Cristian Horgoș – „Apuseni – Serbările Memoriei” grupului de rezistență Teodor Șușman, cu principesa Sofia

Asociația Clubul Monarhiștilor Clujeni în parteneriat cu Administrația Parcului Natural Apuseni și cu „Versantul Partizanilor din Apuseni” organizează cea de-a doua ediție a evenimentului „Apuseni – Serbările Memoriei”, ce va avea loc între 20 și 21 septembrie, pe pitoreasca culme a Muncelului, în comuna Mărgău, județul Cluj. Alteța Sa Regală Principesa Sofia, pasionată de drumeții, peisaje montane și arte vizuale, va participa la drumeția memorială și la expoziția de icoane.

Serbările Memoriei se dorește a fi o manifestare dedicată muntelui și moților – prin recursul la datini și cântece, respectiv memoriei – prin multipla reliefare a uimitoarei istorii a grupului de rezistență anticomunistă Teodor Șușman).

„Ne-am bucura ca participanții la această experiență să revină de pe munte cu o stare de armonie, obținută din întâlnirea recreatoare cu splendida natură montană și cu revelațiile memoriei, care pot limpezi frământările trecutului și orizonturile viitorului. Dimensiunea memorială a evenimentului este subliniată și de donațiile care se vor putea face, având scopul de a sprijini obiectivul reconstrucției Casei Memoriale Șușman”, anunță organizatorii.

Teodor Șușman

Sâmbătă, 20 septembrie, de la ora 10.00 va porni o drumeție cu poveste pe Calea Partizanilor din Apuseni, singurul traseu memorial-tematic din România, inspirat din lupta dramatică a Grupului „Șușman”. Experiența drumeției va fi îmbunătățită prin audierea ilustrațiilor audio online, dar și prin informațiile suplimentare despre partizani și confrutările lor cu Securitatea, oferite de organizatori. De la ora 14.30, va fi oficiată o slujbă de pomenire pentru eroii luptei anticomuniste (rit greco-catolic), urmată, la ora 15.00, de expoziția iconografică „Teodor Șușman jr. – icoane ale rezistenței anticomuniste din Apuseni”, autor – artistul plastic Mirela Ungureanu. Exponatele vor fi așezate pe trunchiurile mai multor copaci, spațiul expozițional fiind însăși pădurea, acolo unde autorul-partizan și-a imaginat icoanele. Vor mai discuta despre conceptul și conținutul expoziției preotul greco-catolic Cristian Borz, Răzvan Gheorghe (jurnalist) și Cornel Jurju (istoric).

Alături de contemplarea esteticii și mesajului icoanelor, participanții vor afla cum și unde și-a pictat Teodor Șușman icoanele în timp ce era urmărit zi și noapte de Securitate. De la ora 16.00, va fi muzică și foc de tabără. Vor concerta: Semnal M, Raul Bochiș (interpret folk orădean) și tinerii de la High Velocity.

Evenimentul va continua duminică, 21 septembrie, de la ora 10.00 cu dezbatere sub coroana unui brad, intitulată „Rezistență anticomunistă și nostalgii totalitariste în România de azi”; semnal editorial: „Șușmanii – epopeea anticomunistă din Apuseni (1948-1958)”, autor Cornel Jurju, Editura Ratio et Revelatio, 2025. Moderator: Cosmin Budeancă (Fundația Culturală Memoria). Invitați: Alin Moș (director Parcul Natural Apuseni); Valentin Orga (conf.univ., director al Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga”; Sidonia Grama (lector, Facultatea de Istorie, Universitatea Babeș-Bolyai); Ionuț Țene (scriitor).

Duminică de la ora 12.00, va avea loc o slujbă de pomenire (rit ortodox), iar de la ora 13.00, Cântecele moților. Vor urca pe scenă artiștii: Nicolae Furdui-Iancu și Crai Nou; Răzvan Roșu și Glasul Moților; Ansamblul Folcloric Mărțișorul; Florin Bota, precum și tinerele talente: Anamaria Fițigău (Răchițele), George Jidoi și Grupul Flori din Apuseni: Adania Abrudan, Catinca Crișan, Raluca Revnic, Ioana Tomoș.

După-amiază va cânta inclusiv Nicolae Furdui Iancu și grupul instrumental-folcloric „Crai Nou” din Alba Iulia dar și Răzvan Roșu cu formația „Glasul Moților”.

În ambele zile, participanții vor putea degusta preparate specifice Apusenilor: plăcinte moțești, ceaunul partizanilor, balmuș și alte bunătăți locale.

Nota bene: Potrivit documentelor Securităţii, Teodor Şuşman s-ar fi sinucis trăgându-şi un glonţ în cap la 15 decembrie 1951. Inves­tigaţiile arheologice ale CICCR au schimbat însă datele problemei. În urma cercetărilor criminaliştilor, reprezentanţii Parchetului Militar din Cluj au declarat că nici unul dintre cele şase gloanţe identificate nu ar fi provenit din arma lui Teodor Şuşman. Dintre fiii săi, Traian a fost arestat şi condamnat, Toader şi Avisalon au murit (potrivit documentelor Securităţii) arşi de vii într-o şură, căreia i s-a dat foc pentru a-i determina să se predea. Catrina Şuşman, soţia lui Teodor Şuşman, a murit „de inimă rea”, iar cei doi copii mai mici, Emilian şi Romulica, au ajuns cu domiciliu obligatoriu la sute de kilometri de satul natal.

Teodor Şuşman a fost o figură contestată de către adversarii săi, pentru că i-a executat pe o serie de colaboraţionişti, după instaurarea regimului comunist. Printre aceştia s-a numărat şi unchiul fostului premier, Emil Boc.

A consemnat pentru dumneavoastră Cristian Horgoș.

Dacă v-a plăcut, sprijiniți Revista România Culturală pe Patreon!