băduț!”

Cartea poate fi comandată și pe internet.