Cristian Horgoș – Peștera Polovragi sau Peștera lui Zamolxe

Reamintim că sâmbătă, 24 mai, Căminul Cultural al comunei Polovragi găzduiește ediția inaugurală a Festivalului de Teatru pentru Amatori „Plai strămoșesc” cu participarea unor trupe din județele Gorj, Vâlcea și Argeș, precum și trupa „Vatra” din Torino, Italia.

Una din piese are ca tematică legenda Peșterii lui Zamolxe, așa cum mai este denumită Peștera Polovragi.

Deci pentru cine se încumetă să-și petreacă un sfârșit de săptămână în comuna gorjeană sunt multiple puncte de văzut: festivalul de teatru, tabăra de sculptură dacică în aer liber, Mănăstirea Polovragi, Peștera Muierilor și Peștera Polovragi sau Peștera lui Zamolxe.

La Peștera principală se ajunge urcând 300 de metri pe Cheila Oltețului, peștera apârând la circa 20 de metri deasupra râului. Din multiple surse aflăm că în conștiința localnicilor, se păstrează vie o credință conform căreia, liderul spiritual al geto-dacilor, Zamolxe, ar fi locuit în Peștera Polovragi. Tot aici, vracii prelucrau o plantă rară, numită povragă, polvragă, sau polovragă, întrebuințată în popor ca remediu împotriva bolilor. Este posibil ca denumirea localității și implicit a peșterii și mănăstirii, să fie de origine dacică, cuprinzând în sine o criptogramă nedescifrată încă, despre vreo concepție a strămoșilor noștri referitoare la credința lor religioasă sau la practicile medicale atât de răspândite în viața lor.

În galeriile peșterii se află un tron de piatră intitulat „Scaunul lui Zamolxe” precum și o formațiune din piatră care sugerează forma rădăcinilor plantei „polovragă”.

„Cunoscută că adăpost al lui Zamolxe, Peștera Polovragi te îmbie să îi afli secretele, învăluindu-te într-o lume plină de mister, pe distanță a circa 800 de metri, în care poți vedea o multitudine de simboluri sau elemente specifice perioadei geto-dacice. (…) Din aceeași categorie face parte și Cuptorul dacic, un element ce se remarcă cu ușurință în Peștera Polovragi, datorită formei sale atât de asemănătoare cuptoarelor rudimentare din acea perioada.

Fiecare porțiune a peșterii, pe segmente de circa 200-300 de metri, ne prezintă și alte elemente care au rămas în istorie sub un anumit nume. Pe lângă Cuptorul Dacic și Tronul lui Zamolxe, pot fi observate Camera Albă, Culoarul Stâlpilor, Culoarul Sufocant sau Tavanul însângerat”, se arată și pe site-ul https://pesterapolovragi.ro/.

Despre Peștera Muierilor din comuna învecinată Baia de Fier notăm că în Sala Musteriană au fost descoperite foarte multe obiecte aparținând culturilor paleolitice. De asemenea, în 1952 au fost descoperite și fragmente de oase provenind, foarte probabil, de la trei indivizi diferiți Fragmentele de craniu aparținând unui individ de sex feminin au fost recent datate de către cercetători ca având o vechime de aproximativ 30.000 ani.

A consemnat pentru dumneavoastră Cristian Horgoș.

Dacă v-a plăcut, sprijiniți Revista România Culturală pe Patreon!