Natura ne uimește și ne încântă în fiecare primăvară când rozul, roșul și albul explodează în livezi și grădini. Parfumul suav al florilor de primăvară ne poartă pe aripile dansului. Îndrăznește! Dansează printre florile din livadă! Dă frâu liber vieții din tine!
Pe un diametru de 42 cm sunt 900 de ace cu gămălie sferică din sticlă albă pe catifea roșie.
Creat în aprilie 2025.
A consemnat pentru dumneavoastră Viorica Sarman.
Pe 5 iulie, crama Gramofon Wine își deschide din nou porțile pentru una dintre cele mai așteptate seri ale verii: Gramofon Jazz – ediția a III-a, un eveniment care a devenit deja tradiție pentru iubitorii de muzică live, vinuri de calitate și experiențe autentice trăite în mijlocul naturii.
Crama se transformă într-o scenă sub cerul liber, unde jazzul curge printre rânduri de viță și pahare de vin, în mijlocul naturii. Publicul va fi invitat să se bucure de o seară specială alături de Gramofon Special Crew & Mara Moldovan, într-un concert cu invitați speciali de excepție:
🎤 Luiza Zan, una dintre cele mai apreciate voci ale jazzului românesc contemporan,
🎤 Mariano Castro, artistul argentinian cunoscut pentru fuziunea spectaculoasă dintre tango și jazz.
Marcel Pascu și Sebastian Burneci, fondatorii Gramofon Special Crew și amfitrionii serii, vor urca pe scenă cu un set special de reinterpretări în stil jazz crossover ale unor piese binecunoscute, orchestrate cu rafinament și originalitate.
Evenimentul promite o experiență multisenzorială, completată de:
🍷 selecții de vinuri Gramofon Wine,
🥩 preparate culinare gătite pe loc, grătare, brânzeturi alese, deserturi,
🔥 foc de tabără și dans până târziu în noapte.
Gramofon Jazz 3rd Edition face parte dintr-o serie deja consacrată de petreceri tematice care au animat verile trecute și continuă să încânte iubitorii de vin și muzică. Și în această vară, păstrăm tradiția acestor evenimente inspirate de etapele de vinificație — de la culesul strugurilor, prin procesul fermentației, până la maturarea în butoaie și încheierea cu celebrarea gustului în pahar. Fiecare petrecere spune o poveste unică, dar toate împărtășesc aceeași esență: bucuria vinului împărțit sub cerul liber.
📍 Locație: Crama Gramofon Wine, Mocesti 215, Comuna Iordacheanu
📅 Data: 5 iulie 2025
🕑 Începând cu ora 14:00
🎟 Preț bilet: 450 RON/persoană
📞Rezervări: 0726 682 682
✉️ crama@gramofonwine.ro
📣 Locurile sunt limitate. Recomandăm rezervarea din timp.
Mai multe detalii și anunțuri despre petrecerile verii vor fi publicate pe canalele oficiale ale Gramofon Wine.
Demeter Andras Istvan (56 de ani) a fost propus de UDMR pentru funcția de ministru al Culturii în Guvernul Bolojan. Actor la bază, Demeter Andras a fost director de teatru, președinte al RRA și a avut mai multe posturi în instituții de stat, în prezent fiind secretar de stat în Ministerul Culturii.
Propus în funcția de ministru al Culturii de UDMR, Andras Istvan Demeter a fost condamnat de ÎCCJ prin sentință definitivă în 2017 pentru încălcarea legii conflictului de interese. El a avut interdicția de a ocupa trei ani o funcție publică, în urma deciziei Curții Supreme. Demeter a continuat să ocupe pozițiile de membru în CA al Radioului Public, dar și coordonator cu atribuții de director al Casei de Producție a TVR, în ciuda condamnării primite de la Înalta Curte.
Andras Istvan Demeter a atacat decizia Înaltei Curți prin calea extraordinară de atac a revizuirii, însă în noiembrie 2018 Înalta Curte a respins cererea de revizuire. Faptul că Demeter a recurs la o cale extraordinară de atac nu înseamnă însă că decizia definitivă pronunțată de Înalta Curte încă din noiembrie 2017 nu trebuie pusă în aplicare, au explicat juriștii consultați de G4Media.ro.
ANI a cerut în decembrie 2017 președinților celor două camere ale Parlamentului să demareze procedurile de destituire din funcție. Cu toate acestea, el a rămas în funcții până în 2021. Fost director al Teatrul Maghiar de Stat Csiky Gergely din Timișoara, Demeter a fost pus sub urmărire penală de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 în noiembrie 2016 în dosarul devalizării bugetului Societății Române de Radiodifuziune, fiind acuzat de săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu și conflict de interese. Relatează G4Media.
Scriam ieri, fără rezerve, că atunci când o națiune își pierde cultura, lupta ei pentru supraviețuire devine o iluzie tragică. Astăzi, nuanțez, nu pentru a retracta, ci pentru a contura cu și mai multă acuitate ideea de fond: nu orice formă de „cultură” merită apărată, ci doar aceea autentică, aceea care poartă în ea seva identității, adâncimea spiritului, verticalitatea valorii. Dacă banii publici, acea resursă tot mai limitată și tot mai disputată, trebuie să ajungă undeva, atunci să fie acolo unde cultura — adevărata cultură română — este încă vie, deși sufocată, marginalizată, aproape condamnată la uitare.
Ceea ce vedem astăzi este o farsă macabră, o mascaradă regizată cu o meticulozitate perfidă de un sistem care nu doar că nu protejează cultura, dar o subminează activ, investind sume colosale în promovarea nonvalorii. Mizele nu sunt nici estetice, nici morale, ci pur ideologice și comerciale. De aici, poate, și dorința de a intra cu bisturiul în bugetul culturii — pentru a extirpa, măcar simbolic, tumora imposturii care îl macină.
Să ne întrebăm, fără ipocrizie: cât ar putea economisi România dacă ar înceta să mai cumpere, la preț de aur, premii și recunoașteri pentru un autor precum Mircea Cărtărescu, un produs mediatic al unei industrii care vinde mediocritatea drept excelență? Cât s-ar salva dacă nu s-ar mai turna milioane de euro în conductele ruginite ale Institutului Cultural Român, devenit o platformă de export al kitsch-ului intelectual și al maculaturii cu pretenții? Ce caută, de pildă, ICR-ul în Vietnam, acolo unde trăiesc trei cititori de limbă română?
Să nu uităm: ICR-ul condus de Patapievici, cu tot jargonul său abstract și elitismul derizoriu de extracție postmodernă, nu a lăsat în urmă o revigorare a culturii române, ci mai degrabă o caricatură internațională a ceea ce ar fi trebuit să însemne prestigiul cultural al unui popor. Cultura nu se face cu instalații de sunet în galerii obscure sau cu recitaluri de poezie în fața a trei diplomați plictisiți și a doi voluntari în căutare de Wi-Fi. Cultura se face prin apărarea memoriei, prin cultivarea limbii, prin protejarea vocilor autentice, nu prin stipendiile acordate clientelei culturale.
Mergeți, dacă aveți îndoieli, și cereți un audit real la Uniunea Scriitorilor. Veți descoperi acolo o „faună” întreagă de „scriitori” care beneficiază de sporuri la pensie pentru niște plachete de versuri xeroxate, fără ISBN, fără valoare literară, fără ecou în conștiința publică. Această instituție, care ar fi trebuit să fie stindardul literaturii române, a devenit un azil administrativ pentru oportuniști și figuranți, în vreme ce adevărații scriitori — cei care scriu fără sprijin, care nu intră în rețelele lor — sunt lăsați de izbeliște.
Iar filmele finanțate din bani publici? Unele dintre ele sunt adevărate lovituri în plexul imaginii naționale, pelicule în care România apare ca o țară murdară, stupidă, primitivă — o imagine toxică, dar convenabilă pentru festivalurile de afară, unde mizantropia autohtonă e premiată cu aplauze. Opriți finanțarea acestor defăimări ambalate drept a șaptea artă!
Să o spunem răspicat: banii nu ajung acolo unde cultura adevărată este creată, ci acolo unde maculatura este ambalată sofisticat și vândută ca produs de export. Sunt dirijați, cu cinism, spre buzunarele unor șnapani cu legitimație culturală și ideologie pe măsură.
Așadar, da — nu este doar justificat, ci absolut necesar ca bugetul destinat culturii să fie reevaluat. Însă nu printr-o amputare brutală, ci printr-o redistribuire profundă și dreaptă: către teatre vii, către scriitori valoroși, către muzee, cinematografie de calitate, artele vizuale și memoria vie a culturii române. Nu către alogeni care defăimează poporul român, nici către rețelele de impostură culturală care parazitează fondurile publice.
Altfel, nu mai putem vorbi despre cultură, ci despre o farsă susținută din bani publici.
Protejați adevărata cultură română și numiți în fruntea Ministerului Culturii un om care să o apere cu responsabilitate și demnitate.
A consemnat pentru dumneavoastră Lucian Ciuchiță.
