Tenorul inimilor, Alin Stoica, îşi serbează ziua de naştere pe scenă, alături de public şi prieteni dragi ce i se vor alătura în Concertul aniversar programat pe 30 Octombrie la Sala Dalles de la ora 19.00.
Alături de o pleiadă de artişti apropiaţi sufletului său, Alin Stoica va dărui publicului un amplu program muzical în două părţi: evenimentul va fi deschis cu o selecţie de momente deosebite din opereta „Lăsați-mă să cânt!” de Gherase Dendrino, marcând astfel 70 de ani de la premiera celebrei operete ce are în prim-plan figura marelui compozitor Ciprian Porumbescu. După pauză, concertul va continua cu cele mai cunoscute canțonete şi arii, favorite ale iubitorilor artei lirice şi nu numai.
Biletele pentru Concertul aniversar – Tenorul inimilor se găsesc pe Ticketstore.ro şi la Sala Dalles.
https://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2024/10/Tenorul-inimilor_Alin-Stoica_Concert-Aniversar-30-Octotmbrie..jpg20481218Patrick Matishttps://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2023/06/romania-culturala-logo-6.jpgPatrick Matis2024-10-26 15:52:252024-10-26 15:52:25Alin Stoica – Concert aniversar – Tenorul inimilor – pe 30 Octombrie 2024 la Sala Dalles
Cele mai frumoase file din poveștile muzicale românești își găsesc drumul spre inima publicului într-un concert ce onorează muzica autohtonă, de la operetă până la fermecătoare piese din Micul Paris, refrene pe care s-au scris poveștile de dragoste sau arii celebre interpretate în limba română.
Tenorul Ștefan von Korch, amfitrionul seriei Musical Extravaganza spune: „Patrimoniul muzical naţional este extrem de bogat și prea puțin pus în lumină, de aceea în această serie de concerte va avea un eveniment dedicat.. Vă invit să vă bucurați de arii din operete românești, piesei de o inestimabilă sensibilitate, melodii de referință, din sfera clasică şi de dincolo de ea, într-un recital cu program integral în limba română, unic în an.”
Concertul Dulce Românie se integrează în poveştile pe portativ scrise de-a lungul anului 2024 la Sala Dalles, de tenorul Ştefan von Korch şi invitaţii săi, în seria de concerte Musical Extravaganza ce creează o punte între universul bogat al operei, cel spumos al operetei şi muzica contemporană.
Parcursul seriei Musical Extravaganza continuă cu:
O Sole Mio – 14 Noiembrie – Casa de Cultură a Sindicatelor Ploieşti
Romantismul canzonetelor și pasiunea din muzica spaniolă într-un concert fermecător ca un apus napoletan, în acordurile pieselor O Sole Mio, Santa Lucia, sau Funiculi Funicula.
Solist şi amfitrion: Ştefan von Korch – tenor.
Invitaţi: Adrian Mărcan – bariton, Alexandru Burcă – pianist.
Invitaţie la Vals – 13 Decembrie – Teatrul Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian
Un spectacol-concert unic în Bucureşti, ce evocă atmosfera de neuitat a selectelor serate muzicale, ce îmbogăţeau viaţa culturală din Germania, Austria şi Elveţia la sfârșitul secolului trecut.
Cu: Tenorul Ştefan von Korch şi Orchestra Teatrului Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian, în formulă restrânsă, de salon.
Un ocol muzical al pământului cu piese de Crăciun binecunoscute, momente clasice în paşi de vals dar şi colinde, cântece de iarnă şi melodii ce pun în lumina, bucuria şi magia sărbătorilor.
Iar pe 23 Decembrie, tenorul Ştefan von Korch încheie anul fulminant, cu o apariţie ca invitat special în concertul aniversar Crăciun Vienez 20 de Ani.
Adrian Mărcan este bariton al Operei Naționale București cu o vastă activitate națională și internațională. A cucerit publicul cu interpretări pline de sensibilitate,profunzime și vigurozitate, iar printre rolurile sale de succes se numără Don Giovanni din „Don Giovanni”, Figaro din „Bărbierul din Sevilla”, Contele Almaviva din „Nunta lui Figaro”, Marcello din „La Bohème”, Belcore din „Elixirul dragostei”, Enrico din „Lucia di Lammermoor”, Germont din „La Traviata”, Rodrigo di Posa din „Don Carlo”, Contele di Luna din „Il Trovatore” sau Escamillo din „Carmen” etc.
Pe lângă activitatea artistică din țară, a susținut numeroase turnee în străinătate cu operele din Brașov, Cluj, Iași, Craiova în țări cum ar fi: Germania, Austria, Italia, Norvegia, Spania, Olanda, Albania, Marea Britanie, dar și în Japonia.
Ștefan Von Korch (tenor)
Ştefan von Korch
Cu o evoluţie exponențială, națională şi internaţională, Ştefan von Korch va încheia anul cu apariţii de marcă, pe scena Teatrului Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian în spectacolul „Invitaţie la Vals” şi la Sala Palatului, ca invitat de gaşă în concertul Craciun Vienez Aniversar 20 de ani. În perioada verii a debutat în în Carmina Burana pe scena prestigiosului Festival Palermo Classica, a concertat alături de Orchestra Reino de Aragon în Spania a fost invitat în recital la Lipova Symphonic City Maria Radna open air şi de la începutul anului este amfitrionul seriei de concerte Musical Extravaganza, găzduite lunar în capitală.
Tot în decursul lui 2024 a interpretat pe scena Filarmonicii din Târgu-Mureş lucrarea vocal simfonică Stabat Mater de G. Rossini considerată o demonstraţie de virtuozitate pentru orice tenor şi lucrarea Lobgesang de Felix Mendelssohn, a performat în Carmina Burana la Craiova Summer Fest, dar şi la Opera din Iaşi, în spumosul rol Camille de Jolidon, din Văduva veselă 2.0 regizată de Andrei Șerban şi la Opera Română din Timişoara în montarea Văduvei Vesele semnate de Mario Di Carlo.
În 2023 tenorul a făcut să vibreze inimile spectatorilor cu interpretări magistrale ale partiturii specifice vocii sale din Carmina Burana, pentru care este considerat un etalon şi a fost singurul solist român într-un turneu de 27 de oraşe în China. Alte repere din cariera sa includ roluri de marcă în opere şi operete prezentate pe cele mai mari scene din România: „Bărbierul din Sevilla”, „Elixirul dragostei” şi „Falstaff” (Opera Naţională Bucureşti), „Rigoletto”, „Văduva veselă” şi „Văduva veselă 2.0” (Opera Naţională din Iaşi), „I Puritani” (premieră naţională), „Rigoletto” şi „Bărbierul din Sevilla” (Opera Română Cluj-Napoca) şi altele.
În anul 2022 şi-a completat repertoriul cu rolul titular din premiera europeană a spectacolului „Traiano in Dacia”, de Giuseppe Nicolini, pusă în scenă la Opera Română din Cluj-Napoca, iar palmaresul său mai include roluri în 3 premiere naţionale absolute: opera „I Puritani” la Opera Română din Cluj-Napoca (2016) unde a interpretat cea mai înaltă partitură scrisă pentru voce masculină, opera „La Sonnambula”, de Vicenzo Bellini (2018) şi prezenţa pe scena Sălii Radio din Bucureşti în premiera natională absolută a lucrării vocal-simfonice „Messa di Gloria” de Rossini (2019).
Fang Shuang (bariton)
Fang Shuang
Fang Shuang a devenit un adevărat „răsfăţat al publicului” după ce a fost finalist în concursul Românii au talent în 2017, unde a obținut Golden Buzz cu melodia „Copacul”, şi a încântat cu „De-ai fi tu salcie la mal” şi „Of, inimioară!”, dezvăluindu-şi pasiunea pentru muzica românească veche.
Cariera sa pe scena lirică a început însă cu mult mai devreme, încă din 2013, când a devenit solist al Operei Comice pentru Copii, unde a interpretat: Malatesta din „Don Pasquale”, Peter (Tata) din „Hansel & Gretel”, Directorul din „Mam’zelle Nitouche” (Hapciu în Re Major), Pappacoda din „O noapte la Veneția”, Papageno din „Die Zauberflote” (Flautul Fermecat), Hook din „Peter Pan” şi Pimpinone din „Pimpinone”.
Este absolvent al Universităţii Naționale de Muzică din București, la clasa domnului Ionel Voineag și a doamnei Andreiana Geamănă-Roșca la acompaniament canto şi a unui master la secția canto clasic, însa marea sa pasiune rămân romanţele.
Alexandru Burcă
Alexandru Burcă (pian)
Alexandru Burcă dă strălucire partiturilor de pian din numeroase spectacole ale Teatrului Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian din Bucureşti, este partenerul de scenă al actriţei Oana Pellea în spectacolul „Callas”, prezentat pe scena Operei Naţionale din Bucureşti, a încântat publicul cu atingeri magice ale clapelor pianului în musicalul Mamma Mia, ce s-a bucurat de succes naţional şi a semnat muzica pentru producţia „Ileana cea vitează”.
A susținut concerte și recitaluri la Ateneul Român, Festivalul Internațional ‘George Enescu’, Televiziunea Română, Societatea Română de Radiodifuziune, Muzeul Municipiului București – Palatul Șuțu, Filarmonica ‘George Cavadia’, Filarmonica din Bacău, Muzeului Național de Artă Kazakstan, Rusia, Moldova, Franța, Germania, Portugalia, Norvegia, Italia, Canada.
https://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2024/10/Dulce-Romanie-27-Noiembrie.jpg16001135Patrick Matishttps://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2023/06/romania-culturala-logo-6.jpgPatrick Matis2024-10-25 20:48:102024-10-25 20:48:10DULCE ROMÂNIE – Concert dedicat Zilei Naţionale cu tenorul ŞTEFAN von KORCH, ADRIAN MĂRCAN şi FANG SHUANG pe 27 Noiembrie 2024 la Sala Dalles
Teatrul Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian anunţă că a şaptea ediţie a Festivalului ION DACIAN – o tradiţie a instituţiei, va avea loc între 5 și 10 noiembrie şi va însuma momente de neuitat, experiențe inedite și întâlniri cu invitați speciali.
Oferă detalii Managerul interimar Radu Petrovici: „Tradiţia anuală a Festivalului Ion Dacian se va concretiza într-o săptămână dedicată iubitorilor de artă și cultură, ce se vor bucura de o diversitate de manifestări: turul ghidat, musicalul Rebecca şi spectacolul-concert Musical Evolution, o lansare de carte şi o expoziţie de sculptură vor îmbogăţi programul Festivalului şi agenda vizitatorilor.”
Festivalul ION DACIAN se va derula după următorul program:
– 5 Noiembrie ora 19:00 – Tur Ghidat al teatrului, o ocazie perfectă pentru a descoperi secretele din culise.
– 6 Noiembrie ora 19:00 – Lansare de carte Alexander Hausvater. Evenimentul va include și un moment artistic special, menit să adauge un strop de magie serii.
– 7 Noiembrie ora 19:00 – Expoziția Retrospectivă a lui Teudoru-Teofil Doagă, unde fiecare piesă spune o poveste unică. Evenimentul va include și un scurt moment artistic, îmbinând vizualul cu performanța pentru o experiență și mai captivantă.
– 8 Noiembrie ora 19:00 – Ritmurile vibrante ale serii „Tango Passion” ne vor purta în lumea pasională a dansului, în cadrul intim al Operetei Lounge.
– 9 Noiembrie ora 18.00– Musicalul „Rebecca” – spectacol aflat în topul preferinţelor publicului
– 10 Noiembrie ora 19:00 – Premieră „Musical Evolution”, un spectacol concert în premieră, o călătorie prin istoria evolutivă a musicalului, aducând pe scenă momente de neuitat din opere celebre.
Pentru mai multe detalii despre spectacolele Teatrului Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian, cât și despre stagiunea curentă vizitați site-ul teatrului: www.opereta.ro şi secţiunea Opereta Lounge: https://www.opereta.ro/opereta-lounge/.
Puteți achiziționa bilete pe: Ticketstore.ro sau la casa de bilete din blvd. Octavian Goga Nr. 1.
https://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2024/10/Festival-.jpg16001142Patrick Matishttps://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2023/06/romania-culturala-logo-6.jpgPatrick Matis2024-10-25 18:59:422024-10-25 18:59:42Teatrul Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian anunţă că FESTIVALUL ION DACIAN va avea loc între 5 şi 10 Noiembrie 2024
https://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2024/10/Oameni_Landscape.jpg10051920Patrick Matishttps://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2023/06/romania-culturala-logo-6.jpgPatrick Matis2024-10-25 18:49:332024-11-01 00:46:14AURELIAN TEMIŞAN prezintă concertul „OAMENI”, pe 18 Noiembrie 2024 la Sala Ion Caramitru a Teatrului Naţional din Bucureşti
Kafka „nu e nici optimist, nici pesimist, nici idealist şi nici un sceptic. Kafka este un observator care posedă rara capacitate de a transforma realitatea în metamorfoze, în parabole, în alegorii.(…) Ne-a făcut conștienți de consecințele propriilor noastre limite, dorința noastră nesățuită de a reconstrui mereu Turnul Babel. Şi de actul disperat al perpetuei noastre experienţe sisifice”. (William Kluback)
La centenarul morții sale, opera lui Kafka caracterizată printr-o viziune halucinantă, grotescă, tragicomică asupra realității, rămâne dureros de actuală, continuând să inspire și să fascineze prin abordarea sa unică și provocatoare. Una dintre cele mai importante scrieri autobiografice Scrisoare către tata stă la baza acestui spectacol omagial, creând o atmosferă sufocantă și surprinzând tensiunea psihologică într-un mod captivant. Franz Kafka a absentat din lumea exterioară aflată într-un perpetuu balans între liniștea și frivolitatea perioadei Belle Epoque și instabilitatea generată de Primul Război Mondial, îndreptându-și toată atenția spre interiorul său, spre sufletul său dominat de tristețea-i profundă, de neînțeles pentru cei din jurul său. Fiind primul născut al lui Hermann și al Juliei Kafka, Franz a fost condamnat să ducă mai departe numele Kafka și să devină o prelungire a tatălui său. „Îndatoririle” sale de prim-născut, amestecul de vină, teamă, iertare, angoase, îl determină pe Franz să-i scrie tatălui său o scrisoare în care-și va așterne toată frustrarea acumulată, toate sforțările care se doreau a fi iertări, toate acele lucruri care au rămas nespuse.
Asemenea lui Hermann Kafka, și în ziua de astăzi există adulți care concep existențele copiilor ca pe o prelungire a vieții lor, așezându-le acestora pe umeri o povară greu de dus: continuarea idealurilor și viziunilor proprii. Franz voia să fie înțeles de tatăl său, Hermann, dar în același timp, anticipa că nu va fi înțeles. Herman Kafka desconsidera fără pic de sensibilitate alegerile făcute de fiul său, fie că este vorba despre o slujbă sau despre o potențială soție. Într-un emoționant și direct gest de dezvăluire, asemenea protagonistului din „Procesul”, Franz analizează injustiția, întruchipată, în cazul scrisorii de față, în veșnica tensiune cu tatăl său. Totuși, Franz Kafka nu și-a atacat tatăl, nu l-a jignit și nici nu i-a pretins scuze, nu și-a dorit o despărțire definitivă, ci aproape toată nemulțumirea sa a fost îndreptată asupra propriei persoane, slabe și nepregătite pentru viață, conștientă că lucrurile nu se vor schimba, indiferent cât de tare „va striga”. Lipsit de curaj sau de tărie sufletească, scrisul i-a devenit, astfel, un refugiu. Doar prin scris Kafka a reușit să riposteze față de figura sa paternă, atât de proeminentă încă din frageda copilărie și tot prin scris a încercat să salveze relația lor dificilă.
Dincolo de criza adolescentină și de rebeliunea autorului împotriva tiraniei părintești, impresionează cunoașterea de sine a autorului în încercarea de a-și înțelege tatăl. Autorul distinge între percepțiile micului Franz Kafka și cele ale adultului Franz Kafka, încercând să afle unde e vinovat el însuși, unde e vinovat tatăl său, și mai ales, unde nu există niciun vinovat. Scrisoarea va rămâne doar literatură, Hermann Kafka neintrând niciodată în posesia ei. Franz îi înmânează scrisoarea doar mamei sale, rugând-o s-o transmită mai departe, lucru care nu se va mai întâmpla.
„Folosind elementele performative, microfoanele, televizoare, boxe, stative și diverse dispozitive de lightdesign, spațiul scenic va deveni treptat un simbol al tumultului, al aglomerării, al presiunii și al opresiunii. Proiectul propane o instalație multimedia performativă. Combinând elemente de teatru, video art, sunet și interacțiune cu publicul vom crea o experiență imersivă care explorează relația tumultoasă dintre Kafka și tatăl său. Spectacolul oferă publicului o introspecție profundă în psihicul lui Kafka și în complexitatea relațiilor familiale. Elementele spectaculare scot la iveală teme universal valabile precum nevoia de aprobare părintească, lupta pentru identitate și impactul emoțional al conflictelor nerezolvate. Printr-o interpretare intensă și captivantă, actorul Mircea Dragoman dă viață suferinței și vulnerabilității lui Kafka, invitând spectatorii să reflecteze asupra propriilor relații și experiențe personale.” (Cătălin Bocîrnea)
Programul următoarelor reprezentații:
27 octombrie, ora 19, Asociația HEARTH, București
12 noiembrie, ora 19, Goethe Institut, București
21 și 22 noiembrie, ora 18, Muzeul „Vasile Pogor” – Casa Junimii, Iași
Spectacol realizat cu sprijinul UNITER & Centrul Cultural German Iași
Parteneri: Goethe-Institut București, Teatrul Evreiesc de Stat, Forumul Cultural Austriac, Asociația HEARTH, Editura Humanitas Fiction, Muzeul Național al Literaturii Române Iași
https://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2024/10/Scrisoare-catre-tata-afis.jpg1024723Patrick Matishttps://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2023/06/romania-culturala-logo-6.jpgPatrick Matis2024-10-23 17:53:142024-10-23 17:53:14Scrisoare către tata – Adaptare de Edith Negulici după romanul omonim de Franz Kafka
Mijlocul lunii noiembrie aduce o serie de spectacole remarcabile, pregătite să trezească zâmbete și emoții publicului din diverse orașe ale României. Producțiile de teatru prezentate de ProTicket se vor juca în București, Iași și Suceava, oferind o experiență culturală de neuitat.
Gaițele – 11 noiembrie, ora 20:00, TNB, Sala Ion Caramitru, București
Spectacolul „Gaițele” revine pe scena Teatrului Național București, aducând un omagiu pieselor clasice românești. Acest spectacol va oferi publicului o interpretare modernă a dramei binecunoscute, într-o montare impresionantă.
All Inclusive – 11 noiembrie, ora 20:00, Sala Studio, TNB București
O comedie contemporană, „All Inclusive” va explora situații haioase și pline de ironie care survin în vacanțe, surprinzând esența relațiilor de familie și prieteni în momente pline de umor.
O noapte furtunoasă – 12 noiembrie, două reprezentații la orele 17:00 și 20:00, Iași
Iașul va găzdui o dublă reprezentație a celebrei comedii „O noapte furtunoasă”. Acest spectacol clasic al dramaturgiei românești promite să încânte publicul cu umorul și ironia caracteristică lui Ion Luca Caragiale.
O noapte furtunoasă– 13 noiembrie, ora 19:00, Suceava
După Iași, spectacolul „O noapte furtunoasă” ajunge la Suceava, unde publicul va avea ocazia să redescopere farmecul comediei într-o reprezentație plină de ritm și dinamism.
Și cu pisica ce-ați făcut – 15 noiembrie, ora 19:00, Buzău
Spectacolul este o comedie plină de răsturnări de situație și care, până în ultimul moment, ia spectatorul prin surprindere, îl trece prin toate stările de la râs la emoție fără niciun fel de avertisment. Autoarea Lia Bugnar (care este și regizoarea spectacolului) a ales actorii pe sprânceană, oferind spectatorilor o oră și jumătate care zboară pe nerăsuflate. Rodica Mandache, Marius Manole, Maria Buză, Medeea Marinescu, Anghel Damian și Lia Bugnar au lucrat în pandemie acest spectacol, iar acum, că au în sfârșit prilejul să-l ofere spectatorilor, o fac cu energia și dorul actorului care a fost ținut departe de scenă mult prea mult timp. O comedie facută între actori prieteni, cu bucurie pentru teatru, spre bucuria spectatorului.
https://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2024/10/Gaitele-LandScape.jpg7871400Patrick Matishttps://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2023/06/romania-culturala-logo-6.jpgPatrick Matis2024-10-23 17:35:462024-10-23 17:37:52ProTicket propune o călătorie teatrală prin marile orașe ale României
Reputatul istoric Constantin Corneanu susține că Mareșalul Ion Antonescu obținuse condiții mai bune pentru armistițiu din partea sovieticilor, înainte de a fi deposedat de putere printr-o „lovitură de stat” pe 23 august 1944.
Mai exact, istoricul argumentează că în noaptea de 22 spre 23 august 1944, de la Stockholm a venit o telegramă din partea URSS, care conținea acceptul sovietic pentru condițiile puse de Mareșal.
Față de condițiile acceptate de Iuliu Maniu și Regele Mihai, mareșalul Antonescu obținuse și o zonă „neutră”, în care să nu intre niciun picior de soldat străin, care să asigure independența decizională a statului român. Mai mult, susține Corneanu, sovieticii acceptaseră ca România să nu întoarcă armele împotriva Germaniei, ca o condiție formală pentru armistițiu.
Iuliu Maniu
Din păcate, omul de încredere al lui Iuliu Maniu (foto) din Ministerul de Externe, Grigore Niculescu – Buzești, a sustras telegrama și nu a mai ajuns la Mareșal.
„În opinia mea, telegrama de la Moscova (via Stockholm) care conţinea acceptul sovietic privind modificarea articolului unu din clauzele de armistiţiu, respectiv neîntoarcerea armelor contra germanilor ca fiind o condiţiune formală, şi nu numai, a sosit, după părerea mea, în noaptea de 22 spre 23 august 1944 şi a fost sustrasă de către Grigore Niculescu-Buzeşti, directorul Cabinetului Ministrului şi Cifrului din Ministerul Afacerilor Externe, membru al Partidului Naţional Ţărănesc şi omul de încredere al lui Iuliu Maniu.”
O dovadă a faptului că telegrama a sosit ne este oferită de conţinutul stenogramei şedinţei Consiliului de Miniştri, din 15-16 septembrie 1944, în care se inserează poziţia lui Iuliu Maniu privitoare la armistiţiul românesc: „(…) În ce ne priveşte, avem distinse mărturii şi documente din care reiese felul cum am pregătit noi armistiţiul. Acest lucru este important, alături de discuţiunile pe care le duceam noi pe sub mână, în mod foarte timid. A avut nişte tentacule şi dl. Mihai Antonescu, răspândite în mai multe părţi ale Europei.
Prin aceste tentacule, dânsul a prins câte ceva şi a avut unele sugestii. Între altele a avut sugestia şi i s-a pus în vedere că dacă se va face armistiţiu se va asigura o zonă neutră, liberă, în care să nu poată intra aliaţii. Am văzut eu, dl. Buzeşti are textul, şi vă puteţi închipui în ce situaţie ajungem noi, guvernul acesta, regimul acesta şi, în special, noi care am lucrat efectiv la pregătirea acestui armistiţiu, când ni se va pune în faţă mâine-poimâine, faptul că lui Antonescu i s-a promis de către dl. Molotov o zonă neutră pe care noi nu o avem. Pentru care motiv nu interesează, vă puteţi închipui în ce situaţie rămânem noi. Deci, trebuie să constatăm, numaidecât, că noi între condiţiile pe care le avem prin armistiţiu era şi punctul precis stabilit, că tot ce s-a discutat va fi respectat în armistiţiul pe care noi îl vom încheia (Domnul ministru Buzeşti citeşte textul telegramei conţinând acest punct de vedere, privitor la recunoaşterea zonei libere)”, scrie Corneanu.
O dovadă suplimentară privind existența telegramei este și următoarea, afirmă istoricul:
„Putem adăuga la acest fragment de stenogramă şi dialogul desfăşurat la procesul din mai 1946, dintre Iuliu Maniu şi Mihai Antonescu, consemnat în depoziţia lui Iuliu Maniu, din ziua de 11 mai 1946, sâmbătă, ora 08.20:
«D-le Preşedinte, dacă d-l Maniu îşi aminteşte că a comunicat vreodată d-lui Mareşal Antonescu, mie sau oricărui membru al Guvernului despre ceea ce domnia sa afirmă azi, anume că Uniunea Sovietică ar fi consimţit modificarea articolului unu din clauzele de armistiţiu, şi anume neîntoarcerea armelor, drept condiţiune formală, în propriii termeni, a clauzelor de armistiţiu?», întreba cu durere şi profundă indignare, la proces, Mihai Antonescu. «Nu, nu mai puteam să fac lucrul acesta, fiindcă modificarea s-a întâmplat în ultima fază a tratativelor», mărturisea Iuliu Maniu”.
„Opoziţia a manifestat o grabă suspectă în a-l determina pe Regele Mihai I la actul demiterii şi arestării Mareşalului Ion Antonescu, iar acţiunea lor din ziua de 23 august 1944 a fost o lovitură de stat, care a căpătat aspectul unui act legal datorită prevederilor Decretului-lege nr. 3.072 din 6 septembrie 1940 privind numirea președintelui Consiliului de Miniștri al României și prerogativele regale. Conjuraţia politicienilor de la Bucureşti, defetismul unor înalţi comandanţi militari de pe front, trădarea, incapacitatea de comandă şi iniţiativă în luptă a unor conducători militari, frica de răspundere, erorile de ordin strategic ale aliatului german şi nu în ultimul rând inamicul aveau să contribuie la pierderea Bătăliei Moldovei (19-23 august 1944) şi, implicit, a «Bătăliei pentru Armistiţiu». În urma actului de la 23 August 1944, România a oferit un avantaj inimaginabil, în marele joc al geopoliticii mondiale, pentru liderii de la Moscova, şi va deveni ţara care a favorizat, în mod substanţial, înaintarea Armatei Roşii spre Sud-Estul şi Centrul Europei, creându-se, astfel, condiţiile pentru instaurarea «regimurilor de democraţie populară». Decizia luată la 23 August 1944 reprezintă cea mai mare eroare politico-militară, din istoria României, cu consecinţele de-acum binecunoscute”, a concluzionat Corneanu, într-un articol publicat în Evenimentul Istoric, citat de aesgs.ro.
https://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2024/10/Regele-Mihai-Ion-Antonescu.jpg413724Patrick Matishttps://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2023/06/romania-culturala-logo-6.jpgPatrick Matis2024-10-22 19:42:592024-10-22 19:42:59Constantin Corneanu – Mareșalul Antonescu obținuse condiții mai bune pentru armistițiu. Decizia luată la 23 August 1944 reprezintă cea mai mare EROARE politico-militară, din istoria României
Amphitrio a deschis prima stagiune de jazz de la Ateneul Român, organizată de Filarmonica George Enescu în parteneriat cu Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România (UCIMR), un eveniment inedit pentru această locație emblematică din București, cunoscută în mod tradițional pentru concertele de muzică clasică. Această inițiativă reprezintă un pas important în diversificarea ofertei culturale din capitală, atrăgând un public nou și aducând pe scenă artiști de jazz consacrați.
Seria de concerte lunare a fost deschisă de grupul Amphitrio, iar succesul evenimentului a fost răsunător. Biletele au fost epuizate în mai puțin de 2 zile de la punerea în vânzare, iar datorită cererii publicului, organizatorii au decis să programeze un al doilea concert, în aceeași zi.
După succesul de la Ateneu, grupul Amphitrio va concerta în această seară în cadrul celui mai important festival de gen din regiunea caspică: Baku Jazz Festival, cu sprijinul Institutului Cultural Român (ICR), marcând un moment important pentru jazz-ul românesc, care ajunge rar în această regiune.
„Această stagiune, unică în istoria Ateneului Român, arată că, în sfârșit, jazz-ul și artiștii de jazz au ajuns acolo unde merită să fie, pe scena celui mai important edificiu al muzicii din țară. Sperăm ca stagiunea să devină o tradiție, contribuind astfel la consolidarea culturii genului în România.” – Sebastian Gheorghiu, curatorul stagiunii de jazz și manager cultural
Amphitrio, care a avut o prezență notabilă și la The Jazz Cave Festival, ediția a IV-a, este un trio românesc cunoscut pentru abordările unice și inovative asupra jazzului.
Următorul concert din cadrul stagiunii de jazz la Ateneul Român va avea loc pe 11 noiembrie, când pe scenă va urca North Sea Strings Quartet, cvartetul de coarde jazz olandez al momentului. Instrumentiștii improvizatori aduc o lumină nouă asupra cvartetului de coarde tradițional prin improvizațiile lor expresive, stilurile inovatoare de interpretare și compozițiile idiosincratice, inspirate de jazzul modern, muzica mondială, muzica clasică modernă și EDM. În acest fel, ei construiesc pe o tradiție tânără care a început cu grupul american Turtle Island Quartet în 1985.
This slideshow requires JavaScript.
Amphitrio
Amphitrio este un proiect de jazz contemporan iniţiat în anul 2020, avându-i în componenţă pe pianistul și compozitorul Andrei Petrache, basistul Mike Alex și percuţionistul Philip Goron, instrumentiști cu o fundaţie solidă în muzica clasică și alternativă.
Povestea din spatele acestui trio vorbește despre prietenie, despre plăcerea de a cânta și de a improviza într-o formulă bine sudată, indiferent de faptul că fiecare dintre cei trei activează simultan în multiple alte proiecte.
Repertoriul Amphitrio conţine piese originale scrise de Andrei Petrache într-o zonă a jazz-ului modern, cu influenţe din jazz-ul nordic contemporan și culori balcanic-orientale, dar și amprente din heavy rock și muzică electronică. Prin lansarea celor două albume de debut, „Points” și „Seasons” (2023), Amphitrio a început să exploreze tot mai multe subgenuri ale domeniului electro-groove, continuând astfel să își extindă orizontul creativ, iar odată cu lansarea celui de-al treilea album muzical, „Timelines” (2024), trio-ul își lărgește și mai mult aria stilistică.
Până în prezent cei trei au cântat la festivaluri de renume precum Jazz in the Park (2022, 2023, 2024), Gărâna Jazz Festival (2024), JazzX (2023), Sepsi Jazz&Blues Festival (2022, 2024), Oradea Festifall (2023), The Jazz Cave Festival (2023, 2024), Waha Festival (2024), Jazz On The Rooftop (2024), Vadoo Fest (2024) și au susţinut zeci de alte concerte de jazz, atât în București, cât și în ţară. Printre realizările trio-ului se remarcă obţinerea premiului pentru Cea Mai Bună Compoziţie la Concursul Jazz in the Park (2023).
Turneul Internaţional „What Freedom Sounds Like”, din care face și concertul de la Ateneul Român, derulat în lunile octombrie-noiembrie 2024, este prima apariţie a trio-ului pe scenele de jazz din Europa și Asia. Amphitrio concertează în Berlin, Baku, Viena, Bratislava, Brno, Belgrad, Sofia, Budapesta, Cracovia, Aalborg, Köln, Frøstrup, Mönchengladbach.
MEMBRI
Andrei Petrache (pian)
Andrei Petrache (pian), dublu licenţiat în Compoziţie Clasică și Dirijat Orchestră, și absolvent al programului de masterat Stil și Limbaj Compoziţional din cadrul Universităţii Naţionale de Muzică din București, este, în prezent, doctorand și cadru didactic asociat la aceeași instituţie. Lucrările sale au obţinut peste 30 de premii la competiţii naţionale și internaţionale de compoziţie, fiind interpretate în orașe importante din Europa și Asia. De asemenea, a obţinut multiple premii în context naţional și internaţional și din calitatea de pianist, activitatea sa din ultimul timp fiind orientată spre scena de jazz. Colaborările sale includ artiști de renume precum Nicolas Simion, Sorin Romanescu, Cătălin Milea și alţii, precum și numeroase alte proiecte de jazz și muzică alternativă. Până acum, Andrei a evoluat pe scene din Europa, Asia și America de Nord.
Alexandru (Mike) Marin (contrabas și bass electric)
Alexandru (Mike) Marin (contrabas și bass electric) a absolvit Facultatea de Compoziţie, Muzicologie și Pedagogie Muzicală – secţia Compoziţie Jazz din cadrul Universităţii Naţionale de Muzică din București. De-a lungul timpului, acesta a obţinut premii la diverse competiţii și a acumulat o vastă experienţă concertistică, atât ca solist, cât și ca membru în orchestră, în România și în Europa. În prezent, Mike colaborează cu orchestre recunoscute precum Bucharest Jazz Orchestra, Big Band Radio și Orchestra Simfonică București (OSB), dar și cu artiști de renume precum Nicolas Simion, Sorin Zlat, Mircea Tiberian, Sebastian Burneci, Cătălin Milea, Simona Strungaru și alţii, fiind totodată implicat și în proiectele Norzeatic și Qinta Spartă și Sebastian Burneci Quintet.
Philip Goron (tobe)
Philip Goron (tobe) este absolvent al Facultăţii de Interpretare Muzicală, secţia Percuţie, de la Universitatea Naţională de Muzică din București, și al programului de studii Young Masters la Universitatea de Muzică și Artă a Spectacolului din Viena (MDW). În 2023, Philip a fost distins cu bursa Yamaha pentru Interpretare Muzicală – Percuţie și cu Bursa de Excelenţă oferită de Universitatea de Muzică din București. Actualmente, el activează atât în domeniul muzicii clasice, cât și în cel al world music și jazz. Astfel, Philip colaborează ca percuţionist cu orchestrele unor instituţii de prestigiu precum Filarmonica George Enescu, Opera Comică pentru Copii și Teatrul Naţional de Operetă și Musical din București. De asemenea, este activ ca toboșar în proiecte de world music și jazz, printre care Mădălina Pavăl Orchestra, Luiza Zan Quintet și Răzvan Florescu Quintet.
https://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2024/10/Amphitrio.png13622048Patrick Matishttps://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2023/06/romania-culturala-logo-6.jpgPatrick Matis2024-10-22 18:57:472024-10-22 18:57:47Amphitrio a deschis prima stagiune de jazz de la Ateneul Român
Sub egida Festivalului Internațional de Carte Transilvania, clubul de carte „Lecturile Insomniacelor” își reia seria întâlnirilor lunare începând cu data de 24 octombrie 2024, de la ora 18:00, la Insomnia Cafe&Bistro (Strada Universității nr. 2, Cluj-Napoca).
Prima întâlnire a acestui nou sezon aduce în prim-plan volumul de poezie „Bestia de zahăr”, semnat de autoarea Olga Ștefan, care va fi prezentă la întâlnire pentru a răspunde la întrebările cititorilor, dar și să discute despre propria creație și despre temele sensibile ale textelor sale.
„Suntem încântați să reluăm seria «Lecturilor Insomniacelor» cu poezie, mai ales una atât de provocatoare ca a Olgăi Ștefan. Acest club de carte este mai mult decât o simplă întâlnire literară – este un spațiu în care ne putem confrunta propriile vulnerabilități și descoperi frumusețea în imperfecțiuni, alături de alți iubitori de literatură. Așteptăm cu nerăbdare să creăm noi legături între cărți, autori și cititori în această atmosferă intimă și deschisă”, a spus Luminița Rusu, coordonatorul clubului de carte „Lecturile Insomniacelor”.
Tema discuției din luna octombrie este „propriile eșecuri și inadecvări”, subiect inspirat din versurile incisive și imaginative ale Olgăi Ștefan, care oferă o abordare poetică a vulnerabilităților umane. Volumul „Bestia de zahăr” este remarcat pentru stilul său ireverențios și pentru tonul conversațional care transformă textele într-o mitologie fascinantă a lumii postumane.
Olga Ștefan (n. 1988, Hunedoara) este absolventă a Facultății de Litere din Cluj-Napoca și deține un doctorat în Științele Filologiei. Cu un debut poetic notabil în 2006, cu volumul „Toate ceasurile”, autoarea a continuat să captiveze publicul cu operele sale ulterioare, „Bestia de zahăr” fiind un volum care explorează teme precum artificialitatea și morbiditatea, într-un stil magistral și inedit.
A doua întâlnire a clubului de carte „Lecturile Insomniacelor” va avea loc pe data de 14 noiembrie 2024, când discuția se va axa pe volumul de proză scurtă „Rătăciri deliberate” de Doina Gecse-Borgovan, care explorează portrete identitare și biografii ficționale cu personaje fascinante. Tema discuției va fi „Pe unde rătăcim?”.
Participarea la eveniment este gratuită, iar publicul este invitat să se alăture acestei serii captivante de întâlniri literare (fie că au citit cartea sau nu), într-un cadru intim și prietenos. Insomnia Cafe devine, astfel, locul de întâlnire al celor pasionați de literatură și dezbateri pe teme contemporane.
Despre FICT și Lecturile Insomniacelor
Festivalul Internațional de Carte Transilvania (FICT) a fost conceput în anul 2013 cu scopul de a susține cultura română.
În timp, FICT a devenit mai mult decât un festival, fiind în prezent o umbrelă sub care au loc diferite evenimente care au în centru cartea și care au loc fie cu recurență, fie ocazional, în funcție de diferite nevoi culturale.
Festivalul Internațional de Carte Transilvania are loc în fiecare an, în toamnă, adunând cele mai importante edituri naționale. În cadrul acestuia au loc zeci de evenimente, printre care se numără lansări de carte, întâlniri cu scriitori români și internaționali, dezbateri pe teme de actualitate, concerte, spectacole de teatru, recitaluri de poezie. Festivalul reunește astfel an de an diverse laturi ale artei într-un proiect unic european, contribuind direct la stimularea interesului pentru cultură și lectură.
Lecturile Insomniacelor este un club de carte care funcționează sub egida FICT. Întâlnirile au loc lunar, iar scopul său este de a promova și dezbate creațiile literare ale scriitoarelor contemporane.
FICT are un caracter educativ, științific, cultural și social, având scopul promovării cercetării științifice, a culturii române, a spiritului civic, susținerii publicațiilor științifice de specialitate, a materialelor de popularizare, organizării de manifestări științifice și expoziționale, cointeresării.
https://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2024/10/396948076_214098685036485_3051087075455358474_n.jpg10801080Patrick Matishttps://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2023/06/romania-culturala-logo-6.jpgPatrick Matis2024-10-21 14:09:592024-10-21 14:09:59Clubul de carte „Lecturile Insomniacelor” își reia seria întâlnirilor lunare, la Cluj-Napoca, pe 24 octombrie 2024
Celebrul musical Rebecca, favorit absolut al publicului din repertoriul Teatrului Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian, revine în atenţia şi inima publicului cu două reprezentaţii în acest week-end: spectacolele vor avea loc pe 19 şi 20 Octombrie de la ora 18.00, iar biletele se găsesc pe Ticketstore.ro şi la casa de bilete a Teatrulu din Bd. Octavian Goga nr 1.
Sâmbătă şi duminică, scena Teatrului Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian devine încă o dată locul în care enigmele din castelul Manderley prind viaţă iar publicul este învăluit într-o poveste unde iubirea și misterul dansează împreună. Spectatorii sunt invitaţi să descopere secretele care se ascund între zidurile conacului impunător în care umbrele trecutului nu sunt niciodată prea departe şi să se piardă în intrigile captivante ale unui spectacol plin de șoapte ale unei iubiri nemuritoare.
Cu o distribuție de excepție și momente muzicale de neuitat, Rebecca rămâne în mintea privitorului mult după căderea cortinei.
This slideshow requires JavaScript.
Musicalul „Rebecca”, aplaudat pe scene din toată lumea, este una dintre cele mai de succes producții semnate de echipa Sylvester Levay (muzica) – Michael Kunze (libretul), laureați ai premiului Grammy și creatori ai celebrelor producții „Mozart!”, „Elisabeth” și „Marie Antoinette.” Spectacolul are la bază povestea romanului omonim scris de Daphne du Maurier în 1938, care a facut-o pe autoarea engleză una dintre cele mai celebre scriitoare ale vremii. Ca și alte lucrări ale autoarei, precum „Jamaica Inn” sau „Birds”, și „Rebecca” a fost adaptată pentru marele ecran de catre regizorul caștigător al Premiului Oscar, Afred Hitchcock, devenind unul dintre cele mai cunoscute producții ale acestuia.
Pentru mai multe detalii despre spectacolele Teatrului Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian, cât și despre stagiunea 2023-2024 vizitați site-ul teatrului: www.opereta.ro, şi secţiunea Opereta Lounge: https://www.opereta.ro/opereta-lounge/.
Puteți achiziționa bilete pe: Ticketstore.ro sau la casa de bilete din blvd. Octavian Goga Nr.1
https://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2024/10/Rebecca.jpeg18181284Patrick Matishttps://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2023/06/romania-culturala-logo-6.jpgPatrick Matis2024-10-17 20:06:142024-10-17 20:08:35Musicalul REBECCA revine pe scena Teatrului Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian pe 19 şi 20 Octombrie 2024