Cu binecuvântarea IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei Andreicuț la Cluj-Napoca se organizează Concertul din pricesne și conferința cu titlul „Demnitate şi smerenie în suflet creştin”.

Tineri din Oastea Domnului îl vor slăvi pe Dumnezeu prin cântări duhovniceşti şi ne vor bucura inimile, provocându-ne la îmbinarea pocăinţei şi smereniei cu verticalitatea şi demnitatea de copii, mărturisitori ai lui Dumnezeu.

Pr. Amfilohie Brânză, ucenic al pr. Iustin Pârvu, a sărit din cabina avionului militar MIG-21 în chilia călugărească de la Mănăstirea Sihăstria, în braţele marelui duhovnic Sfantul Ilie Cleopa, primul duhovnic. Părintele Amfilohie este un preot-duhovnic cu vocaţie, cu chemare, cu patos şi curaj creştin, un patriot înflăcărat, un ostaş, la propriu şi la figurat, un neînfricat al Domnului nostru Iisus Hristos.

De cum îl vezi, simţi lucrarea Duhului Sfânt în el, vezi flacăra luminii dumnezeieşti, auzi vocea lui Hristos. Hotărât, ferm, tăios în vorbe, mărturisitor în fapte, luminător prin cuvânt, plin de curaj şi cu spirit de jertfelnicie. Simpla lui prezenţă te face sa tresari, să-ţi măreşti atenţia, să ai o stare de trezvie.

La Casa de cultură a studenţilor din Cluj-Napoca, vă aşteptăm cu familia și prietenii, în 1 aprilie, de la ora 18.00, la o seară pentru suflet Intrarea este liberă!

Evenimentul este organizat de Mitropolia Clujului, Asociaţia Oastea Domnului, Parohia Sf. Ierarh Alexandru și Casa de Cultură a Studenţilor „Dumitru Fărcaș” din Cluj-Napoca.

În curând în librării puteți procura cartea „Pe urmele valahilor uitați. Despre etnogeneza românilor” de Ionuț Țene, carte ce a văzut lumina tiparului la prestigioasa editură clujeană Casa Cărții de Știință. Cartea se bucură de o prefață scrisă de medievistul Prof. Dr. Ioan Drăgan și o postfață de Conf. univ. dr. Avram Fițiu. Este o viziune nouă asupra paradigmei etnogenezei poporului român.

„Autorul face distincția dintre spațiul etnogenetic balcanic, nord-dunărean și panonic, locuit de popoarele traco-geto-dacice romanizate și expansiunea românească dincolo de această matrice, prin păstorit și colonizare, din Evul Mediu timpuriu. Deși apreciază corect faptul că spațiul carpato-danubian-pontic a fost epicentrul etnogenezei, generator al României actuale, autorul acordă deliberat mai multă atenție teritoriilor populate de români exterioare acestuia și care astăzi sunt în afara statului național. Cartea este scrisă asumat într-un stil jurnalistic și eseistic, atrăgător, în episoade sintetice, și se bazează pe o documentare bogată, de la lucrări științifice și izvoare istorice, la cronici și jurnale de călătorie, articole de presă, până la constatări directe, cu ocazia unor călătorii personale în zonele unor supraviețuiri românești. Autorul emite opinii personale pertinente, în spirit științific, în cele mai multe aspecte disputate ale vastei problematici a etnogenezei românești și a „românilor uitați” dimprejurul nostru, fără a ocoli și prezentarea unor puncte de vedere discutabile. Întreaga lucrare este marcată de o nedisimulată iubire de neam, reieșind din toate paginile acestei fascinante călătorii în vastul spațiu al creației istorice românești în timp de peste un mileniu.” (Prof. univ. dr. Ioan Drăgan)

„Ionuț Țene abordează procesul etnogenezei românești dintr-o perspectivă care depășește limitele tradiționale ale spațiului carpato-danubiano-pontic, explorând un cadru geografic extins ce cuprinde centrul Greciei, Munții Carpați și Alpii dinarici. Această abordare largă subliniază caracterul mobil al populației valahilor, a căror economie pastorală i-a plasat în contact direct cu diverse popoare migratoare, precum slavii, avarii și maghiarii. Mobilitatea lor nu doar că a contribuit la supraviețuirea identității culturale, dar a și facilitat o continuitate lingvistică și etnică esențială în contextul presiunilor istorice și migrațiilor succesive.” (Conf. dr. Avram Fițiu)

„Poporul român s-a format pe un areal larg, mult mai larg decât cel carpato-danubiano-pontic, pornind din centrul Greciei continentale până în nord în Carpații Păduroși și, la est, de la Bug până la vest înspre Tisa, lacul Balaton și Alpii Dinarici, lucru consemnat de cronicile și mărturiile medievale. Documentele bizantine, germane, slave, maghiare numesc această populație traco-iliro-geto-dacă romanizată: valahi, vlahi, blachi, olahi, dar ei înșiși și-au spus mereu români, rumâni sau ‘rămâni’. Valahii fiind un popor preponderent pastoral și în plină mișcare, etnogeneza s-a întins fluctuant pe un areal geografic întins. Spațiul carpato-danubiano-pontic a fost însă epicentrul etnogenezei, care a devenit arhetipul românismului ce a dus la formarea, în epoca modernă, a statului – România”. (Ionuț Țene – Argument).

Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România (UCIMR) celebrează 30 de ani de activitate printr-o Gală Aniversară, care are loc miercuri, 2 aprilie, orele 18:30, la Sala Mare a Ateneului Român, în prezența comunității artistice, precum și reprezentanților mediului guvernamental și non-guvernamental.

Fondată în 1995, UCIMR este organizație nonprofit de utilitate publică, care de trei decenii contribuie la dezvoltarea peisajului cultural românesc prin promovarea valorilor artistice autentice, atât pe plan național, cât și internațional. Asociația susține arta interpretativă, de la soliști, coriști și instrumentiști până la dansatori sau balerini, prin proiecte culturale menite să faciliteze schimbul de experiență și promovarea artiștilor în medii cât mai diverse. Uniunea creează oportunități de afirmare dedicate tinerilor artiști, dar susține și activitatea artiștilor pensionari.

„În anii ’90, legislația privind drepturile artiștilor era plină de necunoscute. În contextul Legii nr. 35/1994 privind timbrele culturale, care oferea doar uniunilor de creație posibilitatea de a beneficia de aceste fonduri, se conturează ideea unui organism dedicat exclusiv susținerii muzicienilor interpreți, căci din peisajul uniunilor de creație lipsea segmentul artiștilor interpreți, vectorii principali ai transmiterii actului muzical către public. Această inițiativă a pregătit terenul pentru înființarea în 1995 a UCIMR, prima asociație a artiștilor interpreți, dedicată exclusiv realizării și implementării de proiecte culturale. Astfel, de 30 de ani, asociația a contribuit la îmbogățirea peisajului cultural român, promovarea valorilor artistice autentice românești în străinătate, generarea de oportunități pentru afirmarea tinerilor artiști și la susținerea materială a artiștilor pensionari, care a contribuit la retenția artiștilor în România în contextul exodului masiv.” – Ștefan Gheorghiu, Fondator și Președinte UCIMR.

Premiile UCIMR

În cadrul galei, vor fi decernate PREMII ANIVERSARE, care celebrează realizările artistice pentru întreaga activitate ale instituțiilor, ansamblurilor, grupurilor și personalităților din lumea muzicală, înmânate de către membrii Consiliului Director, reprezentanți ai mediului de business și guvernamental.

Vor fi acordate PREMII DE EXCELENȚĂ, având următoarele nominalizări:

• Muzică de cameră
  • Cvartetul ConTempo
  • Cvartetul Arcadia
  • Cvartetul PlaCello
• Solist instrumentist
  • Remus Azoiței
  • Adrian Petrescu
  • Luiza Borac
• Solist vocal
  • Luiza Zan
  • Veronica Anușca
  • George Petean
• Ansamblu de jazz
  • Amphitrio
  • Big Band Radio
  • Sorin Zlat Trio
• Grup folcloric
  • Ansamblul Folcloric Național „Transilvania” din Baia Mare
  • Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului” Târgu Jiu
  • Ansamblul Artistic „Ciprian Porumbescu” Suceava
• Proiecte cofinanțate
  • Festivalul Internațional „Enescu și Muzica Lumii”
  • Drumul spre celebritate
  • Concursul național pentru muzică de fanfară „Iosif Ivanovici”
  • Vacanțe Artistice Bârnova

De asemenea, nu va lipsi nici categoria GENERAȚIA MILENIULUI III, dedicată tinerilor interpreți, indiferent de genul muzical, la secțiunile „Interpretare vocala” și „Interpretare instrumentală”, desemnate de un juriu special.

Valoarea totală a premiilor acordate va fi de peste 100.000 lei.

Atmosfera va fi animată de momente muzicale speciale:

• Uvertura operei „Forța destinului” de Giuseppe Verdi, interpretată de Filarmonica „George Enescu”, sub bagheta dirijorului Constantin Adrian Grigore;
• „Balada” de George Enescu, interpretată de Filarmonica „George Enescu” și solistul Remus Azoiței;
• „Muzica” din opereta „Valurile Dunării” de George Grigoriu, interpretată de Filarmonica „George Enescu” și solista Veronica Anușca;
• Amphitrio și solista Luiza Zan;
• „Suita românească”, în aranjamentul lui Mihai Gherghelaș, interpretată de Filarmonica „George Enescu” și solista Monica Bejenaru;
• „Romanian Madley”, de Sabin Păutza, interpretată de Filarmonica „George Enescu”.

Gala UCIMR 30 de ani va fi acompaniată de vinurile și spumantele Jidvei.

Scurt istoric

În data de 15 ianuarie 1995, a avut loc Adunarea de constituire a UCIMR, la Teatrul de Operetă „Ion Dacian” din București, și a reunit reprezentanții următoarelor colective artistice, care au fost considerați membri fondatori: Teatrul de Operetă „Ion Dacian” București, Opera Națională Română din Cluj-Napoca, Filarmonica „Transilvania” Cluj-Napoca, Filarmonica „George Enescu” București, Filarmonica Brașov, Opera Brașov, Filarmonica „Moldova” Iași, Filarmonica de Stat Târgu Mureș, Filarmonica de Stat Sibiu,  Filarmonica „Oltenia” Craiova și alte personalități muzicale care au solicitat aderarea în mod individual. Uniunea a dobândit personalitate juridică prin Hotărârea judecătorească nr. 75/20.04.1995.

În primele etape, finanțarea proiectelor a întâmpinat dificultăți datorită noutății asociației pe piața culturală, lipsei de cultură asociativă în rândul muzicienilor și dialogului limitat cu autoritățile competente. Calitatea proiectelor implementate de UCIMR a condus la aprecierea acestora atât pe plan internațional, cât și național. În anul 1996 au loc primele colaborări internaționale ale UCIMR pentru proiecte culturale ce promovează valorile interpretative românești peste hotare. Se pun astfel bazele viitoarelor parteneriate strategice, menite să deschidă calea către performanță pentru mii de artiști. Activitatea UCIMR devine tot mai vizibilă în mediul cultural, astfel prin Hotărârea Guvernului nr. 1242/29.11.2000, publicată în Monitorul Oficial nr. 634/06.12.2000, UCIMR dobândește statutul de instituție de utilitate publică, consolidându-și rolul în peisajul cultural românesc și facilitând accesul la resurse pentru proiecte majore.

Datorită Legii nr. 8/2006, membrii UCIMR pensionari au primit un plus de 50% lunar, la pensie, pentru că UCIMR era recunoscută de utilitate publică. Pentru mulți artiști, acest plus a însemnat supraviețuire.

În 2003, UCIMR organizează Cursurile de Vară de Muzică Contemporană de la Breaza, primul eveniment internațional de acest gen în România, intrând pe harta manifestărilor cu tradiție precum cele de la Darmstadt, Bayreuth și Varșovia. În 2006, cursurile evoluează în Academia ICon Arts Sibiu, care, pe lângă muzică, include și secții de coregrafie și dans, fotografie și teatru, atrăgând mentori și studenți de pe 5 continente. Astăzi, Academia numără XXIII de ediții.

În 2009, pentru a contracara emigrarea masivă a tinerilor muzicieni români valoroși, UCIMR lansează programul cultural anual „Oportunități la Tine Acasă”, dedicat păstrării și valorificării potențialului interpretativ în spațiul românesc. Programul deschide noi scene și stagiuni, sprijinind tinerii absolvenți în dezvoltarea unei cariere în țară și oferindu-le totodată venituri periodice, într-un context în care posturile în filarmonici și în instituțiile de spectacole sunt insuficiente. Acest proiect se numără printre primele inițiative de responsabilitate socială în cultură din România și continuă și în prezent.

În 2010, organizează la Sibiu prima ediție a Concertului de Anul Nou, chiar în 31 decembrie, fiind prima instituție care propune o variantă autohtonă, personalizată, a celebrului concept de concert simfonic festiv, de inspirație occidentală. În timp, Concertul de Anul Nou de la Sibiu a devenit cel mai așteptat eveniment cultural la cumpăna dintre ani.

În 2015, în colaborare cu EnjoyTV Romania, UCIMR lansează un concept original de spectacol-conferință sub forma unei emisiuni TV cu public și intermedii artistice, transmis online prin live streaming. Round Table București, apoi Round Table România, reunește personalități din viața culturală în jurul unor subiecte de interes comun, sub coordonarea moderatorilor Valentina Sandu-Dediu (muzicolog, Rector al Colegiului Noua Europă), Nicolae Pepene (istoric, Manager al Muzeului Județean de Istorie Brașov), Oana Ciucă Lazăr (jurnalist Capital Cultural) .

În 2018, marchează Centenarul Marii Uniri prin programul „100 de ani în 100 de concerte”, o inițiativă multianuală, inovatoare, care evidențiază personalități și momente istorice reprezentative, prin muzică, muzeografie, fotografie și film documentar.

În 2020, în pofida constrângerilor sanitare, UCIMR își păstrează angajamentul față de cei peste 10.000 de membri și față de comunitatea artistică din România, organizând în condiții de siguranță 50 de concerte, 3 festivaluri, 14 cursuri de perfecționare și 2 rezidențe artistice, în 11 județe și în mediul online.

În 2022, organizația avea peste 50 de parteneri din 18 țări de pe 3 continente se implică în inițiativele UCIMR, evidențiind caracterul internațional al proiectelor derulate. Academia și Festivalul ICon Arts Transilvania, The Jazz Cave Festival, Jazz Bastion și CellEAST Festival, alături de concertele dedicate Zilei Naționale din Tokyo și Baku și cele de Anul Nou la Sibiu, continuă să pună în valoare cultura și arta interpretativă românească.

În 2023, proiectul JAZZ BASTION III – Globetrotter a fost onorat cu titlul de PROIECTUL MUZICAL AL ANULUI în cadrul Galei Premiilor Anului în Cultură Brașov 2023, organizată de Consorțiul Cultural Corona. Premiul a marcat aprecierea publicului, sectorului guvernamental, a breslei și presei de profil.

Astăzi, UCIMR numără peste 10.000 de membri și sprijină, prin multiple programe, sute de muzicieni interpreți, coriști, dansatori și balerini. Uniunea își propune să-și extindă rețeaua de colaborări și să dezvolte noi proiecte multidisciplinare, rămânând un pilon pentru creația și interpretarea artistică din România și dincolo de granițele ei.

UCIMR organizează evenimente tematice sincretice în care muzica jazz, clasică și contemporană se îmbină cu noile tehnologii, poezia, cartografia, meșteșugurile, gastronomia sau chiar enologia, invitând publicul să guste și să deguste arta cu toate simțurile în spații neconvenționale. De asemenea, UCIMR oferă un cadru propice creației, găzduind proiecte artistice interculturale precum Rezidența Transilvanica sau coproducția româno-albaneză inspirată din mitologie, Ana și Rozafa. Prin intermediul proiectelor transfrontaliere precum Romanian Music Society in Japan, asociația oferă expunere și mobilități naționale și internaționale artiștilor la început de drum și experimentați.