Mircea Frențiu – Tinerii în pericol!

Nu ne depart decât trei decenii de la Cenaclul Flacăra condus de poetul Adrian Păunescu, în care copii, tineri și părinți cântau împreună pe stadioane, slăvindu-i pe martirii și eroii neamului și promovând prin versuri pacea în lume. S-au lansat atunci artiști renumiți, printre care i-aș aminti pe Ștefan Hrușcă, Mircea Vintilă, Doru Stănculescu, Florian Pittiș, Anda Călugăreanu, Zoia Alecu, Tatiana Stepa, Vasile Șeicaru și mulți alții. Pentru prima oară în epoca socialistă, Păunescu aducea în atenția românilor mișcarea flower-power, muzica folk și muzica rock.

Și astăzi există un anumit „cenaclu”, care se numește Untold, ce se desfășoară în centrul universitar Cluj-Napoca, unde copiii și tinerii frumoși ai României sunt supuși, cu voia sau fără voia lor, la un proces „criminal” de spălare pe creier prin repetarea unor versuri cu conținut indecent, violent și criminal. Cum Dumnezeu, domnule primar Boc, ați adus la un astfel de festival acești așa-ziși cântăreți de mahala alături de Armin Van Buuren, un nume important pe scena muzicii trance, atât ca DJ, cât și ca producător de muzică electronică? Ce au căutat la acest festival nume ca Gheboasă sau Rava, ale căror versuri sunt extrem de vulgare?

Sigur, ne punem întrebarea care sunt diferențele între tinerii din epoca Cenaclului Flacăra și tinerii de la „cenaclul” Untold? Desigur că dificultățile cu care se confruntă tinerii de astăzi față de cei din trecut sunt mai numeroase, fiindcă în prezent generația tânără are o anumită calitate, singurătatea în doi. Generația Cenaclului Flacăra a fost obișnuită cu imaginea tânărului înconjurat de dragoste de familie, de un grup de prieteni cu care-și petrecea copilăria, adolescența, cu care învăța, cu care se distra și cu care rămânea prieten și la maturitate (prieten de-o viață – n. red.). Și o să le dau un exemplu tinerilor filmul clasic „Liceeni”, pe care aș dori să-l vadă și să-l interpreteze în mintea și sufletul lor. Astăzi, tehnologia digitală dezvoltată este la îndemâna copiilor și tinerilor care-și petrec timp îndelungat în compania telefonului mobil, care ține loc de tată și de mamă, în compania internetului și sms-urilor, și nu în compania familiei și a prietenilor. Este clar că au tendință de izolare și chiar când sunt împreună pe o bancă în parc, în loc să se uite ochi în ochi, butonează fiecare telefonul lui. Așa cum ați văzut la Untold, și în viața de zi cu zi sunt presiuni mari ca tinerii să aibă relații sexuale și să se drogheze. De aceea foarte mulți tineri ai zilelor noastre au un comportament autodistructiv în sensul consumului de alcool și droguri. Tinerii își expun zbuciumul sufletesc prin automutilare, violență, tatuaje de tot felul, bineînțeles cu acordul tacit al părinților, care le dau tot mai multă libertate. Libertatea nu înseamnă aceste lucruri. Fii dispus deci, tânăr sau tânără din România, să le spui părinților ce se întâmplă în viața ta. Vorbește deschis și respectuos și nu uita că părinții ți-au dat viață, ți-au dat dragostea lor. Dacă te închizi în carapacea ta, ei nu pot avea deplină încredere în tine, iar încrederea e cheia spre libertatea ta. Capacitatea de a comunica cu părinții este ca o piatră prețioasă, ca o bijuterie de pe coroana regală de care vei avea nevoie și când vei fi adult, fiindcă adolescentul de astăzi va fi adultul de mâine.

A consemnat pentru dumneavoastră dr. Mircea Frențiu.

Dacă v-a plăcut, sprijiniți Revista România Culturală pe Patreon!