Entries by Patrick Matis

,

Muzeul de Artă Populară Constanța duce la Lisabona „Tradiția satului românesc” în perioada 27 iunie – 30 august 2024

Muzeul de Artă Populară Constanța organizează, în perioada 27 iunie – 30 august 2024, la sediul Institutului Cultural Român din Lisabona (Portugalia), expoziția „Tradiția satului românesc”. Aceasta reunește 100 de piese reprezentative ale universului țăranului român din provinciile istorice Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Moldova și Transilvania. Vor putea fi admirate ansambluri vestimentare femeiești (porturi de sărbătoare), […]

,

UCIMR anunță programul celei de-a patra ediții THE JAZZ CAVE FESTIVAL 2024

Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România (UCIMR) anunță programul celei de-a patra ediții THE JAZZ CAVE FESTIVAL, unul dintre cele mai inedite festivaluri de muzică din România. Între 16 și 18 august 2024, THE JAZZ CAVE FESTIVAL IV aduce o nouă experiență culturală într-un decor impresionant. Evenimentul se mută din Peștera Ialomiței în […]

,

Teatrul Național Aureliu Manea Turda – FITT 2024 în ritmuri musicale pentru toate gusturile

Ca parte din programul FITT 2024, iubitorii de muzică se vor putea delecta cu o amplă serie de concerte și evenimente muzicale, organizate de Teatrul Național Aureliu Manea la Cafeneaua Teatrului. Printre personalitățile muzicale care vor urca pe scena FIT Turda se numără Ada Milea, Ducu Bertzi, Fără Zahăr, Dreamcatchers Band, Mike Godoroja, Emeric Imre. […]

Patrick Matiș – România pe cale de dispariție și mankurtizarea românilor din interiorul țării

Alegerile locale și europarlamentare din România au avut loc pe 9 iunie anul acesta și s-au încununat cu câteva mici succese ale suveraniștilor și multe insuccese, dar reușite ale prostituatelor globaliștilor înșurubați bine în coloana vertebrală și coastele acestei minunate țărișoare a noastră de peste treizeci de ani. Au fost fraudate iar alegerile, s-a furat […]

George Pascal – Portul popular din Dobrogea – tezaur multietnic

Dobrogea este cunoscută ca o zonă de conlocuire şi convieţuire etnică. Din acest considerent, cercetarea asupra portului popular dobrogean de la începutul secolului al XX-lea implică decodificarea impactului pe care l-a avut conviețuirea românilor autohtoni cu românii din Balcani, moldoveni, mocani şi păstori transilvăneni şi diferitele populaţii stabilite aici (bulgari, lipoveni, ucraineni, greci, turci, tătari, […]