Jezebel – Aniversare de 15 ani – Concert „CHIPURI” la Teatrul Godot pe 8 Septembrie 2024
,

Jezebel – Aniversare de 15 ani – Concert „CHIPURI” la Teatrul Godot pe 8 Septembrie 2024

Jezebel, una dintre cele mai versatile voci fusion din România, aniversează 15 ani de carieră națională și internațională pe scena teatrului Godot, într-un spectacol exploziv!

Vreme de 3 ore, vocea incofundabilă a lui Jezebel și cele 4 formule instrumentale ce o vor acompania vă vor transpune dintr-o epocă în alta, dintr-un gen muzical în altul. Naturalețea, ușurința cu care Jezebel trece de la tango argentinian la fado, de la chansonetă la muzică românească interbelică, de la jazz la folclor românesc reinterpretat și lăutarie, de la muzică cubaneză la folclor mexican, de la muzică clasică la muzică sacră aduc surprindere, fascinație, bucurie publicului cu care merge în astfel de călătorii muzicale.

Jezebel

De la energie pură la nostalgie, de la zâmbet la contemplare

Pe scenă vor urca alături de Jezebel
Mariana Pachis – sand artist
Toma Enache – regizor/actor
Balerina/coregrafa – Alexandra Emma Trincă
Aalima Sara Esterabadeyan – derviș rotitor
Csongor Kicsi – Silvia Spătaru – cuplul de dansatori de tango

Acompaniamentul va fi realizat de instrumentiști excepționali, cu cariere prestigioase

Alexandru Burcă – pian
Luis Maria Costa Hölzl – chitară portugheză
Adrian Flautistu – contrabas
Petre Burcă – trompetă
Dan Incrosnatu – percuție
Cristina Denisa Paşa
Taraful București

/0 Comments/by
Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța – Exponatul lunii septembrie 2024 – INSCRIPȚIE DEDICATĂ CAVALERULUI TRAC

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța – Exponatul lunii septembrie 2024 – INSCRIPȚIE DEDICATĂ CAVALERULUI TRAC

Basorelieful de marmură cu reprezentarea Cavalerului Trac și cu inscripție în limba greacă a fost descoperit întâmplător în anul 1959 în localitatea Arsa (ce aparține teritoriului callatian) cu prilejul lucrărilor agricole de toamnă.

Cavalerul Trac este o zeitate de origine tracă pe care grecii au asimilat-o, numind-o Heros sau Heron. De origine foarte veche, era probabil venerat ca ocrotitor al câmpurilor și turmelor, devenind mai apoi zeul tutelar al casei și al bunurilor familiale și chiar un soi de geniu personal sub a cărui ocrotire se afla individul. Uneori i se atribuie epitetul propylaios („cel care se află în fața ușii/porții”), tocmai ca protector al lăcașului familial. A fost venerat mai cu seamă în epoca romană, iar iconografia sa ne este cunoscută dintr-un mare număr de reliefuri, unde apare sub înfățișarea unui bărbat călare.În funcție de acțiunile pe care le are de îndeplinit Cavalerul Trac apare însoțit de divinități, adoranți sau animale.

În privința atitudinii de zeu-vânător trebuie făcută precizarea că aceasta se referă la lupta împotriva morții din care, uneori, poți ieși învingător, vânătoarea fiind considerată un exercițiu virtuos, și sacru totodată, care asigură nemurirea. Se consideră că în ipostaza de luptător-războinic sau vânător, Cavalerul Trac simbolizează divinitatea dreptății și binelui, care învinge forțele întunericului simbolizate de mistreț. În unele reprezentări tabloul este completat de copacul sacru – care simbolizează vegetația și fertilitatea solului – și de șarpe, considerat apărătorul sanctuarelor și locurilor sacre și care constituie și simboluri ale regenerării și ale vieții eterne.

Cavalerul Trac luptător sau vânător este reprezentat frecvent pe stelele de marmură unde simbolizează eroizarea defunctului conferind acestor stele un caracter votiv, împletindu-se astfel caracterul funerar al monumentului cu cel votiv al reprezentării. Aceste monumente prezintă un inters aparte deorece reflectă unul dintre primele aspecte ale sincretismului religios. Credința în nemurire se manifestă și în reprezentările Cavalerului trac, astfel că acestea semnifică nu numai eroizarea defunctului (divinizarea) cât – mai ales – Eroul salvator pregătit să-l conducă pe acesta în lumea eternă.

Monumentul care face obiectul prezentării noastre este din marmură, întreg și de formă rectangulară. Are chenar simplu, mult mai lat în partea inferioară unde este inscripția în limba greacă. În câmpul reliefului este reprezintat Cavalerul Trac în galop spre dreapta,văzut din semiprofil, ușor întors la dreapta, tânăr, fără barbă, cu părul buclat. Ochii, nasul, gura sunt schițați ușor. Este îmbrăcat în tunică scurtă, încinsă la mijloc, cu pliuri verticale în partea inferioară. Mantia, prinsă în față la gât, flutură în spate, în formă de evantai cu cinci falduri. Nu se distinge încălțămintea. Mâna stângă ține frâul iar cea dreaptă este ridicată în gest de benedictio Latina (gest care sugerează și rolul de mare preot al Cavalerului Trac). Calul se află în galop, iar picioarele din față sunt ridicate deasupra unui altar de formă circulară. Se vede copacul sacru cu 12 frunze stilizate și cu șarpele încolăcit, destul de vizibil. Lipsesc elementele specifice care însoțesc de obicei cavalerul vânător: lancea, câinele și mistrețul.

Sub relief se află o inscripție pe trei rânduri. Scrierea este îngrijită, fără ligaturi, iar înălțimea literelor este între 1-1,3 cm.

Textul inscripției:
Ἥρωι Δωσαηνῷ ἐπηκόῳ εὐχαρι-
στήριον ἀνέθηκεν Ῥοῦφος Ῥού-
φου ὑπὲρ τῶν ἰδίων.

Traducere:
„Eroului Dosaenos, lui cel care împinește dorințele, Rufus fiul lui Rufus a dedicat din resurse proprii (acest relief ) în semn de multumire.”

Inscripția prezintă un interes deosebit, atestând un epitet până acum necunoscut al Cavalerului Trac Ἥρως Δωσαηνός. Probabil epitetul Dosaenos, derivă de la numele unei localități în care era adorată divinitatea. În ce privește pe dedicant, Rufus fiul lui Rufus, cel care ridică monumentul, numele lui indică un grec romanizat. După grafie, monumentul datează din sec. II d. Chr.

/0 Comments/by
Comunicat de presă: Scriitori din patru țări, invitați speciali FICT 10! Gabriel Bota: „Este o ediție deosebită, pentru suflet”
,

Comunicat de presă: Scriitori din patru țări, invitați speciali FICT 10! Gabriel Bota: „Este o ediție deosebită, pentru suflet”

Cu ocazia FICT 10, ediție aniversară a Festivalului Internațional de Carte Transilvania, în lounge-ul oficial își vor lansa cărțile patru invitați speciali, trei de peste hotare, iar unul chiar din Cluj-Napoca.

La finalul lunii septembrie, mai exact între 25 și 28 septembrie va avea loc cea de-a zecea ediție a Festivalului Internațional de Carte Transilvania (FICT), în cadrul căreia iubitorii de literatură vor putea participa la 50 de evenimente, vor putea achiziționa cărți de la 43 de edituri și vor putea să bea o cafea bună, cu echipa FICT.

Anul acesta, echipa FICT, formată din Gabriel Bota, Bianca Tămaș, Luminița Rusu, Florina Cușmir și Cati Dăscălescu, s-a concentrat pe a oferi un cadru de întâlnire a oamenilor FICT, pentru a sărbători împreună cele 10 ediții, pentru care numeroase persoane au pus umărul, ca să ajungă cartea în inima Clujului.

Desigur, vor avea loc evenimente unul și unul, dar, principale sunt lansările de carte ale invitaților speciali. Alături de iubitorii de lectură, cu ocazia ediției cu numărul 10, vor fi: Lorenza Pieri (Italia), Daniele Dell’Agnola (Elveția), Marius Turda (UK) și Mihai Măniuțiu (România).

„FICT 10 este o ediție deosebită, pentru suflet. Din acest motiv, ne-am dorit să avem invitați speciali scriitori internaționali, dar și români, iar amestecul, zicem noi, este unul interesant.  Evenimentele cu siguranță vor oferi perspective, idei și inspirație celor care vor participa”, spune Gabriel Bota, director FICT.

Lorenza Pieri lansează două volume la FICT

Lorenza Pieri, scriitoare italiană, va lansa la FICT două cărți, O insulă mai mică, traducere de Gabriela Lungu şi Grădina monștrilor, traducere de Iulia Dromereschi (Editura Casa Cărții de Știință). Evenimentul, care va avea loc vineri, 27 septembrie, începând cu ora 18:00, este realizat cu sprijinul Institutului Italian din București. După lansarea cărților, la care vor vorbi Laura Napolitano (directoarea Institutului Italian din Bucureşti), Gabriela Lungu, Doina Gecse-Borgovan, Iulia Dromereschi și, desigur, autoarea, Lorenza Pieri va oferi o sesiune de autografe.

Daniele Dell’Agnola, unul dintre cei mai citiți scriitori elveției ai momentului

Scriitor și muzician elvețian, Daniele Dell’Agnola este profesor la Scuola universitaria professionale din Elveția, unde predă literatură. A publicat unsprezece cărți, inclusiv romane și povestiri pentru copii și adolescenți, iar acum vine în România pentru a-și lansa romanul Luna din cufăr, traducere de Violeta Popescu (Editura Școala Ardeleană), miercuri, 25 septembrie, de la ora 20:00. Daniele Dell’Agnola va discuta despre cartea sa, despre literatură și procesul său creativ cu Mihaela Vancea.

În căutarea românului perfect

Român la origine, maramureșean de loc, Marius Turda s-a stabilit permanent în Marea Britanie în anul 2002, unde, în prezent predă istoria eugeniei și a rasismului la Oxford Brookes University, fiind directorul Centrului de Studii Umanisto-Medicale al aceleiași universități.

Marius Turda însă nu a întors spatele României și, pasionat de istoria sa, continuă să caute răspunsuri. Astfel, a căutat românul perfect și vom afla dacă l-a găsit sau nu din cartea sa, În căutarea românului perfect. Specific național, degenerare rasială și selecție socială în România modernă (Editura Polirom), pe care o va lansa la FICT, alături de Ciprian Mihali, sâmbătă, 28 septembrie, începând cu ora 18:00.

De la TNC la FICT

Mihai Măniuțiu este anul acesta invitatul special FICT din partea României. Directorul Teatrului Național din Cluj și Distinguished Professor la University of California, Irvine (USA), autor a numeroase volume, lansează de data aceasta o antologie de autor, Soarele în oglindă (Editura Școala Ardeleană), în lounge-ul oficial FICT, vineri, 27 septembrie, de la ora 20:00. Alături de el vor fi Ion Pop, Ion Mureșan și Dragoș Pătrașcu (ilustratorul volumului).

FICT este un proiect realizat cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca.

Pentru mai multe informații, puteți accesa site-ul FICT sau și paginile noastre de Facebook și Instagram.

Despre FICT

Festivalul Internațional de Carte Transilvania (FICT) a fost conceput în anul 2013 cu scopul de a susține cultura română.

În timp, FICT a devenit mai mult decât un festival, fiind în prezent o umbrelă sub care au loc diferite evenimente care au în centru cartea și care au loc fie cu recurență fie ocazional, în funcție de diferite nevoi culturale.

Festivalul Internațional de Carte Transilvania are loc în fiecare an, în toamnă, adunând cele mai importante edituri naționale. În cadrul acestuia au loc zeci de evenimente, printre care se numără lansări de carte, întâlniri cu scriitori români și internațional, dezbateri pe teme de actualitate, concerte, spectacole de teatru, recitaluri de poezie. Festivalul reunește astfel an de an diverse laturi ale artei într-un proiect unic european, contribuind direct la stimularea interesului pentru cultură și lectură.

Lecturile Insomniacelor este un club de carte care funcționează sub egida FICT. Întâlnirile au loc lunar, iar scopul său este de a promova și dezbate creațiile literare ale scriitoarelor contemporane.

FICT are un caracter educativ, științific, cultural și social, având scopul promovării cercetării științifice, a culturii române, a spiritului civic, susținerii publicațiilor științifice de specialitate, a materialelor de popularizare, organizării de manifestări științifice și expoziționale, cointeresării

Contact de presă:

Bianca Tămaș / 0741751431 / transilvaniabook@gmail.com

/0 Comments/by
În luna septembrie 2024 la Godot începem o nouă stagiune teatrală, dar și cele mai iubite concerte live ce vor răsuna la Palatul Bragadiru
,

În luna septembrie 2024 la Godot începem o nouă stagiune teatrală, dar și cele mai iubite concerte live ce vor răsuna la Palatul Bragadiru

Luna septembrie aduce la Godot începutul unei noi stagiuni teatrale, marcând revenirea pe scenă a celor mai apreciate spectacole. În același timp, concertele live, atât de iubite de public, vor continua să răsune în atmosfera intimă și elegantă a Palatului Bragadiru.

Programul lunii septembrie:

concert piano seduction, sergiu tuhutiu, monica odagiu

4 septembrie, ora 20:00 – Concert Piano Seduction

Pianistul Sergiu Tuhuțiu și actrița și cântăreața Monica Odagiu te invită să te bucuri de un periplu muzical de la Chopin și Schubert la Amy Winehouse și Elton John. Această seară va marca o reîntâlnire emoționantă, rememorând spectacolele lor din perioada 2011-2013, dar într-o etapă nouă a vieților lor artistice.

In Vino Veritas

5 septembrie, ora 20:00 – Vino veritas

Regizat de Daniel Popa, cu o distribuție de excepție și un text plin de umor, acest spectacol sincer și fără artificii dezvăluie adevărații monștri atunci când două cupluri beau împreună un ciudat vin albastru.

Povestiri Culese

6 septembrie, ora 20:00 – Povestiri culese

Maia Morgenstern și Ana Maria Pop urcă pe scena Teatrului Godot într-o producție captivantă. Spectacolul explorează granițele dintre realitate și ficțiune, prin povestea scriitoarei Ruth Steiner, a cărei viață este tulburată de apariția Lisei, o tânără în căutare de inspirație și îndrumare.

Jezabel

8 septembrie, ora 19:00 – Jezebel – „Chipuri” Concert aniversar

Jezebel, una dintre cele mai remarcabile voci din România, aniversează 15 ani de carieră națională și internațională pe scena teatrului Godot, într-un spectacol exploziv! Vreme de 3 ore, vocea incofundabilă a lui Jezebel și cele 4 formule instrumentale ce o vor acompania vă vor transpune dintr-o epocă în alta, dintr-un gen muzical în altul.

Alex and the fat Penguins

14 septembrie, ora 20:00 – Concert Alex & The Fat Penguins

Cu peste 7 ani de activitate și două albume lansate, Alex & The Fat Penguins este o trupă rock românească recunoscută pentru energia molipsitoare a pieselor și mesajele sociale. Formula actuală include pe Alex Coțofan (voce), Mihai Ungureanu (bass), Daniel Rizea (chitară) și George Ienea (tobe).

Konstantin Mirea Quintet

15 septembrie, ora 19:00 – Povesti în Jazz – Konstantin Mirea Quintet

Konstantin Mirea Quintet readuce tradiția Swing -ului și a jazz ului clasic specific anilor ’30 si izul românesc interbelic stilizat într-o manieră modernă.

De Treci Codri

17 & 18 septembrie, ora 20:00 – De treci Codrii

Musicalul „De treci codrii”, cea mai nouă producție, în colaborare cu Teatrul Andrei Mureșanu, revine pe scena Godot. Spectacolul reunește actori de renume și tinere talente, oferind o viziune proaspătă și fascinantă asupra celor mai îndrăgite basme românești.

metavivaldi, When Violin meets Guitar

19 septembrie, ora 20:00 – When Violin meets Guitar

Cu Natalia Pancec la vioară și Emilian Florentin Gheorghe la chitară, veți trăi o experiență muzicală de neuitat, plină de virtuozitate și pasiune. Rock, balade și Anotimpurile lui Vivaldi se întâlnesc într-un spectacol inedit, care vă va captiva trupul, sufletul și mintea!

Mara

20 septembrie, ora 20:00 – Mara & Caue cântă Elis & Tom feat. Alexandru Olteanu

Mara Halunga și Cauê De Marinis aduc pe scena Teatrului Godot concertul „Mara & Cauê cântă Elis & Tom”, un omagiu adus albumului „Elis & Tom” lansat în 1974. Recitalul include interpretarea integrală a albumului, alături de alte piese compuse de Tom Jobim și interpretate de Elis Regina.

Double Fiesta

22 septembrie, ora 20:00 – Double Fiesta – în cadrul Festivalului Fringe

Prezentat în cadrul Festivalului Fringe, Double Fiesta reunește 16 studenți ai U.N.A.T.C. într-un spectacol de teatru fizic, creat de Andrea Gavriliu. Bazat pe un material coregrafic elaborat, spectacolul oferă o călătorie vibrantă de la sobrietate la transă, transformând fiecare moment într-o adevărată sărbătoare.

Constantin

29 septembrie, ora 19:00 – Constantin

Într-un ansamblu arhitectural de patrimoniu, istoria prinde viață printr-o poveste despre credință, iubire și sacrificiu. „Constantin” evocă ultimele luni din viața domnitorului Constantin Brâncoveanu și a familiei sale, având la bază un text contemporan scris de Alexandru Popa.

Cyrille

30 septembrie, ora 20:00 – Concert Cyrille Aimée

Cyrille Aimée, cunoscută pentru măiestria sa în jazz și colaborările cu Roy Hargrove și Steven Sondheim, prezintă pe scnea Godot albumul „À Fleur de Peau”, lansat în martie 2024. Realizat împreună cu Jake Sherman, acesta explorează influențele sale dominicane, oferind o combinație vibrantă de compoziții originale și aranjamente inovatoare.

Pentru informații și rezervări, vă rugăm să vizitați site-ul oficial al Teatrului Godot: www.teatrulgodot.ro.

Contact:

Telefon: +0771778431

Email: contact@teatrulgodot.ro

Adresa: Palatul Bragadiru, Calea Rahovei nr. 147-153, Sector 5, București.

/0 Comments/by
Părintele Justin Pârvu – Curs de limba română

Părintele Justin Pârvu – Curs de limba română

Păi, uite cum au contribuit, acum se vede care a fost intenția lor, după roadele pe care le vedem cu toții în Ardeal. Așa de mult au contribuit încât abia mai auzi vorbindu-se în Transilvania limba română, până vor ajunge să ne-o ia de tot.

Când au venit ei la noi, în România, dragii mei? Biserica noastră era deja organizată în toată splendoarea! Nu erau legăturile noastre cu bisericile ortodoxe? N-aveam noi aici episcopi, care cu mult înaintea lor au tradus Biblia și celelalte cărți de rugăciune și de cult? Păi, primul Nou Testament românesc nu a apărut în 1648, sub Mitropolitul Transilvaniei, Simion Ștefan? Când ei de-abia descălecaseră aici, limba noastră deja curgea ca mierea. Nu se introdusese încă limba română în cultul liturgic, tocmai pentru a proteja adevărul acesta ortodox, pentru a păstra doctrina sacră, de care ne temeam să nu ne-o știrbească latinii. Dar se știe că existau multe acte oficiale în limba română, se folosea în administrație, în corespondență – de altfel este cunoscută scrisoarea lui Neacșu din 1521, care dovedește bogăția și cursivitatea limbii române la acea dată.

Academicianul Virgil Cândea, într-un studiu introductiv la Noul Testament din 1648, spune că „românii ortodocși din Transilvania adoptaseră limba română în cult mai înainte de unirea forțată din 1700”. Și spune mai departe că era necesară păstrarea tradiției liturgice, într-un moment în care era atacată ca o corabie în mijlocul valurilor mării, aflându-se între mai multe limbi străine. Dar Biserica noastră Ortodoxă era foarte bine înfiptă în tradiție și zice Virgil Cândea că traducerea nu „putea fi numai o întreprindere filologică. Acțiunea cu atât de profunde consecințe pe plan spiritual și cultural trebuia să fie realizată în acord cu învățătura Bisericii și cu aprobarea celei mai înalte ierarhii ortodoxe a timpului”. Iar ce au tradus ei au fost numai atitudini impuse de calvinizare a cultului nostru ortodox.

Recunoaștem meritul fruntașilor școlii ardelene, dar să nu uităm că tocmai ei au scris împotriva falsei uniri și papistașilor, când, în cele din urmă, au realizat înșelătoria. Chiar Petru Maior spune în Procanonul său foarte limpede: „O, de ar fi apărat Dumnezeu neamul românesc de acest feliu de oameni învățați și teologi, cari numai cu autentie, cu țiful și cu vâlva ce o au în haine și în locul locașului său, vreau să învingă pe toți; De spun ceva de la Roma, să taci, să înlemnești, să caști gura. De arăți din Sfinții Părinți, din Soboare și din istoria cea veche a Bisearecii asupra părerilor lor, îndată ești schismatic, și mai rău decât ereticii… Romei, încă din vremurile cele de demult, începuse a-i răsări coarnele!”.

Nu are sens să mai cităm toți marii noștri gânditori care acuză unirea de la 1700. Însuși Iorga spune despre Atanasie Anghel ca fiind un suflet josnic, fără demnitate și fără rușine, „un român fără simț de neamul său”, iar despre actul de la 1700 spune că este „cel mai înjositor act public săvârșit până atunci de vreun vlădică ortodox”.

Extras din vol. II, „Ne vorbește Părintele Justin”

/0 Comments/by