UCIMR – Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România împreună cu Muzeul Hărților vă invită la un nou recital din cadrul stagiunii „Cartografii Sonore”: grupul bulgar de jazz, Noise Linguistix, vineri, 12 decembrie, orele 18:00.

Bilete: https://eventbook.ro/music/bilete-concert-cartografii-sonore-recital-noise-linguistix.

Lucrarea serii: Harta Dunării, N. Visscher, Amsterdam, cca. 1680

Această hartă de mari dimensiuni a fost publicată de N. Visscher la finalul secolului al XVII-lea și ne prezintă cursul fluviului, considerat pe atunci cel mai mare din Europa, în integralitatea sa, de la izvoare până la vărsare și cu regiunile pe care le traversează. Lucrarea impresionează prin decorația bogată, cu scene alegorice cu mesaje puternice și prin bogăția informațiilor pe care le oferă. În acest fel, este subliniată importanța Dunării pe multiple planuri: geografic, politic, cultural etc.

Noise Linguistix

Mihail Ivanov – basist, compozitor

Alexander Logozarov – chitarist, compozitor

Kristijan Krajnčan – baterist și violoncelist

Steve Hamilton – pianist

Noise Linguistix este o inițiativă artistică a basistului și compozitorului bulgar Mihail Ivanov (Nikolov-Ivanovic Undectet, Blazin’ Quartet, Bodurov Trio, Jazzta Prasta Trio, Antony Donchev, Hristo Yotsov, Liz Wright, Mario Forte, Rambo Amadeus).

Nucleul proiectului este alcătuit din chitaristul și compozitorul bulgar Alexander Logozarov și Mihail Ivanov. După lansarea de succes a albumului lor de debut, „Scattered Vibrations” (2021, Optomusic) și colaborările cu muzicieni precum Steve Hamilton, Hristo Yotsov, Rossen Zahariev, pentru al doilea album, intitulat „Tissue of Trust”, cei doi muzicieni se alătură uneia dintre cele mai creative personalități de pe scena muzicală europeană: bateristul, violoncelistul, compozitorul și cineastul sloven Kristijan Krajnčan, cunoscut și ca „Drumming Cellist”.

El a cântat în unele dintre cele mai importante săli și festivaluri din lume, este câștigător al numeroaselor premii pentru muzică și artă în Europa și a fost semifinalist al prestigiosului concurs „Thelonious Monk” pentru percuție, la Washington D.C. (S.U.A., în 2012).

„Tissue of Trust” îmbină intimitatea jazzului de cameră cu o explorare ritmică îndrăzneață — se simte o fundație bazată pe interacțiunea strânsă dintre bas și chitară, extinsă ulterior prin violoncel și percuție.

Muzica are adesea o bogăție texturală: linii delicate de chitară și un bas cald susțin explozii bruște de energie percuționistă sau timbre de violoncel care trec de la liric la impetuos.

Fragmente melodice apar și dispar, lăsând spațiu pentru improvizație și pentru tăcere; sentimentul de încredere sugerat de titlu se reflectă în interacțiunea impecabilă dintre muzicieni.

Semnătura unică a lui Kristijan, indiferent de instrumentul la care cântă, aduce o dimensiune cu totul diferită sunetului acestui ansamblu.

Liric, melodic, exploziv, liber – sunt doar câteva cuvinte simple care pot descrie această colaborare incitantă.

Cariera extraordinarului pianist Steve Hamilton se întinde pe mai bine de trei decenii, timp în care a cântat alături de artiști legendari precum Freddie Hubbard, Pee Wee Ellis, Billy Cobham, Ray Charles, Gary Burton, ca să numim doar câțiva.

Despre Muzeul Hărților 

Muzeul Hărților din București se numără printre puținele instituții culturale cu acest specific din lume. Muzeul deține o colecție de lucrări realizate în perioada secolelor XVI – XX, hărți vechi și gravuri ce reprezintă în principal provinciile românești, țări și regiuni europene, precum și hărți astronomice și planuri de oraș. Muzeul își propune ca, prin grija pentru patrimoniu și interpretarea lui, prin activități destinate specialiștilor și comunității, să devină o instituție relevantă pentru public și pentru cultură, promovând cercetarea, interactivitatea, educația pe tot parcursul vieții, dialogul și angajarea creativă. Muzeul organizează expoziții temporare, ateliere, conferințe, concerte și diverse alte evenimente, pentru  un public variat, amator de experiențe culturale de calitate.

Despre Asociația UCIMR

Fondată în 1995 de violistul Ștefan Gheorghiu, Asociația UCIMR – Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România – este o organizație nonprofit de utilitate publică, cu o experiență de aproape trei decenii în dezvoltarea proiectelor culturale din România. În ultimii zece ani, UCIMR a produs peste 1.000 de concerte și evenimente muzicale, 20 de festivaluri și a adunat zeci de mii de spectatori. În total, UCIMR a dezvoltat peste 400 de proiecte și programe – festivaluri, stagiuni, rezidențe artistice și programe educative – printre care ICon Arts Transilvania, Oportunități La Tine Acasă și The Jazz Cave Festival, repere în peisajul cultural actual. Activitatea asociației se distinge prin deschidere internațională, interdisciplinaritate și susținerea excelenței artistice. 

O expoziție dedicată măștilor populare românești va fi deschisă la Muzeul Regional al Valahiei din Moravia, Vsetín, în perioada 7 decembrie 2025 – 12 aprilie 2026.

Evenimentul este organizat de Muzeul Regional al Valahiei, în parteneriat cu Institutul Cultural Român (ICR) de la Praga, Ambasada României în Republica Cehă, Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, Muzeul Maramureșului – Sighetu-Marmației, Muzeul Judeţean de Etnografie şi Artă Populară Maramureş din Baia Mare și Muzeul Țării Crișurilor din Oradea. Expoziția va fi vernisată sâmbătă, 6 decembrie, ora 14.00.

„Curatoriată de Ivana Spitzer Ostřanská, cercetătoare specializată în istoria regională, expoziția arată că tradițiile se nasc din ritmul naturii și din nevoile oamenilor. Pe locuitorii satelor din Valašsko Morav și România îi leagă memoria comună din regiunea carpatică, lanț care formează o axă culturală naturală. Fie că ne aflăm în Valašsko Morav sau în Maramureșul românesc, locuitorii au înfruntat timp de secole condiții similare, din care au înflorit obiceiuri și ritualuri care – deși au denumiri și limbi diferite – au la bază aceleași teme: celebrarea vieții, fertilitatea, protecția împotriva răului și respectul pentru natură și sacru.

Într-un astfel de mediu, oamenii se îndreptau spre supranatural mai des decât în alte părți, pentru a-și proteja bunurile, sănătatea și viața. Fie păgâni, fie vechi slavi, toți venerau forțele naturii și se temeau de spiritele rele. Obiceiurile au supraviețuit și s-au păstrat până astăzi în tradițiile și obiceiurile populare, unde măștile, zgomotul sau dansurile rituale au jucat un rol important”, mai informează ICR.

Vizitatorii se pot bucura de o selecție bogată de măști tradiționale din ambele regiuni. Expoziția este ilustrată sonor cu înregistrări video ale procesiunilor, colinde de Crăciun, precum și povești care oferă contextul acestor tradiții. Conceptul expozițional prezintă cum, în mediul montan, unde supraviețuirea depindea altădată de ajutorul reciproc, s-au dezvoltat tradiții care poartă aceeași experiență umană și leagă generații: vor fi prezentate și lucrările creatorilor contemporani de măști populare românești, cu accent special pe modul în care tradițiile au persistat până în prezent și continuă să evolueze. Artiștii expozanți vor contribui cu o serie de elemente spațiale și audiovizuale care explorează simbolismul măștilor create prin mijloacele de producție specifice secolului XXI. Totodată, publicul va avea ocazia să ia contact cu diversele perspective ale studenților de la studiourile de design de bijuterie și design digital de la Universitatea Tomas Bata din Zlín.

Măștile maramureșene ale Monumentului de la Moisei

Monumentul martirilor români de la Moisei a fost realizat de sculptorul Vida Gheza în amintirea martirilor uciși de trupele horthyste în retragere.

Monumentul cuprinde 12 figurine din care 2 chipuri omenești și 10 măști tradiționale maramureșene.

Cei doisprezece stâlpi impresionează prin poziționare și prin semnificatia fiecărei măști:

„[…] Omul pădurii, Omul nopții, Omul apelor sau Omul care horește. Modele sunt măștile. Măștile vechi maramureșene. Expresive. Care redau expresia esențială”, a spus chiar Vida Gheza.

„Autorul acestui monument, inspirat din sanctuarul dacic de la Grădiștea, este sculptorul Gheza Vida, a cărui faptă merită lauda întregului nostru popor. […] Pentru mine este un prilej de emoție în plus și de satisfacție pe un înalt plan al conștiinței că artistul care a cioplit trunchiurile de stejar de la Moisei, în forma măștilor maramureșene ce reprezintă lupta dintre viață și moarte, a luptat cândva cu arma în mână pe unul dintre cele mai patetice fronturi ale demnității umane”, a scris Geo Bogza despre Monumentul de la Moisei.

Mai menționăm că la fiecare ediție a Târgului Meșterilor Populari sunt prezente și tarabe cu măști tradiționale românești, realizate în special din piele, lână și cânepă.

Eleganţa muzicii clasice, duioasele colinde româneşti şi clinchetul zurgălăilor din cântecele de preturtindeni vor învălui Sala Dalles pe 17 decembrie: stele ale operei şi operetei se alătură tenorului ŞTEFAN von KORCH în concertul „Christmas Extravaganza”. Împreună cu solistul gazdă al seriei Musical Extravaganza, tenorul Ştefan von Korch, sopranele Oana Maria Şerban şi Daniela Bucşan, tenorul Andrei Mihalcea, baritonii Fang Shuang şi Lucian Petrean şi pianiştii Alexandru Burcă şi Marius Groza sunt cei care vor transforma seara într-o feeriei de sărbători, cu muzică de sezon de pe toate meridianele.  

Tenorul Ştefan von Korch, amfitrionul Musical Extravaganza spune:

„Vă invităm în această periodă atât de plină de semnificaţii, într-un ocol muzical al Pământului, cu piese de sezon binecunoscute, din ţară şi din jurul lumii. Se vor cânta colinde şi cântece de iarnă pe care cu toţii sunteţi invitaţi să le primiţi în suflet, sau să le fredonaţi împreună cu noi, în evenimentul în care celebrăm cea mai importantă sărbătoare a Creştinătăţii şi vă mulţumim  pentru toate serile Musical Extravaganza în care am fost împreună în acest an.”

Concertul Christmas Extravaganza este evenimentul ce încununează poveştile pe portativ scrise de-a lungul anului 2025 la Sala Dalles, de tenorul Ştefan von Korch şi invitaţii săi, în seri tematice ce crează o punte între universul  bogatul  al operei, cel spumos al operetei şi publicul de toate vârstele.

Biletele se găsesc pe Ticketstore.ro, Biletlateatru.ro, Startickets.ro şi DynamicTicket.ro şi la Sala Dalles.