Lucian Giura - Să nu trăim în minciună - Revista România Culturală

Totul a început în anul 1995, anul în care se ridica o cruce monumentală închinată memoriei rezistenţei anticomuniste din România, într-o ambianţă încărcată de istorie de la Mănăstirea Brâncoveanu, ctitorie a familiei domnitoare de la Sîmbăta de Sus, Făgăraş. Prin grija lui Ion Gavrilă Ogoranu, luptător de marcă în această mişcare, în fiecare an, în prima duminică care aniversa ziua Sfântului Ilie, se rânduia comemorarea luptătorilor care şi-au dat viaţa în această luptă crâncenă cu forţele discreţionare ale statului comunist. La acea vreme, serviciul de securitate al României era împânzit de reprezentanţi ai diferitelor etnii conlocuitoare fiind condusă direct de KGB-ul sovietic.

Ion Gavrilă Ogoranu

În anul 2006, sufletul acestor manifestări, Ion Gavrilă Ogoranu, trecea în lumea celor drepţi. Începând cu această dată comemorarea anuală de la Sâmbăta de Sus revine în grija Fundaţiei care îi poartă numele. În ultimii zece ani evenimentul ia amploare prin manifestările desfăşurate sub egida „Zilele Rezistenţei”: lansări de carte, proiecţii de filme documentare şi artistice, simpozioane ştiinţifice, drumeţii, comemorări ale partizanilor făgărăşeni, expoziţii, la care iau parte istorici, foşti deţinuţi politici, trăitori ai evenimentelor, oameni de diverse specializări, dornici să cunoască şi să înţeleagă acei ani de tristă amintire ai istoriei noastre naţionale.

Activităţi similare au loc în ţară prin pelerinajul memorial la Fortul 13 Jilava, din ultima săptămână a lunii octombrie, dedicat memoriei luptătorilor paraşutaţi de aviaţia militară SUA în România comunistă şi executaţi de organele represive în anul 1953. Manifestarea include vizitarea fostei închisori politice Jilava şi comemorarea celor 13 luptători asasinaţi.

Tot anual, în ziua de 14 septembrie, la mausoleul din Schitul Sfintei Cruci de pe Râpa Robilor din Aiud, se oficiază comemorarea deţinuţilor politici anticomunişti exterminaţi în penitenciarul din această localitate.

Gogu Puiu

La Cobadin şi Constanţa, în sâmbăta dinaintea zilei de 18 iulie, se comemorează eroul rezistenţei armate anticomuniste din Dobrogea, Gogu Puiu, cu binecuvântarea şi participarea directă a reprezentanţilor Arhiepiscopiei Tomisului.

Fundaţia Ion Gavrilă Ogoranu „are drept scop principal de activitate, cinstirea şi păstrarea vie a memoriei luptătorilor pentru libertatea şi demnitatea naţiunii române în decursul deceniilor de represiune prin care a trecut România în ultimul secol”. Manifestarea, cea de a 13-a ediţie, este închinată centenarului naşterii lui Ion Gavrilă Ogoranu, cu acţiuni multiple desfăşurate în aceste zile, având un motto extras din scrierile lui Ogoranu: „Obrazul ţării curat am vrut să-l ţinem…”. Este locul ca aici şi acum să inserăm o frază de maximă actualitate, definitorie a românului patriot aniversat: „Să se ştie că au existat oameni care, cu sângele lor, au spălat faţa României, pătată de laşităţi şi trădări. Copiilor şi nepoţilor să nu le fie ruşine să se numească români.”

Începând cu orele 10 a.m., în generoasa sală de conferinţe a Academiei Sâmbăta, creaţie a Mitropolitului Antonie Plămădeală, inaugurată acum două decenii, proiectată ca un loc destinat desfăşurării de conferinţe pe teme religioase, culturale, ştiinţifice şi artistice, un centru internaţional de ecumenism, se desfăşoară comemorarea lui Ion Gavrilă Ogăraru. În prezidiu iau loc Coriolan Baciu, preşedintele şi Florin Dobrescu, secretarul Fundaţiei Ion Gavrilă Ogoranu.

În cuvîntul său, Coriolan Baciu adresează un bun venit tuturor celor prezenţi la centenarul naşterii lui Ogoranu. Rememorează ultimele zile din viaţa acestuia petrecute la Alba Iulia, perioadă în care ruga ca manuscrisul redactat de el, cu privire la viaţa canonicului Ioan Suciu, cel care a pătimit pentru poporul român, bazat pe informaţii culese din arhiva CNSAS, să fie publicat.Totodată, ruga ca înmormântarea sa să fie simplă, normală, fără fast, cu puţini vorbitori şi scurte cuvântări.

Se prezintă celor prezenţi în Sala de conferinţe un videoclip după o piesă compusă recent despre cel aniversat intitulat „Cântec pentru Ogoranu”.

Ioan Șenchea

Una dintre persoanele care l-a cunoscut îndeaproape pe Ogoranu, cea aflată permanent în preajma acestuia, dr. Galina Rădulianu, evocă, în cuvinte emoţionante, uriaşa personalitate cu care a fost în contact până în ultimele clipe de viaţă ale acestuia. Aminteşte, de asemenea, de episodul întâlnirii dintre Ion Gavrilă Ogoranu şi Gheorghe Calciu-Dumitreasa, preot ortodox şi disident anticomunist, încheind cu aprecierea că Ogoranu, în pofida neobositei sale activităţi, este prea puţin cunoscut în lumea de astăzi. Ion Gavrilă Ogoranu a fost un împătimit pentru adevăr. La o vârstă înaintată, la 70 de ani, a început să scrie. Pasiunea sa pentru adevăr şi dreptate s-a materializat în nu mai puţin de 10 volume.

Momentul folcloric realizat de profesoara Rodica Popa-Comăniciu, cunoscuta interpretă de muzică populară, care, în frumosul nostru costum naţional, a fascinat audienţa. S-au interpretat două doine, una învăţată de la bunica din partea tatălui având ca subiect rezistenţa anticomunistă, precum şi o superbă priceasnă.

Interesantă şi captivantă în acelaşi timp a fost intervenţia prof.dr. Ion Vlad din Braşov, moţ din Valea Lupşei, care a prezentat auditoriului aspecte ale mişcării de rezistenţă anticomunistă din Munţii Apuseni, a grupului Nicolae Dabija, în care au activat, fiind şi condamnaţi, membri ai familiei sale. Cu acest prilej, istoricul braşovean prezintă una din ultimele sale lucrări publicate, alegând ca personaj principal pe „Martirul Ardealului”, aşa cum îl aprecia Octavian Goga pe luptătorul făgărăşan Ioan Şenchea. Cartea, o solidă şi inedită lucrare, este dedicată marelui patriot şi susţinător al Unirii de la 1918.

Petre Baicu

De profesie inginer, sibianul Nicolae-Sorin Olariu, un împătimit al istoriei, prin volumul recent lansat, acoperă o pată albă a istoriei exilului românesc subliniind necesitatea elaborării de noi studii şi publicaţii menite să definească lupta purtată de exilul românesc din Spania, Germania, Brazilia, Argentina , a „Frontului Libertăţii”, organizaţie externă aflată în exil, care să se alăture şi să întregească mesajul cărţii sale. Din perspectiva documentelor recent descoperite, lucrarea lui Nicolae-Sorin Olariu este inedită. În acest sens menţionăm doar memoriul din anul 1949 adresat de Horia Sima regelui Mihai I prin care solicita imperios o unitate a exilului românesc, al celor aflaţi în afara ţării, precum şi Ultima scrisoare a lui Horia Sima.

Intervenţii competente, în spiritul adevărului istoric, al necesităţii unirii tuturor românilor în toate acţiunile de promovare a interesului naţional, de acceptare a unui trecut recent care nu mai poate fi întors, le-au exprimat în discursurile lor, reputaţii istorici, universitarii Corvin Lupu şi Tiberiu Dumitru Costăchescu, care şi-au manifestat încrederea într-un viitor mai bun al ţării noastre.

A luat cuvîntul şi cercetătorul istoric Iuliu Crăcană care, angajat al CNSAS-ului, l-a cunoscut personal pe Ion Gavrilă Ogoranu, punându-i la dispoziţie documente provenite din arhiva fostei Securităţi. Se subliniază pasiunea, perseverenţa, tenacitatea şi puterea extraordinară de muncă al celui aniversat. Manifesta o disciplină de fier fiind cel care putea rezista o zi întreagă, înfometat şi însetat, în biroul încărcat de dosare, dornic de a acumula cât mai multe informaţii. Lacrimile care-i inundă obrazul şi „nodul pus în gât” întrerup brusc pe narator…

Acum, la încheiere, îmi cer scuze dacă, în fuga condeiului, am omis pe cineva.

Un stand de cărţi a fost organizat în holul Academiei de la Sâmbăta. Am reţinut, din multitudinea de apariţii editoriale din ultimii ani, doar câteva din titlurile acestora, dedicate fenomenului anticomunist: Ionuţ Ţene, Neînfrânţii. Reeducarea de la Aiud, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2023, 137 p.; Petre Baicu – Alexandru Salcă, Rezistenţa în munţii Braşovului, Bucureşti, Editura Sânziana, 2018, 168 p.; Fortul 13 Jilava.Itinerar memorial, Fundaţia Ion Gavrilă Ogoranu, Asociaţia Gogu Puiu şi Haiducii Dobrogei, 2017, 36 p.; Petre Baicu, Poezii din temniţe, Timişoara, 2022, 75 p.; Florin Dobrescu, Mesagerii Libertăţii. Paraşutările NATO în România comunistă, Bucureşti, Editura Sânziana, 2013, 148 p.; Cristian Săileanu, Manual de-întors acasă-de la Stalingrad,Bucureşti, Editura Sânziana, 2022, 386 p.; Ion Gavrilă Ogoranu, Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc. Rezistenţa armată anticomnistă din Munţii Făgăraşului, vol.I-II, Bucureşti, Editura Sânzeana, 2022, 375+360 p.; Constantin Iulian, Post Scriptum la Piteşti. Dreptul la adevăr, Bucureşti, Editura Sânziana, 60 p.; Petre Baicu, Povestiri din închisori şi lagăre,Timişoara, Editura Mirton, 2016, 374 p.; Nicolae-Sorin Olariu, Horia Sima. Circulări şi documente din exil.1949-1993, Sibiu, Editura Technomedia, 350 p.; Ioan Vlad, Ioan Şenche- martirul Ardealului în lupta naţională la Făgăraş pentru Marea Unire, Braşov, Editura Pastel, 2004, 467 p. şi multe altele.

Manifestarea de la Sâmbăta se înscrie astfel într-o suită de acţiuni de omagiere a celor care şi-au sacrificat tinereţea, cei maltrataţi şi asasinaţi prin închisorile vremii. Sunt gânduri de pioasă amintire adresate generaţiei celei de-a doua jumătăţi a secolului trecut, români şi patrioţi adevăraţi care s-au jertfit pentru ţară şi popor. „În veci pomenirea lor!”

A consemnat pentru dumneavoastră prof. univ. dr. Lucian Giura pentru Ziarul TRIBUNA SIBIULUI din 24 iulie 2023

Dacă v-a plăcut, sprijiniți Revista România Culturală pe Patreon!