Institutul Cultural Român (ICR) Beijing invită publicul interesat joi, 26 decembrie, între orele 19.00 și 21.00, la „Christmas Poetry Night 2025”, un eveniment literar special, care va reuni poeți renumiți din China și România.

În atmosfera sărbătorilor de iarnă, în a doua seară de Crăciun, reprezentanța propune un dialog vibrant între două tradiții literare îndepărtate geografic, dar apropiate spiritual. Ideea principală este aceea a unui schimb cultural autentic: poeți chinezi cu legături puternice față de România – prin traduceri, participări la festivaluri și premii câștigate – își vor întâlni colegii români, ale căror opere au fost traduse și publicate în China.

Participanții principali de partea chineză sunt reprezentați de de poeți și traducători, toți cu o bogată experiență în dialogul intercultural cu România, precum Bei Ta (Xu Weifeng) – poet, cercetător la Muzeul Literaturii Moderne Chineze, secretar general al Congresului Mondial al Poeților (filiala China), cu o vastă activitate internațională și opera tradusă în aproape 20 de limbi; Wang Guilin – poet câștigător de premii internaționale, cu o carieră începută în anii ’80; Zhao Jianhua – membru al Asociației Scriitorilor din China, laureat al unor premii literare românești; Shu Dandan – poet și traducător implicat în viața literară românească. Alți poeți de prestigiu, precum Zhao Lihong, Wang Jiaxin, câștigător al premiului Poetul capitalei istorice a României, Xiao Xiao și Yang Ke, președintele Societății Chineze de Poezie, vor completa acest elitist corp de invitați. De partea română participă la eveniment George Vulturescu – poet, publicist și editor român de renume, membru al Uniunii Scriitorilor din România, cu o activitate editorială și literară întinsă peste cinci decenii, autor a peste 12 volume de poezie. Poetul se află în vizită special în China pentru acest eveniment; prof. Leonard Pop și Claudiu Florian – atașatul cultural al Ambasadei României în China.

Evenimentul va avea un caracter interactiv și va constitui totodată un moment de reflexie. Poeții vor vorbi despre propriile creații, despre România ca sursă de inspirație și despre provocările și oportunitățile literaturii în epoca modernă. Un moment special va fi acordat și studenților chinezi specializați în limba română, cât și celor români aflați la studii în China, care vor recita versuri ale autorilor prezenți. Seara va fi îmbogățită de câte un intermezzo rafinat, susținut de profesoara Ana Zheng de la Universitatea de Limbi Străine din Beijing. Repertoriul va cuprinde arii clasice chinezești precum „Floare de iasomie” și adaptări după piese românești emblematice, precum „Ciocârlia”.

„Christmas Poetry Night 2025” este organizat de Institutul Cultural Român Beijing, în parteneriat cu Congresul Mondial al Poeților (World Poets Conference), filiala China.

Grupul vocal tradițional „Mărișana”, ce reunește locuitori ai satului Mărișel din Munții Apuseni, și grupul „Horitorii Clujului” vor concerta luni, 15 decembrie 2025, de la ora 16.00, la Academia Austriacă de Științe din Viena, în cadrul unui eveniment dedicat colindelor arhaice, precreștine, din Țara Moților. Cu acest prilej, va avea loc și lansarea volumului „La făgădău Evii. Colindele de sorginte laică și precreștină din Mărișel și Măguri”, semnat de profesorul Thede Kahl și cercetătorul Răzvan Roșu, publicat la Editura Mega, Cluj-Napoca, în 2025.

Programul include, de asemenea, un segment prezentat de drd. Adriana Irimieș, managerul Centrului de Cultură și Artă „Tradiții Clujene”, dedicat ritualului colindatului de ceată bărbătească, obicei înscris în patrimoniul imaterial UNESCO.

Intitulat „Colinde arhaice din Mărișel și Măguri” și găzduit de Sala Teatru a Academiei Austriece de Științe, proiectul este organizat de Academia Austriacă de Științe, Institutul Cultural Român de la Viena, Centrul de Cultură și Artă „Tradiții Clujene”, Ambasada României în Republica Austria și Commission Vanishing Languages and Cultural Heritage (VLACH).

La lansarea cărții „La făgădău Evii. Colindele de sorginte laică și precreștină din Mărișel și Măguri”, scrisă de prof. acad. Thede Kahl și dr. Răzvan Roșu acesta din urmă a precizat:

„În aceste două sate din Țara Moților s-a conservat până în anii 1990 o realitate comună așezărilor românești din întregul spațiul transilvănean până în secolul al XVIII-lea: colindele nu aveau o tematică creștină, ci una laică. Abia ulterior, ele au fost înlocuite treptat de cântecele de stea, care într-adevăr narează Nașterea Domnului”.

„Colindele de sorginte laică și precreștină din Mărișel și Măguri analizează fenomenul ‘corinzilor’ – forme arhaice de colind laic, precreștin, specifice satelor transilvănene din zona Munților Apuseni, unde, spre deosebire de repertoriul colindelor religioase consacrate, se păstrează reminiscențe ale unor obiceiuri precreștine, ritualice și identitare. Satele Mărișel și Măguri reprezintă două dintre rarele comunități în care aceste forme vechi de colindat au supraviețuit până târziu, în anii ’90, oferind etnologilor o fereastră esențială spre mentalitățile, structurile comunitare și simbolistica ancestrală a românilor din Țara Moților”, transmite și ICR.

Profesorul Thede Kahl este un reputat specialist în limbile și culturile tradiționale din Europa de Sud-Est și membru al Academiei Austriece de Științe, și Răzvan Roșu, etnolog și antropolog cultural cu studii la Cluj, Viena și Jena, este cunoscut pentru cercetările sale aplicate și pentru activitatea de promovare a patrimoniului moțesc prin grupul „Glasul Moților”.

Grupul Tradițional „Mărișana”, înființat în 2004 și coordonat de profesorul Ioan Mariș, reunește locuitori ai satului Mărișel din Munții Apuseni și reprezintă una dintre cele mai autentice formații de păstrare și transmitere a tradițiilor moțești. Distins în 2024 cu „Toporașul de Argint” la Festivalul Internațional de Folclor Montan din Zakopane, Polonia, grupul va prezenta, în fața publicului vienez, o reconstituire a fragmentului „Colindatul Junilor – Conacul”, un moment esențial al ceremonialului cu profunde rădăcini comunitare. Taragotiștii de la Mărișel, care păstrează un repertoriu instrumental arhaic transmis oral, vor acompania ritualul cu sunetul caracteristic al taragotului, instrument definitoriu pentru zona de munte.

„Horitorii Clujului”, grup vocal tradițional înființat de Centrul de Cultură și Artă „Tradiții Clujene” în Anul Avram Iancu – 2024, vor interpreta cântece de cătănie și colinde vechi, ilustrând dimensiunea istorică și patriotică a repertoriului transilvănean.

Eliade a consfințit colindele creștine și colindele precreștine

„Cred că cea mai elocventă tipologie generală a colindelor aparţine lui Mircea Eliade: colinde precreştine şi colinde creştine. Tipologiile existente se completează una pe alta şi au în vedere, în primul rând, tematica. Astfel, o categorie distinctă este cea a colindelor ‘protocolare’, prin care gazdele erau anunţate şi li se cerea permisiunea de colinda: Ia, sculaţi voi, gazde mari, Bună sara la fereastră etc. O arie foarte largă o deţin colindele dedicate profesiunilor din satul românesc: cioban, plugar, pescar, vânător. De asemenea, cele cu aluzii prenupţiale. Nu lipsesc colindele cu teme cosmogonice (despre ‘facerea lumii’) sau moralizatoare (atitudini umane), cu teme biblice şi apocrife, precum şi colindele-baladă (Mioriţa-colind, colinda despre Meşterul Manole etc.”, spune profesorul Ovidiu Trifan, cu doctorat luat cu dizertație despre colinzi românești.

A consemnat pentru dumneavoastră Cristian Horgoș.

UCIMR – Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România împreună cu Muzeul Hărților vă invită la un nou recital din cadrul stagiunii „Cartografii Sonore”: grupul bulgar de jazz, Noise Linguistix, vineri, 12 decembrie, orele 18:00.

Bilete: https://eventbook.ro/music/bilete-concert-cartografii-sonore-recital-noise-linguistix.

Lucrarea serii: Harta Dunării, N. Visscher, Amsterdam, cca. 1680

Această hartă de mari dimensiuni a fost publicată de N. Visscher la finalul secolului al XVII-lea și ne prezintă cursul fluviului, considerat pe atunci cel mai mare din Europa, în integralitatea sa, de la izvoare până la vărsare și cu regiunile pe care le traversează. Lucrarea impresionează prin decorația bogată, cu scene alegorice cu mesaje puternice și prin bogăția informațiilor pe care le oferă. În acest fel, este subliniată importanța Dunării pe multiple planuri: geografic, politic, cultural etc.

Noise Linguistix

Mihail Ivanov – basist, compozitor

Alexander Logozarov – chitarist, compozitor

Kristijan Krajnčan – baterist și violoncelist

Steve Hamilton – pianist

Noise Linguistix este o inițiativă artistică a basistului și compozitorului bulgar Mihail Ivanov (Nikolov-Ivanovic Undectet, Blazin’ Quartet, Bodurov Trio, Jazzta Prasta Trio, Antony Donchev, Hristo Yotsov, Liz Wright, Mario Forte, Rambo Amadeus).

Nucleul proiectului este alcătuit din chitaristul și compozitorul bulgar Alexander Logozarov și Mihail Ivanov. După lansarea de succes a albumului lor de debut, „Scattered Vibrations” (2021, Optomusic) și colaborările cu muzicieni precum Steve Hamilton, Hristo Yotsov, Rossen Zahariev, pentru al doilea album, intitulat „Tissue of Trust”, cei doi muzicieni se alătură uneia dintre cele mai creative personalități de pe scena muzicală europeană: bateristul, violoncelistul, compozitorul și cineastul sloven Kristijan Krajnčan, cunoscut și ca „Drumming Cellist”.

El a cântat în unele dintre cele mai importante săli și festivaluri din lume, este câștigător al numeroaselor premii pentru muzică și artă în Europa și a fost semifinalist al prestigiosului concurs „Thelonious Monk” pentru percuție, la Washington D.C. (S.U.A., în 2012).

„Tissue of Trust” îmbină intimitatea jazzului de cameră cu o explorare ritmică îndrăzneață — se simte o fundație bazată pe interacțiunea strânsă dintre bas și chitară, extinsă ulterior prin violoncel și percuție.

Muzica are adesea o bogăție texturală: linii delicate de chitară și un bas cald susțin explozii bruște de energie percuționistă sau timbre de violoncel care trec de la liric la impetuos.

Fragmente melodice apar și dispar, lăsând spațiu pentru improvizație și pentru tăcere; sentimentul de încredere sugerat de titlu se reflectă în interacțiunea impecabilă dintre muzicieni.

Semnătura unică a lui Kristijan, indiferent de instrumentul la care cântă, aduce o dimensiune cu totul diferită sunetului acestui ansamblu.

Liric, melodic, exploziv, liber – sunt doar câteva cuvinte simple care pot descrie această colaborare incitantă.

Cariera extraordinarului pianist Steve Hamilton se întinde pe mai bine de trei decenii, timp în care a cântat alături de artiști legendari precum Freddie Hubbard, Pee Wee Ellis, Billy Cobham, Ray Charles, Gary Burton, ca să numim doar câțiva.

Despre Muzeul Hărților 

Muzeul Hărților din București se numără printre puținele instituții culturale cu acest specific din lume. Muzeul deține o colecție de lucrări realizate în perioada secolelor XVI – XX, hărți vechi și gravuri ce reprezintă în principal provinciile românești, țări și regiuni europene, precum și hărți astronomice și planuri de oraș. Muzeul își propune ca, prin grija pentru patrimoniu și interpretarea lui, prin activități destinate specialiștilor și comunității, să devină o instituție relevantă pentru public și pentru cultură, promovând cercetarea, interactivitatea, educația pe tot parcursul vieții, dialogul și angajarea creativă. Muzeul organizează expoziții temporare, ateliere, conferințe, concerte și diverse alte evenimente, pentru  un public variat, amator de experiențe culturale de calitate.

Despre Asociația UCIMR

Fondată în 1995 de violistul Ștefan Gheorghiu, Asociația UCIMR – Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România – este o organizație nonprofit de utilitate publică, cu o experiență de aproape trei decenii în dezvoltarea proiectelor culturale din România. În ultimii zece ani, UCIMR a produs peste 1.000 de concerte și evenimente muzicale, 20 de festivaluri și a adunat zeci de mii de spectatori. În total, UCIMR a dezvoltat peste 400 de proiecte și programe – festivaluri, stagiuni, rezidențe artistice și programe educative – printre care ICon Arts Transilvania, Oportunități La Tine Acasă și The Jazz Cave Festival, repere în peisajul cultural actual. Activitatea asociației se distinge prin deschidere internațională, interdisciplinaritate și susținerea excelenței artistice. 

O expoziție dedicată măștilor populare românești va fi deschisă la Muzeul Regional al Valahiei din Moravia, Vsetín, în perioada 7 decembrie 2025 – 12 aprilie 2026.

Evenimentul este organizat de Muzeul Regional al Valahiei, în parteneriat cu Institutul Cultural Român (ICR) de la Praga, Ambasada României în Republica Cehă, Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, Muzeul Maramureșului – Sighetu-Marmației, Muzeul Judeţean de Etnografie şi Artă Populară Maramureş din Baia Mare și Muzeul Țării Crișurilor din Oradea. Expoziția va fi vernisată sâmbătă, 6 decembrie, ora 14.00.

„Curatoriată de Ivana Spitzer Ostřanská, cercetătoare specializată în istoria regională, expoziția arată că tradițiile se nasc din ritmul naturii și din nevoile oamenilor. Pe locuitorii satelor din Valašsko Morav și România îi leagă memoria comună din regiunea carpatică, lanț care formează o axă culturală naturală. Fie că ne aflăm în Valašsko Morav sau în Maramureșul românesc, locuitorii au înfruntat timp de secole condiții similare, din care au înflorit obiceiuri și ritualuri care – deși au denumiri și limbi diferite – au la bază aceleași teme: celebrarea vieții, fertilitatea, protecția împotriva răului și respectul pentru natură și sacru.

Într-un astfel de mediu, oamenii se îndreptau spre supranatural mai des decât în alte părți, pentru a-și proteja bunurile, sănătatea și viața. Fie păgâni, fie vechi slavi, toți venerau forțele naturii și se temeau de spiritele rele. Obiceiurile au supraviețuit și s-au păstrat până astăzi în tradițiile și obiceiurile populare, unde măștile, zgomotul sau dansurile rituale au jucat un rol important”, mai informează ICR.

Vizitatorii se pot bucura de o selecție bogată de măști tradiționale din ambele regiuni. Expoziția este ilustrată sonor cu înregistrări video ale procesiunilor, colinde de Crăciun, precum și povești care oferă contextul acestor tradiții. Conceptul expozițional prezintă cum, în mediul montan, unde supraviețuirea depindea altădată de ajutorul reciproc, s-au dezvoltat tradiții care poartă aceeași experiență umană și leagă generații: vor fi prezentate și lucrările creatorilor contemporani de măști populare românești, cu accent special pe modul în care tradițiile au persistat până în prezent și continuă să evolueze. Artiștii expozanți vor contribui cu o serie de elemente spațiale și audiovizuale care explorează simbolismul măștilor create prin mijloacele de producție specifice secolului XXI. Totodată, publicul va avea ocazia să ia contact cu diversele perspective ale studenților de la studiourile de design de bijuterie și design digital de la Universitatea Tomas Bata din Zlín.

Măștile maramureșene ale Monumentului de la Moisei

Monumentul martirilor români de la Moisei a fost realizat de sculptorul Vida Gheza în amintirea martirilor uciși de trupele horthyste în retragere.

Monumentul cuprinde 12 figurine din care 2 chipuri omenești și 10 măști tradiționale maramureșene.

Cei doisprezece stâlpi impresionează prin poziționare și prin semnificatia fiecărei măști:

„[…] Omul pădurii, Omul nopții, Omul apelor sau Omul care horește. Modele sunt măștile. Măștile vechi maramureșene. Expresive. Care redau expresia esențială”, a spus chiar Vida Gheza.

„Autorul acestui monument, inspirat din sanctuarul dacic de la Grădiștea, este sculptorul Gheza Vida, a cărui faptă merită lauda întregului nostru popor. […] Pentru mine este un prilej de emoție în plus și de satisfacție pe un înalt plan al conștiinței că artistul care a cioplit trunchiurile de stejar de la Moisei, în forma măștilor maramureșene ce reprezintă lupta dintre viață și moarte, a luptat cândva cu arma în mână pe unul dintre cele mai patetice fronturi ale demnității umane”, a scris Geo Bogza despre Monumentul de la Moisei.

Mai menționăm că la fiecare ediție a Târgului Meșterilor Populari sunt prezente și tarabe cu măști tradiționale românești, realizate în special din piele, lână și cânepă.