George Scarlat – Vor să șteargă identitatea națională sub pretextul deficitului bugetar?

▶️ Se întorc ani ‘50, când uneltele ocupanților au încercat să distrugă identitatea și cultura poporul român.

📌 Prin decretul 410/1959 mănăstirile au fost aproape golite de viețuitori, de călugări și măicuțe. Din cauza condițiilor restrictive mulți au fost nevoiți să renunțe la viața monahală.

Acum Guvernul Bolohan face același lucru prin lăsarea fără asigurare medicală a călugărilor și măicuțelor. Ei nu au de unde să plătească cass din moment ce nu au venituri.

Pentru 10-15.000 de monahi și monahii care întrețin viața spirituală și au și grijă de patrimoniul poporului român de la Putna, Voroneț, Agapia, Văratec, Tismana, Mănăstirea Neamțului, Cozia sau Cernica nu sunt bani, dar sute de mii de ucraineni beneficiază de servicii medicale gratuite în România.

📌 Regimul bolșevic de ocupație a interzis horele duminicale din sate, târgurile de sărbători și hramurile bisericilor, care erau totodată și sărbători ale satelor, atât de teama mulțimilor, cât și pentru a distruge identitatea spirituală și națională a poporului român. Identitatea trebuia ștearsă pentru a face loc apariției „omului nou”.

Regimul actual a pus gând rău sărbătorilor comunelor, dar și rețelei culturale de la sate, care întreține patrimoniul imaterial al poporului român.

Se asmute opinia publică promovându-se prototipul primarului care cheltuiește sume mari de bani din bugetul comunelor pentru spectacole de prost gust, „maneleală” cu substrat electoral. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a lansat inepția că plata salariilor și pensiilor ar fi condiționată de renunțarea de către administrația publică la „serbări și festivaluri”.

‼️ Bugetul de stat din care se plătesc salariile și cel al asigurărilor sociale din care se plătesc pensiile sunt diferite de bugetele administrației locale, nu este nici legătură.

Bugetul comunei este votat de Consiliul Local unde capitolul de cheltuieli „Cultură, religie”, din care se plătesc zilele comunelor, are o pondere mică din totalul bugetului.

📌 Zilele comunelor nu sunt o „șușă” sau o „maneleală” cum cred trotinetiștii susținători ai actualului regim. Ziua comunei se poate organiza pentru a marca evenimente de genul „răvășita oilor”, toamnă, când coboară turmele de la munte și se întorc crescătorii de animale la familiile lor. La sărbătoarea comunei artiștii sunt localnici, copiii din școală sau dansatori de folclor autentic, precum „Călușarii” din sudul țări, pregătiți de instructori culturali prost platiti, dar cu mare entuziasm.

Se fac concursuri de animale, cea mai frumoasa oaie, câine ciobănesc, cal, unde se promovează crescătorii locali de animale.

📌 În alte comune, cu potențial agroturistic, sărbătoarea este dedicată unui produs specific local, cu scopul promovării conunei ca destinație turistică, cum ar fi „Festivalul covrigilor cu ou”.

📌 Toate aceste zile ale comunelor sunt anuale, nu o țin comunele într-o petrecere, cum își închipuie trotinetiștii. O parte din cheltuială este asigurată din sponsorizări de la firme private, sunt și încasări din taxele plătite de comercianți pentru a-și putea vinde produsele la târgul organizat de ziua comunei. Evenimentul stimulează și economia locală, deoarece localnicii profită de ocazie pentru a-și vinde produsele, brânzeturi, pastramă de oaie ș.a.m.d. Se asigură continuitatea tradițiilor autentice, coeziunea socială, relațiile interpersonale. Adesea fiii comunei se întorc acasă cu ocazia sărbătorii comunei.

❗️ Acum nu mai este ca în anii ‘50, să vină un IMS sau GAZ cu milițieni care să evacueze cu forța măicuțele din mănăstiri ori să îi împrăștie pe cei care se adunau la hramul satului ori la hora duminicală. Le „reglează” Guvernul Bolojan sub pretextul deficitului bugetar.

‼️ Dragi prieteni, eu cred că ăștia nu vor să mai fim români❗️

A consemnat pentru dumneavoastră George Scarlat.

Dacă v-a plăcut, sprijiniți Revista România Culturală pe Patreon!