Prezentari evenimente, concursuri, galerii de arta, carti etc.

Stelian Tănase la Muzeul Național de Artă al României – Lansare de carte – Negustorul de Antichități

Stelian Tănase la Muzeul Național de Artă al României - Lansare de carte - Negustorul de Antichități

Muzeul Național de Artă al României în parteneriat cu Editura Corint lansează „Negustorul de antichități”, al zecelea volum de ficțiune al unuia dintre cei mai apreciați autori contemporani, Stelian Tănase. Evenimentul va avea loc în data de 17 februarie, de la ora 18.00, în Sala Franceză, etaj 2, Galeria de Artă Europeană a MNAR.

Noul volum semnat de Stelian Tanase și publicat în imprintul Corint Fiction va fi pus în context de Ana Antonescu, coordonatoarea colecției Corint Fiction, Oana Ionel, artist vizual, curatoare, și scriitorii Bedros Horasangian și Cristian Teodorescu. Evenimentul va fi moderat de jurnalistul Ovidiu Șimonca, director executiv al revistei „Timpul”.

„Ca să scriu această poveste, m-am făcut anticar. În ultimii ani, m-am mișcat printre obiecte de preț ca un adevărat negustor. Dar acest roman nu este nici autobiografic, nici documentar. Este o ficțiune pe care o purtam de mulți ani în gând, dar care refuza să se nască. Așa că am vizitat galerii, am fost la licitații, am participat la târguri, am mers în ateliere, dar mai ales am trăit în mediul exclusivist al anticarilor. Am cunoscut sute de oameni, le-am ascultat poveștile, i-am înțeles. Lor le dedic această carte”, declară Stelian Tănase.

Intrarea este gratuită în limita a 40 de persoane.

Muzeul Național de Artă al României – Ștefan Luchian – 155 de ani de la naștere Ghidaj gratuit la Muzeul Colecțiilor de Artă

Muzeul Național de Artă al României - Ștefan Luchian - 155 de ani de la naștere Ghidaj gratuit la Muzeul Colecțiilor de Artă

Miercuri, 15 februarie, ora 16:00

Vă invităm la un tur ghidat în Colecția dr. Iosif Dona, unul dintre colecționarii operei lui Ștefan Luchian, care a făcut eforturi notabile pentru a achiziționa operele maestrului.

Ghidajul va fi susținut de conservatorul colecției, dr. Ilinca Damian, care va vorbi despre colecționar și va prezenta în detaliu opera lui Ștefan Luchian existentă în colecție.

Ghidajul este gratuit, iar accesul se face pe baza biletului de acces în valoare de 32 lei la care se acordă reduceri și gratuități pentru diferite categorii de public. 

Muzeul Colecțiilor de Artă, Calea Victoriei 111.

Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” – Învață, gândește și joacă șah ca un Mare Maestru Internațional, împreună cu MM Mihail Marin!

Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” - Învață, gândește și joacă șah ca un Mare Maestru Internațional, împreună cu MM Mihail Marin!

Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” și ProfudeSah vă invită să vă înscrieți la un program educațional interactiv, în care veți învăța, gândi și juca șah împreună cu Mihail Marin, triplu campion național individual și deţinător al titlului de Mare Maestru Internațional!

MM Mihail Marin

MM Mihail Marin

Atelierul se adresează tuturor pasionaților de șah, cei care vor să-și dezvolte imaginația, creativitatea și aptitudinile matematice, precum și celor care doresc să joace șah cu un maestru internațional.

Grupa de vârstă:

Programul este destinat atât copiilor (cu varstă mai mare de 10 ani), tinerilor cât și adulților.

Perioada de desfășurare:

Atelierele se desfășoară sâmbăta, în Sala Atelier a Muzeului Antipa, după cum urmează:

  • Grupa nr. 1: 15.00 – 16.30;
  • Grupa nr. 2: 17.00 – 18.30.

Modul  (11 – 25 februarie 2023)

Tema 1 (11 februarie 2023): Pasul decisiv către elita națională; 10 partide practice, în care cursanții au posibilitatea de a juca direct cu un Mare Maestru Internațional;

Tema 2 (18 februarie 2023): Intrarea în arena internațională selectă prin calificarea la Interzonale; 10 partide practice, în care cursanții au posibilitatea de a juca direct cu un Mare Maestru Internațional;

Tema 3 (25 februarie 2023): Tema stabilită de cursanți, la alegere; 10 partide practice, în care cursanții au posibilitatea de a juca direct cu un Mare Maestru Internațional.

Mihail Marin este:

– Deținător al titlului de „Mare Maestru Internațional” din 1993;

– Triplu campion național individual, în 1988, 1994 și 1999;

– Medaliat cu bronz individual pe masa a treia la Olimpiada de la Salonic din 1988 și campionatele europene pe echipe, Haifa 1989;

– Colaborator și secondant al lui Judit Polgar;

– Antrenor al loturilor reprezentative din România, Scoția, Italia și Spania în perioada 2000 – 2012;

– Autor de renume internațional…

Muzeul Național al Țăranului Român – EXPOZIȚIA ZIARULUI NECONVENȚIONAL ROMÂNIA

Muzeul Național al Țăranului Român - EXPOZIȚIA ZIARULUI NECONVENȚIONAL ROMÂNIA

Muzeul Național al Țăranului Român vă așteaptă joi, 19 ianuarie 2023, de la ora 17.00, la Sala Tancred Bănățeanu, la vernisajul expoziției Ziarului neconvențional România.

Coordonator: Paula Ribariu
Prezintă: Mircea Barzuca
Artiști invitați: Sanda Buțiu, Brîndușa Bontea, Irina Florescu, Radu Florea, Lucian Țăran, Alexandru Papuc și Mircea Barzuca.

PIETRE DE HOTAR

Cele două păsări se așezau pe bibliotecă; una vorbea la capul meu: „Vezi, îmi spunea în somn aceasta, noi îți păzim somnul, dar ceilalți prieteni ai tăi visează cu tine, visează pentru oameni, că ei au uitat să viseze.”

Visele artiștilor sunt pietre de hotar trimise de Dumnezeu celor vii, să ofere speranță tuturor oamenilor, pentru că voi sunteți aleșii acestui neam și de aceea acești artiști sunt aleșii prin care omenirea să viseze, iar pădurile distruse sunt pietrele de hotar prin care neamul nostru batjocorit, stau de pază la porțile nemuririi.

Țuculescu și Brâncuși sunt două păsări de pază, două păsări măiestre!

Paula Ribariu
ianuarie 2023


Expoziția va putea fi vizitată la Sala Tancred Bănățeanu, până la 5 februarie 2023, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Lunea și sărbătorile legale este închis.

Muzeul Național de Artă al României (MNAR) – Ziua Culturii Naționale 2023

Muzeul Național de Artă al României (MNAR) - Ziua Culturii Naționale 2023

Duminică 15 ianuarie, de la ora 11:00
Sufrageria Regală

Cu prilejul Zilei Culturii Naționale, Muzeul Național de Artă al României (MNAR) vă invită duminică, 15 ianuarie 2023, între orele 11:00-13:00, la un eveniment dedicat legăturii dintre cultura scrisă și artele vizuale.

Vor fi lansate trei volume de sinteză și înaltă calitate grafică și tipografică care prezintă opera a trei artiști cu o contribuție excepțională la configurarea artelor plastice din România: Theodor Pallady (1871-1956), Constantin Flondor (n. 1936) și Ioan Aurel Mureșan (n. 1956).

Volumul Pallady 150 reflectă expozițiile organizate la MNAR cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la nașterea pictorului Theodor Pallady și include articolele publicate sub genericul Pallady, brand de țară în revista „Observator Cultural”.

Volumul Constantin Flondor – Când ochiul atinge norul / When Eye Touches The Cloud o are ca editor pe Alina Șerban și surprinde în formatul unei monografii, momentele extrem de intense și variate ale creației artistului.

Volumul Ioan Aurel Mureșan, O călătorie magică: personajul pictorial / A Magical Travel: The Pictorial Character o are ca editor pe Sorina Jecza și pune în lumină „călătoria” interioară pe care artistul o parcurge începând cu etapele experimentului optzecist.

Invitați: acad. Sorin Alexandrescu, Vlad Bedros, Vladimir Bulat, Liliana Chiriac, Ilinca Damian, Călin Dan, Cătălin Davidescu, Ruxandra Demetrescu, Daria Ghiu, Bedros Horasangian, Ion Grigorescu, Adrian-Silvan Ionescu, Sorina Jecza, Doina Mândru, Ioan Aurel Mureșan, Carmen Mușat, Alina Șerban.

Acces gratuit în limita a 100 de locuri. Fără programare prealabilă.

Evenimentul va avea loc în Sufrageria Regală. Intrarea se face prin Spațiile Istorice ale Muzeului Național de Artă al României. 

Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” – Grigore Antipa şi Emil Racoviţă, vizionari ai ştiinţei româneşti

Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” - Grigore Antipa şi Emil Racoviţă, vizionari ai ştiinţei româneşti

Cu prilejul aniversării Zilei Culturii Naţionale, Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa vă invită duminică, 15 ianuarie 2023, de la ora 12:00, la evenimentul „Grigore Antipa şi Emil Racoviţă, vizionari ai ştiinţei româneşti”, organizat împreună cu Asociaţia Science & Technology.

Invitaţii evenimentului, dr. Luis Ovidiu Popa, directorul Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa, Acad. dr. Dumitru T. Murariu, dr. Oana Paula Popa şi dr. Traian Brad ne vor purta într-o călătorie în timp prin opera şi viaţa acestor doi vizionari ai ştiinţei româneşti.

Cu acest prilej, vom afla despre vasta operă ştiinţifică, organizatorică şi diplomatică a dr. Grigore Antipa, cel care a fost deschizător de drumuri în mai multe domenii ale ştiinţei, primul oceanolog, ecolog şi hidrobiolog român, autorul conceptelor de biosociologie şi bioeconomie precum şi un diplomat apreciat de cele mai de seamă personalităţi ale epocii sale. Realizarea cea mai dragă lui Grigore Antipa a fost Muzeul Naţional de Istorie Naturală din Bucureşti, una dintre cele mai vizitate şi îndrăgite instituţii de cultură din România, din perioada formării sale şi până în prezent.

Prin intermediul arhivelor şi a epistolelor păstrate în ele, vom descoperi corespondenţa dintre Grigore Antipa şi Emil Racoviţă, reconstituind filă cu filă, povestea unei prietenii care a învins timpurile. Vom recompune împreună câteva episoade din această prietenie, izvor de cunoaştere şi dăruire pentru generaţii viitoare de biologi. Scrisorile dintre cei doi savanţi-prieteni reprezintă o mărturie a provocărilor şi bucuriilor pe care istoria le-a lansat fiecărei generaţii în parte, dar şi a modului în care prin muncă susţinută şi dragoste pentru profesia aleasă cei doi mari prieteni au ctitorit instituţii care dăinuie peste vreme.

Participând la această conferinţă, putem afla despre viaţa şi opera lui Emil Racoviţă, care urmează Facultatea de Drept, dar şi cursurile Facultăţii de Știinţe de la Sorbona, de unde obţine titlul de doctor. Emil Racoviţă participă apoi ca biolog al Expediţiei Antarctice Belgiene. După 2 ani şi înfruntarea năprasnicei nopţi polare antarctice, Emil Racoviţă se întoarce în Franţa, la Banyuls-sur-Mer pe coasta Mediteranei, devine subdirector al Laboratorului de Oceanologie Arago şi conduce o însemnată revistă de zoologie pentru mai bine de două decenii. În 1919, după Marea Unire a Transilvaniei cu România, Emil Racoviţă vine la Cluj, unde pune bazele Facultăţii de Știinţe şi înfiinţează Institutul de Speologie, primul de acest fel din lume.

Înscrierea la eveniment se face pe: https://antipa.ro/rezervari/, iar participarea este gratuită în limita locurilor disponibile.

Vă anunţăm totodată că, pe 15 ianuarie 2023, toţi vizitatorii vor avea intrarea gratuită la muzeu. Vă aşteptăm cu drag să ne vizitaţi!

Muzeul Național al Țăranului Român – Expoziția Alexandru Tzigara-Samurcaș – Întemeietorul Muzeului Național

Muzeul Național al Țăranului Român - Expoziția Alexandru Tzigara-Samurcaș – Întemeietorul Muzeului Național

24 noiembrie 2022 – 21 mai 2023, în spațiile expoziției permanente

Muzeul Național al Țăranului Român vă invită să vizitați expoziția Alexandru Tzigara-Samurcaș – Întemeietorul Muzeului Național, care se află în clădirea-monument istoric, în spațiile expoziției permanente, la etajul 1, intrarea din Șoseaua Kiseleff.

Expoziția celebrează 150 de ani de la nașterea fondatorului Muzeului Național Carol I, supranumit, în epocă, Muzeul de la Șosea. Continuatorul direct al acestui prim muzeu de artă națională este Muzeul Național al Țăranului Român care, prin acest eveniment, evocă și omagiază personalitatea marcantă în cadrul culturii naționale a lui Alexandru Tzigara-Samurcaș.

Istoric de artă, întemeietor al muzeografiei românești, publicist în sfera culturală și fin intelectual format în spirit european, precum și un mare iubitor al artei naționale, acesta lasă posterității o vastă operă publicistică, memorială, dar și un bogat patrimoniu material, de artă țărănească și artă religioasă, reunit în colecțiile Muzeului de la Șosea.

Personalitatea sa, animată de o credință fermă în valoarea estetică a artei românești, a coagulat în jurul său figuri de seamă ale vieții culturale, politice și științifice din România, dar și oameni simpli, care au contribuit la îmbogățirea patrimoniului muzeal. Casa Regală l-a sprijinit în mod constant în eforturile depuse de-a lungul întregii vieți de punere în valoare a moștenirii culturale a poporului său.

Expoziția aduce în fața publicului obiecte reprezentative pentru arta națională, culese din teren și fotografiate de însuși Al. Tzigara-Samurcaș în timpul campaniilor sale de cercetare etnografică, de repertoriere și documentare a obiectelor care vor alcătui patrimoniul muzeal. O serie de fotografii prezintă imagini surprinse în expoziția de bază a Muzeului de la Șosea, precum și în expozițiile temporare, internaționale, din timpul directoratului său.

Alexandru Tzigara-Samurcaș publica, în anul 1936, lucrarea Muzeografie românească, operă de o extraordinară importanță, primul tratat științific românesc dedicat acestui domeniu. Tratatul adună laolaltă o serie de texte scrise de-a lungul timpului, care relevă ampla și moderna viziune muzeografică a întemeietorului Muzeului Național, prezentă încă dinaintea momentului ridicării edificiului muzeal.

Clădirea muzeului pe care l-a înființat a fost de la început proiectată conform funcțiunilor gândite de el, concurând cu cele mai moderne muzee europene ale vremii, prin soluțiile adoptate la nivel arhitectural, de amenajare, expunere și conservare.

Expunerea casei meșterului gorjean Antonie Mogoș într-una din sălile Muzeului de la Șosea a reprezentat un gest de excelență, curaj și unicitate în muzeografia europeană. Demersul vizionar al lui Alexandru Tzigara-Samurcaș îl va determina, în 1936, pe Konrad Hahm, directorul muzeului din Berlin, să facă o paralelă cu modul de etalare a renumitului Altar al lui Zeus din Pergam: „în mijlocul unei săli încăpătoare, simplă, dar plină de lumină, se înalță o clădire ca un altar. Nu este un templu antic de marmură, ci o simplă casă țărănească de lemn”.

Alături de piese reprezentative din colecțiile moștenite de Muzeul Național al Țăranului Român de la părintele său fondator, sunt expuse obiecte personale ale lui Alexandru Tzigara-Samurcaș (aflate în colecția familiei Tudor și Maria Berza), care completează portretul celui care a fost întemeietorul Muzeului de la Șosea.

Expoziția va putea fi vizitată până la 21 mai 2023, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00. Lunea și sărbătorile legale este închis.

Prețul biletului de intrare: adulți – 12 lei; pensionari – 6 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor – 3 lei.

Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești” de la Mogoșoaia – Expoziția POVESTEA ICOANEI

Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești” de la Mogoșoaia - Expoziția POVESTEA ICOANEI

Până la sfârșitul lunii decembrie, galeria Foișor a Centrului de Cultură „Palatele Brâncovenești” de la Mogoșoaia găzduieste expoziția de icoane, intitulată Povestea Icoanei, sub coordonarea doamnei professor Natalia Lazăr.

Colecția de icoane expusă publicului vizitator de Natalia Lazăr din care fac parte  și creații proprii, ilustrează teme iconografice din diferite zone ale țării și  se remarcă prin bogăţia genurilor artistice, de la icoane pe lemn şi sticlă, până la picturi și reprezentări silistice adaptate.

Fiecare lucrare are povestea sa ceea ce îi conferă un farmec aparte acestei expoziții. Exponatele, realizate prin diverse tehnici traditionale, te poartă pe diferite meleaguri, fiind inspirate din vechi izvoade din Oltenia, Transilvania și Moldova, până la icoanele specifice stilului lipovenesc care se regăsesc în Delta Dunării și Basarabia.

Vă așteptăm la Palat cu universul de așteptare al unei emoții intense! Vă mulțumim pentru suport!

Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului – Mogoșoaia – Ansamblul folcloric NEDEIA la Palatul Mogoșoaia

Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului – Mogoșoaia - Ansamblul folcloric NEDEIA la Palatul Mogoșoaia

Aflați în vizită în Capitală, tocmai de la poalele Transalpinei, Ansamblul folcloric Nedeia, înființat în anul 1977, va face o oprire și la Palatul Mogoșoaia, vineri, 25 noiembrie 2022, unde va susține un spectacol în cadrul căruia vor fi prezentate mai multe suite de dansuri ciobănești și melodii populare specifice zonei folclorice Oltenia de Nord. Ansamblul este format din 35 de tineri dansatori și se bucură de o largă apreciere la nivel național pentru profesionalismul și autenticitatea repertoriului, promovând cu succes țara noastră și în cadrul festivalurilor folclorice din mai multe țări ale Europei: Macedonia, Serbia, Turcia, Olanda, Franța.

În formula actuală, Ansamblul Nedeia a obținut o serie de distincții importante la manifestările folclorice internaționale, bifând totodată și participări importante la diferite evenimente de prim rang, din afara țării.

Evenimentul va începe la ora 17.30 și va fi transmis și pe contul de Facebook al Centrului Cultural „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”: Centrul de Cultură „Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului”. Vă așteptăm în Sala Scoarțelor sau LIVE pe Facebook!

București – Turul centrului vechi

București – Turul centrului vechi

Mergeam pe străzile Bucureștiului, luând-o la pas pe pavajul din Centrul Istoric, acolo unde totul pare a fi început cândva Micul Paris, cu scopul unic de a documenta Bucureștiul așa cum este acum și aducându-mi aminte cum a fost. Ce vremuri! Ce lume! Ce prestigiu avea urbea baciului Bucur în acele timpuri!

Acum, oamenii umblă pe ici, pe colo, cu treburile lor, mergând la distracție în centru, neavând habar că pe acolo au trecut odinioară și alți oameni, precum Manuc.. mai știți? Cel cu Hanul de lângă Biserica Sfântul Anton, din spate, sau Zavaidoc, cel care cânta la bulivar, ori Brâncoveanu cu alaiul pe Podul Mogoșoaiei, ori Vodă Țepeș cu ale sale Curți Domnești care se pare că nu se mai restaureaza odată. Tot așteptăm…

Între timp, pisicile se joacă pe pavaj distrase de ceva inexistent fizic.. doar o luminiță dintr-un pointer.

Harta Centrului Istoric nu se schimbă. Doar Centrul Istoric s-a schimbat și e în continuă mișcare, în continuă schimbare.

Merg mai departe la pas și, prin mulțime, români și străini de-o potrivă, observ că grafitti-ul de pe pereții și gardul Curții Domnești strigă a eliberare. Hai odată, dezvăluie-te, oraș curat-murdar! cum spunea, nenea Iancu. Dacă nu, ne vom dezvălui noi, căci noi suntem viitorul…

Au apărut multe restaurante noi, care le-au înlocuit pe cele vechi, sau poate pe anticariatele de demult, cu ale lor patefoane îngânând în surdină muzica de odinioară. Foarte multă curățenie, dar multă vânzoleală, o atracție către ceva nou și colorat! Sau poate ceva „vintage”.. ca firmament pe o clădire ce recent a fost restaurată. Și bravo lor! Atât au putut! Una, două, trei…

Continuând să explorez, culorile parcă-mi iau ochii. Un roșu puternic, o flăcăruie… și ajung și pe la „Dracula”, una dintre tavernele care ar trebui să-l sugereze pe Vodă Țepeș, însă despre o poveste fantasy scrisă de Bram Stoker bazată pe o legendă neînțeleasă din estul Europei. Nicio legătură cu dinastia lui Drăculea, cu nume având altă semnificație decât una horror, și Vlad Voievod, cel în timpul căruia s-a întemeiat documentar târgul Bucureștilor.

Mai departe, vechile pasaje… continui pe Lipscani, în stânga-sus, un Noyz Club ce te atrage luminos și colorat să intri în el, poate te distrezi un pic, îți pierzi timpul, iar în dreapta jos, un suvenir din România, „cosmeticele Gerovital”, cele care împiedică îmbătrânirea. Vedeți? Noi avem grijă de toți, căci toți îmbătrânim și ne vine vremea. Ei nu au grijă de noi. Ne vor zgomotoși și distrași, cu mintea la distracții.

Și-mi aduc aminte când eram copil, era o încântare să merg prin Centrul Vechi, chiar descopeream lucruri noi. Acum, marile și multele restaurante care își desfășoară business-ul acolo, parcă lasă îndepărtate clădirile istorice semețe de altă dată, acele monumente care la bază stau în paragină, pe ici pe colo, dezvăluind slăbiciunile noastre, distragerile noastre.

Luna a răsărit. Pe la capătul căii negustorilor din Leibniz, adică Lipscanilor, văd un cântăreț la saxofon, niște oameni se simt bine plimbându-se pe acolo, gata ieșiți din restaurant.. iar luminile asupra BNR se aprind exact la momentul apusului de soare. Ce imagine! Apoi Monumentul lui Eugeniu Carada îmi aduce aminte, de fapt, de cine a fondat Banca Națională a României… iată i se aprind și luminile de la bază, căci, nu-i așa?… el a fost baza finanțelor noastre.

Luminile orașului au fost aprinse. Soarele coboară la apus. O încântare.

În peisaj, interbelicul cu postbelicul, ambele monumente istorice. Pentru cei care-și aduc aminte.

Macca-Vilacrosse, pasajul care face legătura dintre Strada Lipscani și Calea Victoriei, proiectat de către arhitectul Felix Xenopol, ale cărui două ramuri, în amintirea lui Mihalache Macca și Xavier Villacrosse avea menirea de a lega Banca Națională de cea mai intens circulată arteră comercială din acea vreme.

Restaurări și promisiuni de restaurări, numai că nu sunt bani, de aceea se întârzie. De parcă orașul nostru nu e și al lor.

Apoi am ieșit pe Calea Victoriei, care are și pistă de bicicletă, iar în weekend doar pietonală.

Însă, când îmi întorc capul pe aleile și străzile lăturalnice, dau de aceleași promisiuni de restaurare de acum mai bine de zece ani. Cu toate că oamenilor nu pare să le pese, făcând parte din peisaj.

Și totuși, mai vedem și un clasic… și un alt clasic…

Se lasă seara. Din ce în ce mai multă lume forfotește prin Centrul Istoric în plimbare, sau în căutare de mese la terase, restaurante, în socializare.

Nobis… îmi aduce aminte de „Dona Nobis Pacem”, din vestita missă Agnus Dei. Cu atâta forfotă și lumini, și culori… unde e pacea, unde e liniștea? Bucureștiul și aglomerația sa… Bucureștiul.. și mesele sale pline.

Dar „Primăria” are grijă de clădirile și monumentele noastre istorice. Să n-avem grijă că sunt pe mâini bune!

Însă realitatea stă în strigătul scris și pictat al străzii..

Mă uit înapoi și părăsesc cuibul de frumusețe și bucurie, de mândrie a Bucureștilor, Centrul Istoric, pentru a explora mai departe pe bulevardul central al Unirii. Ce schimbări! Cu tradiții românești sau fără… e un melanj.

Iată că noaptea s-a lăsat și totodată viu este orașul, urbea în care m-am născut. Piața Unirii găzduiește un altfel de spectacol de culori vii și lumini în Centru. Ceva ce noi n-am putut face, ci francezii de la Apa Nova în proiect cu românii. Însă, show-ul atrage multe priviri… un dans al apei pe muzică, o încântare a oamenilor…

Ce tristă realitate pentru adevăr.. un oraș atât de viu colorat… dar plin de ruine la care nimeni nu se uită!

Vizionare plăcută!