Ioan Lupaș – Ce ne învață istoria?
Poporul, ca şi omul singuratic, cel puţin la zile mari, e bine să se oprească pe o clipă din graba alergărilor sale după afacerile traiului de toate zilele; e bine să-și adune în linişte amintirile, dându-şi sama de ceeace a fost, ca să poată şti, ce are să devină.
În asemenea clipe trebue deci să ne poarte gândul departe înapoi, ca să cunoaştem toate cărările, drepte sau greşite, ale neamului nostru.
Aducându-ne aminte de cei mulţi, nenumărat de mulţi, câţi au trăit înaintea noastră, jertfindu-se şi luptând pentru noi urmaşii lor, — un simţ de recunoştinţă şi de evlavie se trezeşte în sufletul nostru, si ne îndeamnă să scoatem, după cât ne e cu putinţă, din întunerecul uitării şi pe cei mai depărtaţi strămoşi ai noştri, cari ne-au lăsat drept moştenire fapta şi gândul lor; ca să ne slujască de tălmăcire vremii de faţă şi de povăţuire în cărările viitorului nostru. Apostolul Pavel spune într’o scrisoare a sa către Corinteni, că „toate câte li s’au întâmplat părinţilor noştri, s’au scris spre învăţătura noastră”.
Cutreerând cu gândul prin întinderea largă şi plină de învăţăminte a trecutului, nu facem alta, decât căutăm a cunoaşte propria noastră fiinţă, propriul nostru neam în toate schimbările şi prefacerile vieţii sale. Şi o facem aceasta ştiind bine, că din o cunoaştere, cât mai temeinică a trecutului, trebue să izvorască pentru fiecare din noi credinţa nestrămutată în vrednicia neamului nostru şi nădăjduirea în vremuri mai bune.
Toate popoarele luminate îşi dau silinţa să cunoască cu deamănuntul vieaţa şi isprăvile strămoşilor, să înveţe începutul şi întreagă cărarea vieţii lor din trecut, pentru ca să scoată din această învăţătură îndemnuri pentru traiul de azi şi poveţe folositoare pentru cel de mâne. Să nu întârziem a face si noi asemenea! Iar cunoscând toate însuşirile strămoşilor noştri, să ne străduim a le urmă pe cele bune şi a ne desbără de cele rele, ca să ne putem croi, cum numai se poate mai cu vrednicie, calea spre un viitor de înaintare sigură şi de sporire îmbucurătoare.
Căci tot ce avem astăzi, izvorește din trecut, din munca şi jertfirea strămoşilor şi numai atâta se va putea pune în socoteala vredniciei noastre, cu cât vom şti spori moştenirea strămoşească, pe sama urmaşilor.
Să urmăm deci, de sârg, sfatul cuminte al unuia diutre cei mai luminaţi Români din veacul trecut, al lui Mihail Kogălniceanu, care ne îndeamnă „să ne ţinem mai ales de cele trecute, să ne ţinem de obiceiurile strămoşeşti, să ne ţinem de limba şi de istoria noastră; istoria românească mai ales să ne fie cartea de căpetenie!”.
Neamul nostru românesc, cel răsfirat peste multe ţări şi hotare, nu stă numai din cele 12 milioane de suflete, câte se socotesc astăzi, ci e cu mult mai mare şi mai număros, căci cuprinde în sine toate rândurile de oameni, câte s’au strecurat din adâncimile vremii până în zilele noastre pe aceste plaiuri, si ne îmbrăţişează la sânul său nu numai pe cei ce ne aflăm astăzi în fiinţă, ci pe toţi câţi vor mai urmă după noi, călăuziţi de acelaş gând, aceleaşi simţiri si năzuinţe.
Cartea trecutului ne este cea mai drept grăitoare dovadă, că Dumnezeu a înzestrat neamul nostru cu multe însuşiri, cari pot să asigure pe sama oricărui popor un viitor de înaintare şi mărire.
O trăinicie fără păreche, o credinţă puternică şi adâncă, o strădanie fără preget şi o fire îndelung răbdătoare, dar care însetează uneori după răsbunare, — acestea ne-au fost tot atâtea îndemnuri la fapte vitejeşti în trecut şi ne pot sluji astăzi ca tot atâtea chezăşii pentru izbândirea dorinţelor sfinte, cari au oţelit pieptul şi au încordat braţul spre luptă atâtor rânduri de strămoşi şi restrămoşi ai noştri, asupra cărora s’a închis de mult mormântul vremii.
Petrecându-i pe aceştia în toate cărările lor de izbândă sau înfrângeri, de trude şi suferinţi, ne lunecă gândul până departe la începutul neamului şi trebue să ne punem cât măi des întrebarea: cine suntem și de unde venim?
Ioan Lupaș, „De demult – povestire istorică”, Editura „Asociațiunii”, Sibiu, 1911.
Leave a Reply
Want to join the discussion?Feel free to contribute!