Observăm inserarea tot mai îndrăzneață a unor cuvinte din limba engleză nu numai în limbajul curent al românilor, dar chiar și în discursurile oficiale și în textele oficiale emise de instituțiile statului român. Acest fenomen alterează inevitabil limba română împingând-o spre forma hibridă deja numită romgleză (amestec de română cu engleză). Creșterea graduală a ponderii acestor englezisme poate merge până la inversarea raportului dintre cele două fonduri lexicale și ar putea duce în timp la înlocuirea limbii române cu limba engleză. Nu este aici locul și nu sunt eu persoana cea mai potrivită pentru a evalua gravitatea acestei pierderi de identitate culturală, spirituală și sufletească. Lingviștii au atras atenția din vreme asupra impactului deteriorării și pierderii limbilor etnice.
Însă conținutul și direcția de mișcare a culturii naționale, inclusiv a limbii, sunt date nu atât de specialiști, puțini la număr, cât de noi, marea masă a comunității utilizatorilor.
Mai mult, nimeni, chiar să vrea, nu se poate sustrage luptei care se dă acum: fiecare dintre noi contribuie, prin felul său de a vorbi și scrie, la perpetuarea limbii române curate sau, dimpotrivă, la anglicizarea ei tot mai invazivă și la abandonarea ei treptată, cuvânt cu cuvânt… Alternativă nu există. Numai cei ce nu pot vorbi și scrie sunt în afara dezbaterii…
Dar lucrurile nu se opresc la limbă…
Pentru că…
„La început era Cuvântul și Cuvântul era cu Dumnezeu și Cuvântul era Dumnezeu. El era la început cu Dumnezeu. Toate lucrurile au fost făcute prin El și nimic din ce a fost făcut n-a fost făcut fără El. În El era viața și viața era lumina oamenilor.” (Evanghelia după Ioan, cap.1, vers.1-4.)
… Și…
„Nu veţi plânge-atunci amarnic, / Că vi-i limba prea săracă, / Şi-ţi vedea, cât îi de darnic / Graiul ţării noastre dragă. / […] Înviaţi-vă dar graiul, / Ruginit de multă vreme, / Ștergeţi slinul, mucegaiul / Al uitării ‘n care geme. / Strângeţi piatra lucitoare / Ce din soare se aprinde – / Şi-ţi avea în revărsare / Un potop nou de cuvinte. / Răsări-vă o comoară/ În adâncuri înfundată, / Un şirag de piatră rară/ Pe moşie revărsată.” Alexei Mateevici (1988-1917)
DE ACEEA ROMÂNII ROMÂNI ÎNCEP SĂ-ȘI CUREȚE LIMBAJUL DE ZI CU ZI DE ACESTE ENGLEZISME (zise și anglicisme, care sunt cele mai numeroase barbarisme, numite și xenisme sau străinisme) RENUNȚÂND SĂ MAI SPUNĂ:
– advertising, în loc de publicitate;
– agreement, în loc de înţelegere, acord;
– all right, în loc de corect, foarte bine, în regulă;
– a apdata, scris și a updata, în loc de a aduce la zi, a actualiza;
– application (care de fapt, în engleză înseamnă candidatură), în loc de aplicație;
– arte performative (pentru teatru, pantomimă, dans, muzică, etc), în loc de arte interpretative, sau arte ale spectacolului; ținem seama de faptul că a performa are în limba noastră sensul de a face performanță (sportivă, profesională, etc) nu de a presta, executa, interpreta un rol, o piesă muzicală etc.
– asistent manager, în loc de secretară;
– atașament sau chiar attachment, ori chiar „în attach” (după engl. attachment), în mesajele de poștă electronică, în loc de anexă, fișier anexat, document alăturat; generează omonimie nefolositoare întrucât în limba română atașament înseamnă afecțiune puternică pentru cineva;
– background, în loc de pregătire / specializare / experiență profesională ; context, cadru; mediu, familie; fundal, plan îndepărtat (artă);
– back-office, în loc de biroul din spate, zona internă, partea administrativă, etc.;
– bad, în loc de rău;
– band, în loc de orchestră;
– beauty, în loc de frumusețe;
– beauty-tips, în loc de sfaturi pentru înfrumusețare;
– beep, în loc de apel scurt,
– best seller, în loc de cel mai bine vândut,
– blush, în loc de fard de obraz;
– board, în loc de consiliu, comitet;
– boldat sau bolduit (pentru scris), în loc de aldin, îngroşat (litere aldine, groase);
– boom, în loc de prosperitate, creștere (economică), explozie, vâlvă, bubuit, etc;
– breakingnews, în loc de știri în timp real, știri despre evenimente în desfășurare, în curs;
– broadband, pentru bandă de frecvențe;
– business, în loc de afacere;
– busy, în loc de ocupat;
– bye, în loc de la revedere, pa;
– cash, în loc de numerar, bani gheață, peșin;
– casting, în loc de selectare (a actorilor pentru o producție);
– casual, în loc de îmbrăcăminte de zi;
– catering, în loc de livrare de preparate culinare și băuturi în alte locuri (sedii de firme, etc) decât localurile de alimentație publică (restaurante etc.);
– center, în loc de centru;
– chips, chipsuri, în loc de cartofi prăjiți;
– challenge, în loc de provocare;
– chat, în loc de discuție, convorbire prin mesaje electronice;
– click, în loc de apăsare, activare, clic;
– coach, în loc de antrenor, instructor;
– coaching, în loc de instruire, antrenare;
– coffee, în loc de cafea;
– content, în loc de cuprins, conținut;
– cool, în loc de rece sau grozav, frumos, interesant, fain;
– cooler, în loc de ventilator de răcire, răcitor;
– cornflakes, în loc de floricele de porumb;
– cover-girl, în loc de fată pozată pentru copertele revistelor;
– a customiza, customizat, în loc de a personaliza, a adapta la datele specifice ale fiecăruia;
– darling, în loc de dragă;
– data (pronunțat englezește deita), în loc de dată, date, numere, date numerice, valori numerice;
– dealer, în loc de distribuitor, vânzător;
– deadline, în loc de termen limită, termen final;
– a deleta, a da delete sau a da dilit, a dili, în loc de a șterge, a desființa, a anula;
– design, designer, în loc de proiect, desen, proiectant, desenator;
– determinat, în loc de hotărât, decis; această preluare de sens din limba engleză generează omonimie nefolositoare întrucât în limba română a determina înseamnă a afla, a stabili, a preciza, a măsura, iar determinat înseamnă stabilit, precizat, definit;
– discount, în loc de deducere, deducție, reducere (de preț), reducție, rabat (comercial);
– display, în loc de afișaj, ecran;
– download, în loc de descărcare; românizarea cel puțin îndoielnică a daunloada, sau chiar a downloada în loc de a descărca;
– draft, în loc de schiţă, proiect, rezumat, ciornă;
– dressing, în loc de sos, zeamă;
– driver, în loc de șofer, conducător auto;
– E-mail, în loc de poștă electronică;
– emerald (ex. în rețelele de vânzări tip MLM), în loc de smarald; harnicii noștri „melemiști” visează să devină „emeralzi” prin convingerea conaționalilor să se lase de orice altă activitate profesională și toți musai să se apuce de vândut mărfurile produse prin alte țări!
– expertiză, în construcții lexicale ca „persoană cu expertiză”, în loc de cunoaștere, pricepere, iscusință, excelență, măiestrie, experiență, competență (în sintagme de felul „specialist cu expertiză în domeniul…”); această preluare a sensului englez generează o omonimie nefolositoare întrucât în limba română cuvântul expertiză are alt sens, acela de cercetare întreprinsă de un expert cu privire la o situație, un aspect: expertiză judiciară, expertiză grafologică, expertiză criminalistică etc.;
– a (nu)face sens (de la to make sens), în loc de a fi clar, a fi limpede, avea sens, de a avea înțeles;
– fake news, în loc de știri false;
– fashion, în loc de modă;
– fast-food, în loc de mâncare gătită rapid, local / restaurant cu gătire rapidă;
– feed-back, în loc de reacţie, răspuns;
– feeling, în loc de simțire, presimțire, simțământ, senzație, sentiment, presentiment, intuiție; unii dintre noi începuseră să aibă tot felul de filinguri;
– fifty-fifty, în loc de jumătate;
– finish sau finiș, în loc de linie de sosire, sfârșit, final;
– flipchart, în loc de tablă de scris (de regulă mobilă, pliantă, pe picioare), afișaj de prezentare, afișor;
– flyer, în loc de fluturaș (de hârtie), pliant, bilețel informativ;
– a se focusa pe (to focus), în loc de a se concentra pe, a se focaliza pe, a-și păstra atenția asupra, a fi atent la etc.;
– folder, în loc de dosar (electronic);
– free-lancer, în loc de liber întreprinzător, întreprinzător independent;
– front office, în loc de biroul din față, biroul de primire, relații cu clienții, recepție etc.;
– full-time și part-time, în loc de normă întreagă și jumătate de normă;
– game, în loc de joc;
– gammer, în loc de jucător;
– gay, în loc de homosexual, sodomist, sodomit, pederast etc.;
– gen, în loc de sex; dacă în limba și cultura română numai cuvântul sex (masculin sau feminin) este folosit în domeniile biologic, genetic, medical, antropologic, zoologic, zootehnic, cinegetic, botanic, agricol, silvic etc., dimpotrivă, vocabula gen nu este corectă ca sinonim pentru sex în domeniile anterioare (științele biologice), unde termenii de gen și subgen sunt folosiți doar în clasificarea sistematică a speciilor, pentru a desemna unitățile taxonomice imediat superioare speciilor, așadar din care fac parte speciile cele mai apropiate între ele (de ex. genul Quercus, care cuprinde toate speciile de stejari); în schimb cuvântul gen este folosit în domeniul lingvistic, gramatical pentru noțiunile de gen masculin, gen feminin și gen neutru și, în limbă, ca sinonim pentru fel, tip, categorie, teapă, stil etc; sesizăm că forțarea, programatică sau nu, a sinonimiei false între gen și sex, prin folosirea neadecvată a vocabulei gen în loc de sex în domeniile biologice, înlesnește insinuarea terminologiei și implicit a ideologiei de gen: „egalitate de gen”, „discriminare de gen” etc., ambele inoculate forțat, insidios, în cultura noastră;
– gloss, în loc de luciu de buze;
– grant, în loc de alocaţie, subvenţie, acordare, aprobare, donaţie, dar, premiu sau chiar proiect (acțiune) finanțat(ă), subvenționat(ă);
– guidelines, în loc de îndrumar, ghid, instrucțiuni, linii directoare;
– hand-out, în loc de a înmâna;
– hardware, în loc de echipament (fizic, de calcul), structura fizică (de calcul / a calculatorului electronic), corpul fizic al calculatorului, mașina (electronică, de calcul);
– hit, în loc de cântec de succes, melodie, șlagăr etc.;
– hobby, în loc de pasiune, activitate de timp liber, extraprofesională;
– horror, în loc de groază;
– hotnews, în loc de știri de ultimă oră, știri calde, noutăți etc.;
– hub, în loc de: centru de concentrare și distribuire, depozit operativ, centru de preluare-livrare, centru de transfer (pentru mărfuri, poștă-mesagerie, etc); nod (de transport), intersecție, punct de interconexiune; concentrator, repartitor (informatică) etc.;
– a impacta, în loc de a avea efect, a avea răsunet, a avea impact;
– implementare (deja preluat în dicționarele limbii române), în loc de punere în practică, aplicare, îndeplinire; încă puțin înțeles de mulți oameni din popor, tocmai din această cauză este folosit adeseori cu sensuri diverse, la libera alegere („I-a implementat un pumn în barbă…”, dar cel mai puțin serios lucru este că astfel de „sensuri” sunt preluate de „noile dicționare”!);
– a insentiva, insentivat, în loc de a stimula, stimulat;
– input-uri, în loc de intrări (în sistem) și output, în loc de ieșiri (din sistem);
– IT, în loc de tehnologia informației (TI) sau tehnologia informației și comunicării (TIC);
– jackpot, în loc de miză, premiu mare (la jocuri mecanice); lovitură financiară, profit mare în timp scurt, profit rapid (fig.);
– job, în loc de loc de muncă, slujbă, serviciu, afacere, treabă, sarcină etc.;
– joystick, în loc de manetă;
– ketchup, în loc de sos picant;
– lag, în loc de întârziere, decalaj, latență (jocuri pe calculator);
– leadership, în loc de conducere, comandament, autoritate, supremație, dominație, predominanță, preeminență, hegemonie;
– leasing, în loc de închiriere specială, închiriere cu drept de achiziție, închiriere cu preluarea bunului în proprietate etc.;
– like, în loc de place, a plăcea;
– live, în loc de în direct, pe scenă, în fața publicului etc.;
– living, sau living-room, în loc de cameră de zi, camera comună, sufragerie;
– look, în loc de înfățișare, aspect;
– make-up, în loc de machiaj;
– mall, în loc de complex comercial, supermagazin, etc.;
– management, în loc de conducere, coordonare, dirijare; deja consacrat și acceptat, recunosc!
– manager, în loc de conducător, șef, director;
– a manageria, a menegeria sau chiar a menegerui („românizare” cel puțin îndoielnică) în loc de a conduce, a coordona, a dirija, a gospodări, a administra;
– menegeruit, în loc de condus, coordonat, administrat;
– mandatory, în loc de morțiș, musai, neapărat, negreșit, numaidecât, obligatoriu, inevitabil, ineluctabil;
– map, în loc de hartă;
– market, supermarket, hypermarket etc., în loc de magazin, magazin universal, supermagazin, hipermagazin;
– a mastera, în loc de… mărturisesc că nu știu cu ce sens este folosit barbarismul acesta!
– meeting, în loc de întâlnire, ședință;
– mingling, în loc de amestecat, amestecându-se (printre alții);
– MLM (multi level marketing sau network marketing), în loc de vânzări pe mai multe nivele, vânzări în rețea, rețea de vânzări;
– mouse, în loc de șoarece, șoricel, mâner (calculator);
– office, în loc de birou, sală etc.; îmbrăcăminte pentru serviciu;
– OK, în loc de bine, perfect, de acord etc.;
– outfit, în loc de ținută;
– output-uri, în loc de ieșiri (din sistem);
– party, în loc de petrecere;
– pattern, în loc de tipar, model, șablon;
– player, în loc de jucător;
– please, în loc de „te rog”;
– poster, în loc de afiș, anunț;
– PR, adică public relation, în loc de relații cu publicul;
– podcast, în loc de transmisie, emisiune;
– printer, în loc de imprimantă;
– a printa, în loc de a imprima, a tipări;
– prioritizare (de la to prioritize), în loc de stabilire a priorităților, ierarhizare sau ordonare a priorităţilor etc.;
– project-officer, în loc de ofiţer de proiect, conducător de proiect, coordonator de proiect, responsabil de proiect;
– a prompta, în loc de a atenționa, a impulsiona, a împinge;
– prompter, în loc de ecran de proiecție;
– pub, în loc de bar;
– ranger, în loc de paznic de rezervaţie, paznic de pădure, pădurar;
– reminder, în loc de amintitor;
– retailer, în loc de comerciant cu amănuntul, detailist, comerciant en-detail;
– screen, în loc de ecran;
– a seta, setare, în loc de a stabili, a fixa;
– sex-appeal, în loc de nuri, farmec (sexual), atractivitate sexuală, forță de atracție, lipici (figurat, popular);
– sexy, în loc de nurliu (nurlie), atrăgător (atrăgătoare), fermecător (fermecătoare), frumos (frumoasă) etc.;
– a da share sau chiar a șerui, în loc de a împărtăși, a distribui, a trimite;
– share-uit (şeruit), în loc de împărtăşit, partajat;
– sheet, șit, în loc de pagină;
– shop, în loc de magazin;
– shopping, în loc de cumpărături;
– show, în loc de spectacol, prezentare;
– showroom, în loc de sală de expoziție;
– showbizz, în loc de (industrie de) divertisment, (industrie de) distracție;
– single, în loc de pentru o persoană, de un loc;
– smartphone, în loc de telefon inteligent;
– a socializa, socializare, în loc de a sta de vorbă, a vorbi, a comunica, a se întreține, a întreține o conversație etc.;
– sofisticat (de la sophisticated, despre o persoană), în loc de rafinat, complex; luăm act de faptul că, în limba și cultura română, însușirea de a fi sofisticat(ă) este proprie și atribuită lucrurilor, aparatelor și sistemelor nevii complicate, complexe, cu numeroase elemente, părți și funcții…, iar nu persoanelor rafinate sau celor ultracosmetizate… Nu vi se pare că mândria de a spune despre sine că „sunt o persoană (foarte) sofisticată” (care am multe, numeroase elemente și atribute interesante) se asociază cumva cu ignorarea sau teama și fuga de simplitate, care este adevăratul rafinament, venind din înțelegerea împuținării numerice, adică a sintezei, a unirii, a unității … cu Unul Dumnezeu?!
– software, în loc de programe;
– sorry, în loc de regret, îmi pare rău;
– spam, a spama, în loc de mesaj anonim nesolicitat (trimis în cantități mari), orice comunicare nedorită nesolicitată, trimisă în bloc;
– speach, spici, în loc de cuvântare, discurs;
– special (persoană foarte specială), în loc de deosebit, remarcabil, excepțional; în limba română special se folosește pentru lucruri nu pentru persoane;
– staff, în loc de echipă, personal;
– stakeholder, în loc de parte interesată, implicată;
– star, în loc de stea, vedetă;
– styling, în loc de coafură;
– a sumariza, în loc de a însuma, a aduna, a face totalul;
– summit, în loc de întâlnire la vârf;
– a acorda suport (de la support), în loc de a da, a acorda sprijin, ajutor, asistență tehnică;
– sustenabil, dezvoltare sustenabilă, în loc de dezvoltare durabilă, respectiv sustenabilitate, în loc de durabilitate;
– target, în loc de ţintă, obiectiv;
– template, în loc de șablon;
– tenisman, în loc de jucător de tenis;
– team building, în loc de construirea, consolidarea, sudarea echipei;
– thriller, în loc de roman, povestire, film de acțiune, de suspans, de speriat, de tresărit;
– timing, în loc de sincronizare;
– time-out, în loc de pauză;
– toast, în loc de pâine prăjită;
– trader, în loc de tranzacționar (pe bursă), comerciant;
– travel, în loc de călătorie, a călători;
– trainer (trainăr), în loc instructor, antrenor;
– training, în loc de instruire, pregătire, antrenament;
– trekking, în loc de urmărire, alergare;
– trench, în loc de palton, pardesiu;
– trend în loc de tendinţă, curent, direcţie, modă; trendy în loc de la modă;
– trigger, în loc de declanșator;
– underground, în loc de subteran, sub pământ, ilegal, ascuns, tainic etc.;
– user, în loc de utilizator, întrebuințător;
– VIP, în loc de persoană (foarte) importantă;
– webcam, în loc de cameră web, cameră de rețea;
– weekend, în loc de sfârșit de săptămână;
– Woops! Uuups! În loc de „Hopa!”, „Hop!”
– workshop în loc de seminar, atelier, atelier de dezbatere, masă rotundă;
– Wow! (uneori și pe post de adjectiv „foarte wow”), în loc de uimitor, extraordinar, remarcabil etc.
CRED CĂ, FĂRĂ PĂRTINIRE, ROMÂNII ADEVĂRAȚI ÎȘI CURĂȚĂ LIMBAJUL DE ZI CU ZI ȘI DE FRANȚUZISMELE RECENTE (cu franțuzismele aduse în secolul al XIX lea încă nu știu ce s-ar mai putea face …) RENUNȚÂND SĂ MAI SPUNĂ:
– parti-pris, în loc de părere preconcepută, subiectivitate, părtinire.
Nume proprii:
Denumiri de firme și localuri de alimentație publică, aduse din alte plaiuri: …exemple colorate.
Pierderea sau alterarea denumirilor geografice și topografice străvechi, înlocuirea lor cu denumiri noi englezești, italiene, spaniole, franțuzești sau germane: Camping Orange Valley, Jardine Hills, Velvet Winery, …alte exemple sugestive.
Pentru cei care sunt sceptici și pentru adepții entuziaști ai anglicizarii limbii noastre:
Se pot forma cuvinte noi românești fără a căuta în exterior, fără a fura din alte limbi, ci întorcându-ne înlăuntrul nostru, folosind mijloacele proprii limbii române, în felul în care formau cuvinte strămoșii noștri.
A consemnat pentru dumneavoastră Daniel Aelenei.
