La Muzeul Țării Crișurilor, vineri, 24 octombrie, de la ora 16.30, va avea loc atelierul de educație muzeală „Plantele care vindecă: Lumea plantelor medicinale”.

Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal organizează, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor și Primăria Municipiului Oradea, atelierul de educație muzeală „Plantele care vindecă: Lumea plantelor medicinal”. Acesta este destinat adulților și va avea loc în 24 octombrie, de la ora 16.30, la Muzeul Țării Crișurilor (str. Armatei Române nr. 1/A).

Activitatea este organizată și susținută de Gabriela Lobonț și Adina Pop, muzeografe la Secția de Științele Naturii și Muzee Memoriale. Atelierul va cuprinde discuții interactive despre plantele medicinale, sub ce formă și cu ce scopuri pot fi ele folosite și curiozități despre cultura și modul de servire a ceaiului în diferite părți ale lumii.

Atelierul este gratuit.

În Sala de conferințe a Muzeului Țării Crișurilor, miercuri, 22 octombrie, de la ora 17.00, va avea loc conferința „Asediul cetății Oradea din 1598: mărturiile lui Giovanni Marco Isolano și Melchior Von Redern”, susținută de cercetător dr. Ovidiu Cristea.

Moderatori vor fi dr. Florina Ciure, șef Serviciu Istorie al Muzeului Țării Crișurilor, și prof. univ. dr. Sorin Șipoș, prorector al Universității din Oradea.Ovidiu Cristea (n. 30 iunie 1965, Constanța) a absolvit studiile universitare în domeniul istoriei la Universitatea București, Facultatea de Istorie, în anul 1993.

În 2003 a obținut titlul de doctor în istorie, în cadrul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române cu teza Veneția și strâmtorile în secolele XIII-XIV, avându-l coordonator pe prof. Șerban Papacostea.

A fost director al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” din anul 2012 până în 2022, în prezent fiind cercetător. Este membru fondator al Institutului de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta” din Iași, redactor șef al „Revistei Istorice”, director al revistei „Historical Yearbook” și membru în colegiile de redacție ale revistelor „Analele Putnei”, „Revista arhivelor” și „Revista de Istorie a Moldovei”.

Împreună cu Șerban Marin este co-editor al seriei „The Romanian Space in Eastern European Context” a editurii Trivent Publishing.Primele sale cercetări și teza de doctorat au fost consacrate Mării Negre ca spațiu de întrepătrundere a mai multor puteri hegemonice, de la stăpânirea bizantină până la cea venețiană, genoveză și otomană. Acestor teme le-a dedicat o serie largă de cărți și studii, cu accentul pe perioada domniei lui Ștefan cel Mare și a campaniilor militare purtate de acesta, analizate prin prisma documentelor de arhivă venețiene.

A dedicat câteva studii domniei lui Mihai Viteazul referitoare, mai ales, la aspectele militare și la relația dintre informație și decizie politică. Nu în ultimul rând a tradus, singur sau în colaborare, cărți importante ale unor autori occidentali precum Lucien Musset, Alain Demurger, Steven Runciman, Noel Malcolm. Conferința susținută de Ovidiu Cristea vine să demonstreze că Asediul Oradei din 1598 nu a schimbat decisiv cursul „Războiului cel Lung”, dar a reprezentat o victorie importantă pentru Habsburgi după înfrângerile recente. Într-un context politic tensionat, marcat de instabilitatea din Transilvania și de relațiile complicate dintre Sigismund Bathory și Curtea de la Praga, cetatea a fost apărată de o garnizoană redusă numeric care, timp de 40 de zile, a rezistat cu mari sacrificii atacurilor otomane conduse de Satîrgi Mehmed pașa. Relatările comandantului Melchior von Redern și ale lui Giovanni Marco Isolano oferă detalii valoroase despre lupte.

Evenimentul este organizat de Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea și Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării a Universității din Oradea.Iată o relatere istorică prvind asediul Cetății Oradea de pe site-ul Cetatea Oradea – Enciclopedia României – prima enciclopedie online despre România.

„Turcii aveau ca servanţi la tunuri un număr de mercenari genovezi, veneţieni şi germani, care au provocat mari pierderi apărătorilor cetăţii, prin măiestria tragerilor de artilerie pe care le efectuau asupra fortificaţiei. Principalul efort al turcilor a fost asupra bastioanelor Roşu şi Aurit, pe care au încercat să le mineze, dar încercarea a eşuat datorită faptului că nu se putea evacua apa din şanţul cetăţii. Asediatorii au încercat să sape un canal până la râul Criş pentru a drena şanţul de apărare, dar efortul lor a rămas fără nici un rezultat notabil, deşi au lucrat la săpături timp de trei săptămâni. Apa a fost evacuată din şanţ de către asediatori doar prin trădarea unui localnic, care le-a dezvăluit modul secret prin care asediaţii obişnuiau să golească apă din şanţ atunci când aveau nevoie. Astfel, turcii au reuşit să golească apa din şanţ în mod complet. La începutul lunii august asediatorii primesc ajutoare sub forma a 8.000 de tătari şi 10.000 soldaţi turci şi atacă cu furie aceeaşi zonă a bastioanelor Roşu şi Auriu. La 14 august 1660 sare în aer unul dintre bastioanele cetăţii, datorită unei neglijenţe a unui apărător în manevrarea muniţiei depozitate acolo. Explozia a ucis cca 100 apărători, reduc semnificativ numărul garnizoanei, care şi aşa avea efective drastic reduse. Moralul asediaţilor a scăzut şi mai mult când au aflat că nu vor primi ajutoare de la austrieci.”

În perioada 16–18 octombrie, Oradea va fi gazda unui simpozion internațional cu tema „Primul Conciliu Ecumenic de la Niceea – O mie șapte sute de ani de continuitate și inovație în Tradiția Bisericii”.

Desfășurat sub egida Școlii Ardelene, evenimentul marchează 1700 de ani de la primul Conciliu Ecumenic de la Niceea (325–2025), moment fundamental pentru formularea dogmei trinitare și afirmarea credinței ortodoxe împotriva ereziilor ariene.

Lucrările se vor întinde pe trei zile și vor reuni teologi, filosofi, istorici și cercetători din România și din străinătate. Printre invitați se numără Dr. Cristian Bădiliță, Pr. prof. dr. habil. Cristian Barta, Prof. Ines Angeli Murzaku (SUA), Pr. prof. Edward G. Farrugia SJ (Roma), Dr. Alberto Castaldini (Italia) și Dr. Pavol Dancák (Slovacia).

Programul cuprinde conferințe, sesiuni tematice, dezbateri, precum și o liturghie arhierească cu hirotonire de diaconi, la Biserica „Sf. Gheorghe” din Oradea. Temele abordate vor viza fundamentul dogmatic al Crezului niceean, Trinitatea și hristologia antică, influența teologiei niceene asupra liturgiei, ecumenismului și educației creștine, precum și actualitatea canoanelor niceene.

Simpozionul își propune să contribuie la aprofundarea dialogului teologic, promovarea cercetării academice și reafirmarea rolului central al Tradiției apostolice în viața contemporană a Bisericii.

Evenimentul este organizat de Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică Oradea, în parteneriat cu Universitatea Babeș-Bolyai – Facultatea de Teologie Greco-Catolică și Seminarul Teologic „Sfinții Trei Ierarhi”.

Program

Joi, 16 octombrie:

• Deschiderea oficială: PSS Virgil Bercea, episcop greco-catolic de Oradea, și pr. prof. univ. dr. habil. Cristian Barta, decanul FTGC UBB;
• Conferința inaugurală: Dr. Cristian Bădiliță – Contextul, miza și sursele istorice ale Sinodului de la Niceea (325);
• Discuții și dezbateri („Conversatorium”).

Vineri, 17 octombrie:

• Sesiuni tematice dedicate contextului istoric, dogmaticii niceene, părinților Bisericii, reflecțiilor patristice și contemporane asupra credinței niceene;
• Participă, printre alții: Alexandru Buzalic, Lucian Dîncă, Lucian Colda, Cristian Barta, Ines Angeli Murzaku, Pavol Dancák, Edward G. Farrugia SJ, Vasile Stanciu, Cristian Bălănean, Marcel Mojzeš etc.

Sâmbătă, 18 octombrie:

• • Liturghie arhierească cu hirotonire de diaconi la Biserica „Sf. Gheorghe” din Oradea (Biserica Seminarului)
  • Sesiuni dedicate doctoranzilor și cercetării teologice actuale;
  • Comunicări privind impactul Conciliului de la Niceea în teologia morală, fenomenologia religiei, ecumenism, tradiția catehetică, istoria Bisericii, ecleziologie și bioetică;
  • Închiderea oficială a simpozionului.
  • Evenimentul va reuni nume importante din mediul teologic și academic internațional, printre care:
    • Pr. prof. dr. habil. Cristian Barta (Cluj-Napoca),
    • Dr. Cristian Bădiliță (patrolog, eseist),
    • Dr. Alberto Castaldini (Italia),
    • Pr. prof. Edward G. Farrugia SJ (Pontificium Institutum Orientale, Roma),
    • Prof. Ines Angeli Murzaku (Seton Hall University, SUA),
    • Dr. Pavol Dancák (Universitatea din Prešov),
    • Pr. conf. Lucian Dîncă (Universitatea București),
    • Dr. Marcel Mojzeš (Prešov),
    • Și mulți alți teologi, cercetători și doctoranzi din România, Italia, Slovacia, SUA și Ucraina.

Printre temele care vor fi abordate se află:

• Fundamentul dogmatic al Crezului niceean;
• Ontologia Trinității și hristologia antică;
• Relația dintre Revelație, limbaj și formulare dogmatică;
• Impactul teologiei niceene asupra muzicii, liturgiei, ecumenismului și educației creștine;
• Reflecții asupra actualității canoanelor niceene în contextul contemporan.

Importanța evenimentului

Simpozionul marchează o convergență istorică între Tradiție și actualitate, reafirmând continuitatea credinței creștine într-un context cultural și eclezial aflat în schimbare. Conciliul de la Niceea rămâne un punct cardinal în definirea identității Bisericii și în consolidarea comuniunii dintre Orient și Occident.

Evenimentul contribuie la aprofundarea dialogului teologic, promovarea cercetării academice și reafirmarea rolului central al Tradiției apostolice în viața contemporană a Bisericii.

Ioan Măric

Băcăuanul Ioan Măric și alți peste 20 de artiști naivi din țară sunt așteptați la a XII-a ediție a Festivalului Național de Artă Naivă, eveniment devenit un pilon cultural și artistic în peisajul românesc, care va fi lansat pe 16 octombrie, în Cetatea Oradea.

Cu această ocazie va fi lansată și o carte despre artistul Ioan Măric, unul dintre veteranii artei naive românești. Cartea va fi prezentată de muzeograful orădean Augustin Ţărău, care se şi îngrijeşte de amenajarea expoziţiei.

Detalii și tablouri ale artistului găsim pe site-ul https://uapriasi.ro/artist/ioan-maric/ sau într-o postare a Bibliotecii Județene „C. Sturdza” Bacău notează:

Născut pe 12 octombrie 1945, în satul Luncani, comuna Mărgineni, județul Bacău. Fiul lui Ioan Măric și al Verginiei (n. Popa).

A absolvit Școala Profesională Agricolă din Podu Turcului (1964) și Școala Tehnică de Maiștri din Comănești (1976). A lucrat 33 de ani ca maistru tehnolog la Combinatul de Prelucrare a Lemnului din Bacău.

Din 1967, a urmat cursurile Școlii Populare de Artă din Bacău, la clasa pictorului Ilie Boca (trei ani grafică și trei ani pictură). În 1980 a absolvit cursurile serale ale Liceului de Artă din Bacău, unde l-a avut ca îndrumător pe pictorul Gheorghe Velea. Din anul 2017, este absolvent al Facultății de Arte Vizuale și Design a Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași.

Ioan Măric (supranumit „Bădița Chagall”) activează ca profesor la Școala Populară de Artă și Meserii și la Palatul Copiilor din Bacău, învățând deopotrivă copii și adulții să iubească arta naivă.

ACTIVITATE ARTISTICĂ

Începând cu anul 1968 este nelipsit de la expozițiile colective ale pictorilor naivi. A expus la Saloane Naţionale de Artă Naivă din Bacău, Piteşti, Bucureşti, Vaslui, Botoşani, Dorohoi, Iaşi, Constanţa, Ploieşti, Reşiţa, Sibiu, Arad, Târgu Mureş, Galaţi, Timişoara, Focşani, Suceava, Bistriţa Năsăud, Satu Mare ș.a. De asemenea, a participat la taberele de creație din Bacău, Târgu Ocna, Valea Uzului, Comănești, Berzunți, Buda, Măgura, Dărmanești, Botoșani, Slănic Moldova, Garana, Pitești, Alba Iulia, Moldova Noua, Sirnia, Cap Aurora ș.a.

Prima expoziție personală o deschide în 1974, la Bacău. De atunci, an de an, numele său este întâlnit pe afișele unor săli și galerii din țară și străinătate (peste 200 de expoziții).

Și în Parlamentul European

Ioan Măric

A participat la numeroase expoziții colective internaţionale, din rândul cărora trebuie menţionate: Quinzaine culturelle franco-roumaine, Palais de la Bourse din Strasbourg (2006), Parlamentul European (2008, 2009 şi 2013), expoziţia „Tradiţii româneşti” (Torino şi Milano, 2008), Biennale d’Art Naïf (Bruxelles, 2009-2010), Festival d’Art Naïf din Verneuil-sur-Avre (Franța, 2010), precum şi alte expoziţii din America Latină, Canada, Cuba, S.U.A., Olanda, Rusia, Polonia, Iugoslavia, Belgia, Finlanda, Italia, Albania, Franţa, Bulgaria, Austria, Elveţia, Suedia, Japonia, Ungaria, Grecia, Portugalia, Germania, China, India, Mexic etc.

În 2008, Parlamentul European îi consacră o expoziție: „Un naiv la Parlament”. Patru din operele sale sunt cumpărate de Parlamentul de la Strasbourg pentru a fi duplicate și utilizate în școlile primare europene, pe tema spontaneității și a reprezentării figurative a unui fapt, idee, loc.

În anul 2017, Asociația și Editura franceză „Parler les Lieux” îl alege pe Ioan Măric pentru ilustrarea colecției sale de „Contes, Légendes et Gestes” (Basme, legende și povestiri).

Este prezent în colecții muzeale și particulare din Romania, Ungaria, Italia, Israel, Franța, Germania, Canada, Albania, Japonia, Rusia, Grecia, Austria, Elveția, Olanda, S.U.A. ș.a.

Reproduse în paginile unor prestigioase ziare și reviste din toată lumea, despre tablourile sale s-au pronunțat zeci de critici și s-au scris sute de cronici.

ALBUME DE ARTĂ (apărute la Editura Vicovia din Bacău):

● „Ioan Măric”, coord. Viorel Savin, traducere în limba engleză și franceză de Elena Ciobanu și Elena Bulai (2008)
● „Măric de la Bacău” (2010)
● „Lada de zestre” (2012)
● „Fețele satului”, prefață Viorel Savin (2013)
● „De la lume adunate…”, traducere în limba engleză și franceză de Oana Jugariu și Simona Vintilă (2014)
● „La aniversare – 70”, traducere în limba engleză şi franceză de Simona Vintilă, comentarii de Ilie Boca (2015)

Lucrările sale au făcut obiectul unor filme artistice sau documentare: „În pădurea cea stufoasă” de Titus Mesaroş (Studioul Cinematografic „Alexandru Sahia”, 8 premii naţionale şi internaţionale), „Ioan Măric” de Vlad Lucaveţchi (Cineclubul Casei de Cultură Bacău, 6 premii naţionale şi internaţionale), „Jocul candorii” (C.J.B. Bacău – Eurosat Bacău) şi „Bădiţa Ion Măric după 30 de ani” de Vlad Lucaveţchi (Premiul Fundaţiei „Nişte Ţărani”, în 2010).

În perioada 16–26 octombrie 2025, zona centrală a orașului găzduiește Expoziția stradală digitală „Vibrația fragilă a trecutului. Teatrul turdean reimaginat”, componenta expozițională a proiectului Mind the Gap. Echoes from the Archive, inițiat de Teatrul Național „Aureliu Manea” Turda. Evenimentul propune o experiență nemaiîntâlnită în Turda, care îmbină documentarea istoriei teatrului cu mijloace artistice contemporane și tehnologii de augmentare.

Expoziția include trei segmente: o expoziție fotografică, o instalație sonoră, amplasate în zona pietonală din centrul Turzii și o componentă AR (realitate augmentată), aflată pe culoarul pietonal care leagă zona centrală de clădirea teatrului.

Evenimentul de vernisare al expoziției va avea loc joi, 16 octombrie, ora 17:00 iar în perioada următoare vor fi organizate tururi ghidate realizate în parteneriat cu mai multe licee și școli din localitate, inclusiv cu Direcția de Asistență Socială Turda.

Componenta AR: un teatru de păpuși futurist și origin stories ficționalizate

Un punct de atracție major al expoziției îl reprezintă cele 6 lucrări de realitate augmentată, create de duo-ul Reniform (Ioana Nicoară și Sergiu Negulici), în colaborare cu dramaturga Ioana Toloargă și cu echipa Mind the Gap.

Lucrările digitale sunt ilustrate sonor de formația Makunouchi Bento care aduc la viață fragmente din trecutul teatrului turdean printr-o combinație de animații AR, ambianță muzicală și vocile actorilor TNAMT. Atmosfera creată transformă spațiul public într-un spațiu de întâlnire, unde documentarea și ficționalizarea se întâlnesc.

Inspirate de estetica unui teatru de păpuși futurist, aceste animații propun o serie de origin stories ficționalizate ale teatrului, reflectând modul în care instituția s-a reconfigurat de-a lungul decadelor în funcție de politicile și presiunile socio-culturale ale unor epoci diferite, păstrându-și propria identitate. 

Arhiva ca spațiu viu 

Expoziția marchează o etapă centrală în cadrul proiectului Mind the Gap. Echoes from the Archive, care își propune să exploreze și să reimagineze Arhiva Artistică a TNAMT prin cercetare interdisciplinară, istorie orală și tehnologii emergente.

„Arhiva Artistică a Teatrului Național Aureliu Manea nu mai e un loc închis. E un câmp de posibilități. Mi-am reamintit că și atunci când pare că vorbim despre trecut, de fapt ne uităm, mereu, la felul în care ne construim prezentul. În fond, arhiva nu e despre ce s-a întâmplat. E despre ce (mai) avem de înțeles” afirmă Iuliana Dumitru, facilitator expert în cadrul programului de cercetare al proiectului.

Program și acces

Expoziția va fi disponibilă publicului în perioada 16–26 octombrie 2025, în spațiul pietonal central din Turda. Accesul este gratuit, iar experiența AR poate fi descoperită cu ajutorul unui smartphone, prin intermediul aplicației dedicate.

Pentru detalii și actualizări, vă invităm să urmăriți paginile oficiale de social media ale Teatrului Național „Aureliu Manea” Turda și platforma TNAMT Digital.

Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția AFCN. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele acestuia pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.