Arborele miraculos se cultiva si in Romania

[vc_section][vc_row][vc_column][mk_image src=”https://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2019/04/moringa-oleifera-organic-leaf-powder-aquatic.jpg” image_size=”medium” lightbox=”true” custom_lightbox=”https://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2019/04/moringa-oleifera-organic-leaf-powder-aquatic.jpg” frame_style=”border_shadow” align=”center”][mk_padding_divider size=”20″][vc_custom_heading text=”Arborele miraculos, sau copacul lui Dumnezeu, a inceput sa se cultive si in Romania” font_container=”tag:h4|font_size:22px|text_align:center|line_height:1.66em” use_theme_fonts=”yes”][mk_padding_divider size=”20″][vc_column_text css=”.vc_custom_1556530913633{margin-bottom: 0px !important;}”]Pe dealurile submontane ale Himalayei cresc niste arbori cu inaltimi intre cinci si zece metri, cu ciorchini de mici frunze ovale si de flori delicate si parfumate de culoare crem. Acestia sunt Moringa oleifera – de departe cel mai cultivat dintre cele 14 specii ale genului Moringa, cunoscut ca „arborele miraculos”.

„Se numeste ‘arborele miraculos’ deoarece fiecare parte din el are proprietati benefice”, ne spune Balbir Mathur, presedinte al Trees for Life International, o organizatie non-profit din SUA care furnizeaza asistenta pentru cultivarea pomilor fructiferi, printre care si moringa. „Radacinile, frunzele, coaja, frunctele si semintele – totul. Lista este nesfarsita.”

Relatarile din presa despre miracolele natuale ale copacului pot fi exagerate, dar el chiar are anumite proprietati impresionante. Fiind originar din India, dar raspandit acum si in Asia, Africa si America Latina, arborele Moringa a fost folosit de secole in tarile in curs de dezvoltare, utilizarea sa acoperind: medicina traditionala, alimentatie, ulei de gatit, pesticid naturale, detergent domestic, biocombustibil, iar pentru alimentatie, cu gust de carne.

Aceasta planta este extrem de pretioasa pentru ca putem sa folosim de la ea totul, de la radacina pana la ultima frunza.

„Copacul lui Dumnezeu” sau „cel care nu moare niciodata”, Moringa oleifera este vazut de mii de ani ca un aliment de locuitorii din zonele inalte ale Himalayei. Ii apreciaza in egala masura: frunzele, pastaile, semintele si radacina.

Moringa are de 7 ori mai multa vitamina C decat portocalele, de patru ori mai multa vitamina A decat morcovii si 4 ori mai mult calciu decat laptele. In plus, are de 3 ori mai mult potasiu decat bananele, de 3 ori mai multa vitamina E decat migdalele si de 3 ori mai mult fier decat spanacul.

De asemenea, in substantele pe care le secreta planta au fost identificati aproape 100 de nutrienti si 46 de antioxidanti, dar si componente anti-inflamatorii. Moringa se cultiva pe suprafete mari in India, Thailanda, Filipine, Taiwan, America Centrala, Caraibe, Africa sau Hawaii.

Specialistii de la Statiunea de Cercetare pentru Legumicultura din Buzau au reusit sa aduca planta si in Romania. Ei afirma ca poate fi cultivata ca planta anuala in camp sau planta perena in spatii protejate. Specialistii spun ca Moringa poate inlocui carnea din alimentatie pentru ca este foarte bogata in aminoacizi.

Supranumita „Arborele vietii” a ajuns la Statiunea din Buzau acum doi ani, fiind plantat si ingrijit de anul acesta de catre ing. Costel Vanatoru, care se ocupa de aclimatizarea lui.

„Am documentat proprietatile Moringa Oleifera si am decis sa incercam aclimatizarea sa in Romania. Proprietatile vaste si domeniile multiple de utilizare ne-au convins sa demaram acest proiect. Transformarea sa in planta perena autohtona ar fi o realizare majora care ar deschide noi drumuri in multe domenii in tara noastra. Am inceput in urma cu doi si am atins rezultate semnificative. Anul acesta e foarte important, intrucat vom afla daca Moringa, cultivat in aer liber, va trece peste iarna. Conform rezultatelor actuale, estimez ca vom inregistra un nou succes. Scopul nostru este sa il transformam intr-o planta perena, in Romania fiind momentan doar anuala. Deci, am reusit sa il adaptam solului autohton”, a declarat in exclusivitate pentru super-hrana.ro, dr. ing. Costel Vanatoru.

„Este nevoie de o perioada de aproximativ cinci ani pana cand vom fi siguri ca vorbim de o planta perena. Pana atunci, Moringa poate fi cultivat de oameni, in casa sau spatii protejate, in ghiveci. Sfatul este sa fie intretinut, tuns, pentru a nu-i da voie sa se inalte prea mult si pentru a stimula aparitia lastarilor. Moringa creste pana la 12 metri inaltime”, ne-a explicat dr. ing. Costel Vanatoru.

Studiile efectuate pana in acest moment indica faptul ca frunzele sunt cele mai hranitoare parti din Moringa. Exista rezultate care indica o actiune benefica impotriva radicalilor liberi din organism prin prezenta antioxidantilor beta caroten, beta sitosterol, quercerina sau kaempferol.

Fitosterolii din Moringa impiedica absorbtia colesterolului la nivel intestinal, iar acidul clorogenic incetineste eliberarea glucozei in sange, protejeaza retina si scade tensiunea arteriala. Niazimicina, niazinina si niaziminina sunt compusi care influenteaza tensiunea arteriala de asemenea, dar care, in doze mari, pot deveni toxici.

Au fost dovedite, de asemenea, efectele antibacteriene sau antivirale ale consumului de Moringa, în special in lupta cu virusul hepatitei B. De asemenea, celulele canceroase in cazul cancerului ovarian, de colon cervical sau pancreatic sunt reduse sau inmultirea lor este incetinita.[/vc_column_text][mk_padding_divider size=”20″][vc_video max_width=”700″ link=”https://youtu.be/UDF8JZa8SJk”][mk_padding_divider size=”20″][vc_column_text css=”.vc_custom_1556485878643{margin-bottom: 0px !important;}”]O alta proprietate a arborilor Moringa oleifera a starnit curiozitatea cerecetatorilor: semintele de Moringa, strivite, pot purifica apele murdare. Aceasta utilizare ar putea salva vieti omenesti: Organizatia Mondiala a Sanatatii estimeaza ca aproximativ 1,6 milioane de oameni mor anual din cauza apei nesigure si a conditiilor precare de igiena.

Purificarea apei este in principiu un proces in doua faze: initial apa este curatata prin eliminarea de particule de genul substantelor minerale, reziduuri de plante si bacterii. Pentru ca nu toate particulele se decanteaza pe fundul recipientului, se adauga agenti coagulanti care ajuta la conglomerarea particulelor. A doua faza este dezinfectarea, care omoara agentii patogeni ramasi, si pentru care se folosesc compusi clorurati, ozon, hidrogen sau razele ultraviolete.

Surse: stirileprotv.ro, scienceinschool.org, super-hrana.ro, stiinta-mister.ro.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][/vc_section]

Dacă v-a plăcut, sprijiniți Revista România Culturală pe Patreon!