Anul 2026 începe pentru tenorul Ştefan von Korch pe scena Sălii Studio a Teatrului Naţional I.L. Caragiale din Bucureşti, unde acesta ajunge, în premieră, cu deja binecunoscuta stagiune Musical Extravaganza: recitalul de canzonette şi tarantele „O Sole Mio”, va fi găzduit pe 12 ianuarie la TNB Sala Studio şi îi va aduce alături de solistul gazdă pe soprana Oana Maria Şerban, baritonul Adrian Mărcan şi pianistul Alexandru Burcă.

Spectacolul este o călătorie muzicală ce pornește de la farmecul melodiilor napoletane, evidenţiază eleganţa şi intensitate ariilor de operă şi se desăvârşeşte în sonoritatea sentimentală  a zarzuelelor – nemuritoarelele cântece tradiţionale iberice. Refrene celebre vor pune în lumină atât de bogatul repertoriu italian şi spaniol într-un spectacol revigorant şi învăluitor ca un răsărit de soare la malul Mediteranei. 

Tenorul Ştefan von Korch detaliază:

„Deși aparțin unor tradiții diferite, atât canzonetele şi tarantelele, cât și zarzuelele au puterea de a trezi emoții universale. Ele spun povești despre iubire, bucurie, dor și speranță, devenind punți între trecut și prezent, între culturi și generații. De o elegantă întâlnire între genuri ne vom bucura în concertul ‘O Sole Mio’, atât prin titluri reper cât şi prin surprize aproape niciodată cântate în România.”

Alături de tenorul Ştefan von Korch, alţi doi solişti de prestigiu vor întregi programul: soprana Oana Maria Şerban şi baritonul Adrian Mărcan. Iar cu atingeri magice ale clapelor va acompania un virtuos al pianului – maestrul Alexandru Burcă.

Canzonetele și zarzuelele sunt genuri muzicale captivante, fiecare exprimând prin muzică și text esența spiritului național al ţării de origine. Canzonetele şi tarantelele italiene au cucerit inimile ascultătorilor din întreaga lume, în interpretarea legendarului Luciano Pavarotti, iar zarzuelele sunt compoziţiile subtile şi pline de trăiri intense care se regăsesc în repertoriul legendelor liricii spaniole: Jose Careras şi Placido Domingo. Cele două genuri, alături de arii şi duete celebre vor pune în lumină diversitatea şi frumuseţea universului liric, într-un concert în care se vor contopi două orizonturi culturale şi muzicale.

Prin acest concert descoperi și redescoperi capodoperele muzicii italiene și spaniole, de la canzonete clasice precum „O Sole Mio” sau „Funiculì, Funiculà”, până la arii celebre şi zarzuele ce vor  purta spectatorii într-o poveste sonoră pe malurile Mediteranei.

Biletele se găsesc pe Ticketstore.ro, Biletlateatru.ro, Startickets.ro şi DynamicTicket.ro şi la Sala Dalles. 

Cu premiera pe 22 și 23 decembrie, la 36 de ani de la momentul care a redefinit istoria recentă a României, Teatrul Metropolis găzduiește premiera musicalului „Strigătul Libertății”, un spectacol regizat de Alexandru Nagy, o perspectivă emoționantă și contemporană asupra Revoluției din 1989.

Realizat cu o distribuție formată în mare parte din tineri actori, musicalul se dezvăluie prin povestea unei întâlniri între prezent și trecut, declanșată de descoperirea unui jurnal vechi de 36 de ani. Acest obiect devine cheia de acces către una dintre cele mai tulburătoare istorii ale Revoluției din ’89, invitând publicul într-o lume în care frica, iubirea, curajul și speranța se intersectează în cel mai intens moment al României moderne.

Spectacolul îmbină teatrul, dansul și muzica într-o construcție scenică amplă, modernă, susținută de o coloană sonoră alcătuită din şlagăre românești de dinainte de 1989. Muzica devine martor și catalizator al poveștii, punând în oglindă două generații: cea care a trăit Revoluția și cea care încearcă astăzi să o înțeleagă.

„Nu este doar un spectacol, ci și o punte între generații. Este modul nostru de a spune că libertatea trebuie protejată, transmisă, cântată, dansată și celebrată. Foarte tinerii artiști de pe scenă duc mai departe o poveste pe care România nu are voie să o uite”, declară Alexandru Nagy, regizorul musicalului.

Premiera are loc într-un context simbolic, în aceleași zile în care, în urmă cu 36 de ani, oamenii ieșeau în stradă pentru libertate, demnitate și adevăr.

„Strigătul Libertății” oferă publicului o experiență emoțională intensă, un omagiu adus tuturor celor care au avut curajul să schimbe istoria și un mesaj puternic pentru generațiile de astăzi.

22 și 23 decembrie 2025, ora 19:00, Teatrul Metropolis, Sala Mare. Str. Mihai Eminescu nr. 89, sector 2, București.

Direcția de scenă: Alexandru Nagy

Director muzical: Dani Ionescu

Coordonator canto: Robert Costin

Coregrafie: Lilian Caraus

Scenografia: Mariana Pachiș

Text: Theodor Andrei, Alexandru Nagy, Bianca Marinescu, Tomy Weisbuch

Asistent de regie: Victoria Ionescu

Lighting design: Alin Popa, Video: Radu Spiridon

Aranjamente muzicale: Theodor Andrei, Dani Ionescu

Distribuția:

Vlad – Theodor Andrei / Tomy Weisbuch

Irina – Bianca Marinescu

Profesoara – Julieta Georoiu

Profesorul – Radu Solcanu

Tatăl lui Vlad: Doru Ciutacu / Robert Costin

Prietenele Irinei: Iarina Preda, Victoria Ionescu / Andra Gearâp, Sofia Hetel

Prietenii lui Vlad: Horia Timiș, Raul Rizoiu, Vlad Vasilescu

Ansamblu:

Anais Amăriucăi, Maya Alexandrescu, Bogdan Cârburănaru, Daria Ciucan, Daria Cocu, Carina Dogaru, Maria Georoiu, Marc Giurgea, Larisa Haidău, Karina Istrate, Mara Mihai, Iancu Mihaiu, Flavia Petrișor, Edda Romano, Medeea Stănuta, Mara Bernstein, Victor Georoiu, Ilinca Stancu, Vlad Voicu

Produs de: Victory of Art

Găzduit de: Teatrul Metropolis

Organizator: Asociația JG Victory of Art

Institutul Cultural Român (ICR) Beijing invită publicul interesat joi, 26 decembrie, între orele 19.00 și 21.00, la „Christmas Poetry Night 2025”, un eveniment literar special, care va reuni poeți renumiți din China și România.

În atmosfera sărbătorilor de iarnă, în a doua seară de Crăciun, reprezentanța propune un dialog vibrant între două tradiții literare îndepărtate geografic, dar apropiate spiritual. Ideea principală este aceea a unui schimb cultural autentic: poeți chinezi cu legături puternice față de România – prin traduceri, participări la festivaluri și premii câștigate – își vor întâlni colegii români, ale căror opere au fost traduse și publicate în China.

George Vulturescu

Participanții principali de partea chineză sunt reprezentați de de poeți și traducători, toți cu o bogată experiență în dialogul intercultural cu România, precum Bei Ta (Xu Weifeng) – poet, cercetător la Muzeul Literaturii Moderne Chineze, secretar general al Congresului Mondial al Poeților (filiala China), cu o vastă activitate internațională și opera tradusă în aproape 20 de limbi; Wang Guilin – poet câștigător de premii internaționale, cu o carieră începută în anii ’80; Zhao Jianhua – membru al Asociației Scriitorilor din China, laureat al unor premii literare românești; Shu Dandan – poet și traducător implicat în viața literară românească. Alți poeți de prestigiu, precum Zhao Lihong, Wang Jiaxin, câștigător al premiului Poetul capitalei istorice a României, Xiao Xiao și Yang Ke, președintele Societății Chineze de Poezie, vor completa acest elitist corp de invitați. De partea română participă la eveniment George Vulturescu – poet, publicist și editor român de renume, membru al Uniunii Scriitorilor din România, cu o activitate editorială și literară întinsă peste cinci decenii, autor a peste 12 volume de poezie. Poetul se află în vizită special în China pentru acest eveniment; prof. Leonard Pop și Claudiu Florian – atașatul cultural al Ambasadei României în China.

Evenimentul va avea un caracter interactiv și va constitui totodată un moment de reflexie. Poeții vor vorbi despre propriile creații, despre România ca sursă de inspirație și despre provocările și oportunitățile literaturii în epoca modernă. Un moment special va fi acordat și studenților chinezi specializați în limba română, cât și celor români aflați la studii în China, care vor recita versuri ale autorilor prezenți. Seara va fi îmbogățită de câte un intermezzo rafinat, susținut de profesoara Ana Zheng de la Universitatea de Limbi Străine din Beijing. Repertoriul va cuprinde arii clasice chinezești precum „Floare de iasomie” și adaptări după piese românești emblematice, precum „Ciocârlia”.

„Christmas Poetry Night 2025” este organizat de Institutul Cultural Român Beijing, în parteneriat cu Congresul Mondial al Poeților (World Poets Conference), filiala China.

Grupul vocal tradițional „Mărișana”, ce reunește locuitori ai satului Mărișel din Munții Apuseni, și grupul „Horitorii Clujului” vor concerta luni, 15 decembrie 2025, de la ora 16.00, la Academia Austriacă de Științe din Viena, în cadrul unui eveniment dedicat colindelor arhaice, precreștine, din Țara Moților. Cu acest prilej, va avea loc și lansarea volumului „La făgădău Evii. Colindele de sorginte laică și precreștină din Mărișel și Măguri”, semnat de profesorul Thede Kahl și cercetătorul Răzvan Roșu, publicat la Editura Mega, Cluj-Napoca, în 2025.

Programul include, de asemenea, un segment prezentat de drd. Adriana Irimieș, managerul Centrului de Cultură și Artă „Tradiții Clujene”, dedicat ritualului colindatului de ceată bărbătească, obicei înscris în patrimoniul imaterial UNESCO.

Intitulat „Colinde arhaice din Mărișel și Măguri” și găzduit de Sala Teatru a Academiei Austriece de Științe, proiectul este organizat de Academia Austriacă de Științe, Institutul Cultural Român de la Viena, Centrul de Cultură și Artă „Tradiții Clujene”, Ambasada României în Republica Austria și Commission Vanishing Languages and Cultural Heritage (VLACH).

La lansarea cărții „La făgădău Evii. Colindele de sorginte laică și precreștină din Mărișel și Măguri”, scrisă de prof. acad. Thede Kahl și dr. Răzvan Roșu acesta din urmă a precizat:

„În aceste două sate din Țara Moților s-a conservat până în anii 1990 o realitate comună așezărilor românești din întregul spațiul transilvănean până în secolul al XVIII-lea: colindele nu aveau o tematică creștină, ci una laică. Abia ulterior, ele au fost înlocuite treptat de cântecele de stea, care într-adevăr narează Nașterea Domnului”.

„Colindele de sorginte laică și precreștină din Mărișel și Măguri analizează fenomenul ‘corinzilor’ – forme arhaice de colind laic, precreștin, specifice satelor transilvănene din zona Munților Apuseni, unde, spre deosebire de repertoriul colindelor religioase consacrate, se păstrează reminiscențe ale unor obiceiuri precreștine, ritualice și identitare. Satele Mărișel și Măguri reprezintă două dintre rarele comunități în care aceste forme vechi de colindat au supraviețuit până târziu, în anii ’90, oferind etnologilor o fereastră esențială spre mentalitățile, structurile comunitare și simbolistica ancestrală a românilor din Țara Moților”, transmite și ICR.

Thede Kahl

Profesorul Thede Kahl este un reputat specialist în limbile și culturile tradiționale din Europa de Sud-Est și membru al Academiei Austriece de Științe, și Răzvan Roșu, etnolog și antropolog cultural cu studii la Cluj, Viena și Jena, este cunoscut pentru cercetările sale aplicate și pentru activitatea de promovare a patrimoniului moțesc prin grupul „Glasul Moților”.

Ioan Mariș

Grupul Tradițional „Mărișana”, înființat în 2004 și coordonat de profesorul Ioan Mariș, reunește locuitori ai satului Mărișel din Munții Apuseni și reprezintă una dintre cele mai autentice formații de păstrare și transmitere a tradițiilor moțești. Distins în 2024 cu „Toporașul de Argint” la Festivalul Internațional de Folclor Montan din Zakopane, Polonia, grupul va prezenta, în fața publicului vienez, o reconstituire a fragmentului „Colindatul Junilor – Conacul”, un moment esențial al ceremonialului cu profunde rădăcini comunitare. Taragotiștii de la Mărișel, care păstrează un repertoriu instrumental arhaic transmis oral, vor acompania ritualul cu sunetul caracteristic al taragotului, instrument definitoriu pentru zona de munte.

„Horitorii Clujului”, grup vocal tradițional înființat de Centrul de Cultură și Artă „Tradiții Clujene” în Anul Avram Iancu – 2024, vor interpreta cântece de cătănie și colinde vechi, ilustrând dimensiunea istorică și patriotică a repertoriului transilvănean.

Moțul Răzvan Roșu cu tulnicul său

Eliade a consfințit colindele creștine și colindele precreștine

„Cred că cea mai elocventă tipologie generală a colindelor aparţine lui Mircea Eliade: colinde precreştine şi colinde creştine. Tipologiile existente se completează una pe alta şi au în vedere, în primul rând, tematica. Astfel, o categorie distinctă este cea a colindelor ‘protocolare’, prin care gazdele erau anunţate şi li se cerea permisiunea de colinda: Ia, sculaţi voi, gazde mari, Bună sara la fereastră etc. O arie foarte largă o deţin colindele dedicate profesiunilor din satul românesc: cioban, plugar, pescar, vânător. De asemenea, cele cu aluzii prenupţiale. Nu lipsesc colindele cu teme cosmogonice (despre ‘facerea lumii’) sau moralizatoare (atitudini umane), cu teme biblice şi apocrife, precum şi colindele-baladă (Mioriţa-colind, colinda despre Meşterul Manole etc.”, spune profesorul Ovidiu Trifan, cu doctorat luat cu dizertație despre colinzi românești.

A consemnat pentru dumneavoastră Cristian Horgoș.