Cristian Horgoș – Colinde arhaice, precreștine, din Țara Moților la Academia Austriacă de Științe din Viena

Grupul vocal tradițional „Mărișana”, ce reunește locuitori ai satului Mărișel din Munții Apuseni, și grupul „Horitorii Clujului” vor concerta luni, 15 decembrie 2025, de la ora 16.00, la Academia Austriacă de Științe din Viena, în cadrul unui eveniment dedicat colindelor arhaice, precreștine, din Țara Moților. Cu acest prilej, va avea loc și lansarea volumului „La făgădău Evii. Colindele de sorginte laică și precreștină din Mărișel și Măguri”, semnat de profesorul Thede Kahl și cercetătorul Răzvan Roșu, publicat la Editura Mega, Cluj-Napoca, în 2025.

Programul include, de asemenea, un segment prezentat de drd. Adriana Irimieș, managerul Centrului de Cultură și Artă „Tradiții Clujene”, dedicat ritualului colindatului de ceată bărbătească, obicei înscris în patrimoniul imaterial UNESCO.

Intitulat „Colinde arhaice din Mărișel și Măguri” și găzduit de Sala Teatru a Academiei Austriece de Științe, proiectul este organizat de Academia Austriacă de Științe, Institutul Cultural Român de la Viena, Centrul de Cultură și Artă „Tradiții Clujene”, Ambasada României în Republica Austria și Commission Vanishing Languages and Cultural Heritage (VLACH).

La lansarea cărții „La făgădău Evii. Colindele de sorginte laică și precreștină din Mărișel și Măguri”, scrisă de prof. acad. Thede Kahl și dr. Răzvan Roșu acesta din urmă a precizat:

„În aceste două sate din Țara Moților s-a conservat până în anii 1990 o realitate comună așezărilor românești din întregul spațiul transilvănean până în secolul al XVIII-lea: colindele nu aveau o tematică creștină, ci una laică. Abia ulterior, ele au fost înlocuite treptat de cântecele de stea, care într-adevăr narează Nașterea Domnului”.

„Colindele de sorginte laică și precreștină din Mărișel și Măguri analizează fenomenul ‘corinzilor’ – forme arhaice de colind laic, precreștin, specifice satelor transilvănene din zona Munților Apuseni, unde, spre deosebire de repertoriul colindelor religioase consacrate, se păstrează reminiscențe ale unor obiceiuri precreștine, ritualice și identitare. Satele Mărișel și Măguri reprezintă două dintre rarele comunități în care aceste forme vechi de colindat au supraviețuit până târziu, în anii ’90, oferind etnologilor o fereastră esențială spre mentalitățile, structurile comunitare și simbolistica ancestrală a românilor din Țara Moților”, transmite și ICR.

Thede Kahl

Profesorul Thede Kahl este un reputat specialist în limbile și culturile tradiționale din Europa de Sud-Est și membru al Academiei Austriece de Științe, și Răzvan Roșu, etnolog și antropolog cultural cu studii la Cluj, Viena și Jena, este cunoscut pentru cercetările sale aplicate și pentru activitatea de promovare a patrimoniului moțesc prin grupul „Glasul Moților”.

Ioan Mariș

Grupul Tradițional „Mărișana”, înființat în 2004 și coordonat de profesorul Ioan Mariș, reunește locuitori ai satului Mărișel din Munții Apuseni și reprezintă una dintre cele mai autentice formații de păstrare și transmitere a tradițiilor moțești. Distins în 2024 cu „Toporașul de Argint” la Festivalul Internațional de Folclor Montan din Zakopane, Polonia, grupul va prezenta, în fața publicului vienez, o reconstituire a fragmentului „Colindatul Junilor – Conacul”, un moment esențial al ceremonialului cu profunde rădăcini comunitare. Taragotiștii de la Mărișel, care păstrează un repertoriu instrumental arhaic transmis oral, vor acompania ritualul cu sunetul caracteristic al taragotului, instrument definitoriu pentru zona de munte.

„Horitorii Clujului”, grup vocal tradițional înființat de Centrul de Cultură și Artă „Tradiții Clujene” în Anul Avram Iancu – 2024, vor interpreta cântece de cătănie și colinde vechi, ilustrând dimensiunea istorică și patriotică a repertoriului transilvănean.

Moțul Răzvan Roșu cu tulnicul său

Eliade a consfințit colindele creștine și colindele precreștine

„Cred că cea mai elocventă tipologie generală a colindelor aparţine lui Mircea Eliade: colinde precreştine şi colinde creştine. Tipologiile existente se completează una pe alta şi au în vedere, în primul rând, tematica. Astfel, o categorie distinctă este cea a colindelor ‘protocolare’, prin care gazdele erau anunţate şi li se cerea permisiunea de colinda: Ia, sculaţi voi, gazde mari, Bună sara la fereastră etc. O arie foarte largă o deţin colindele dedicate profesiunilor din satul românesc: cioban, plugar, pescar, vânător. De asemenea, cele cu aluzii prenupţiale. Nu lipsesc colindele cu teme cosmogonice (despre ‘facerea lumii’) sau moralizatoare (atitudini umane), cu teme biblice şi apocrife, precum şi colindele-baladă (Mioriţa-colind, colinda despre Meşterul Manole etc.”, spune profesorul Ovidiu Trifan, cu doctorat luat cu dizertație despre colinzi românești.

A consemnat pentru dumneavoastră Cristian Horgoș.

Dacă v-a plăcut, sprijiniți Revista România Culturală pe Patreon!