Patrick Matiș – Viitorul înseamnă autoguvernare, sau viitorul nu este deloc

Puneți-vă următoarea întrebare: viața pe care o trăiesc, o trăiesc pentru mine (implicit și pentru familia mea) sau o trăiesc pentru altul? Pentru că de muncit, muncim pentru alții oricum. Sunt stăpân pe propiul domeniu, în propria ogradă, gospodărie? Sunt proprietar, plătesc taxe, impozite? Și unde mi se duc banii respectivi?

Guvernele au eșuat pentru ca nu mai există guvernare. Guvernele sunt de altfel subsidiare ale corporațiilor internaționale și ale „partenerilor strategici” care decid cine va conduce în țările vasale care nu au negociat nimic la masa tratativelor. Acestea nu au forță de decizie și pentru că nu există oameni de stat, ci angajați fără conștiință și gândire proprie care citesc de pe teleprompter ceea ce le-au scris alții. De fapt, ei sunt doar actori într-un „spectacol al știrilor” ținând mintea românească și conștiința publică departe de lucrurile care contează. Dar românii au început să se trezească.

Nu lipsesc abuzurile în serviciu, ca să folosim exact termenul juridic, din partea autorităților respectivului stat român. Dăm doar exemplul acelor mașini de poliție și ambulanțe care, pe timp de p(l)andemie, circulă prin orașe (cel puțin în București), cu semnalele sonore și luminoase pornite la maxim ca și când ar fi în misiune sau în urgență (cod galben, portocaliu sau roșu, în cazul ambulanțelor) și nu sunt. Este acesta un exemplu de abuz? Desigur! Și cine le plătește cheltuiala pentru asemenea acțiuni!? Răspuns: noi, cetățenii români, pentru excesul lor formidabil de zel. Au ordin să facă așa. Astfel că, doar aceste exemple sunt suficiente pentru a vedea în ce hal a eșuat respectiva corporație denumită formal „Statul Român”. Problema este că abuzurile se fac chiar și la cel mai mic nivel, acolo unde se pare ca a ajuns setea de putere.

A ne lua viața în mâinile proprii este un strict necesar, astăzi, în România. A lăsa pe tătuca Stat să facă ceva pentru noi devine un eufemism ieftin, o pierdere de timp, uitându-ne ca vițelul la poarta nouă când ar trebui să ne construim noi țara în care vrem să trăim. Și avem nevoie să înțelegem un lucru: Statul nu are bani, aceștia venind de la noi prin taxe și impozite, accize etc. Dacă noi nu dăm nimic, nu primim nimic, însă primim extrem de puțin pentru că ei sunt demnitari (de la cuvântul demn), iar noi suntem rușinea țării, un popor indisciplinat care trebui biciuit precum turma de dobitoace pe care încercăm s-o mânăm în țarc. Și mai avem nevoie să mai înțelegem că dacă nu le dăm nimic, ei vor înfometa, vor falimenta fizic total, fiind nevoiți să se împrumute din afară, ceea ce deja o fac, băgând țara, și implicit poporul, în datorii aproape imposibil de plătit. Însă, dacă nici pe acelea nu le plătim, ei ce vor face? Ne vor ucide?! S-o facă, măcar scăpăm de sclavia pe viață.

Vedeți? Lucrurile au ajuns să fie o luptă pe viață și pe moarte, în contextul în care ni s-au furat resursele asupra cărora eram proprietari de drept, prin Constituție, și nu ne mai rămâne decât să le spunem NU și să ne autosalvăm, să ne autoguvernăm.

Ceea ce este îmbucurător este că, pe lângă că românii am început să ne trezim, dar am început să ne coalizăm într-o formațiune ce încearcă să fie politică și am început construirea unei rețele de profesioniști. Acum este șansa noastră! Fără țară nu putem trăi, decât în mici rezervații naturale amintindu-ne de acelea din America de Nord în care nativii sunt obligați să trăiască și nu mai sunt proprietari pe pământurile lor date de la Natură. Acela și încă și mai mult poate fi viitorul nostru, popor ocupat în țara noastră.

Însă, exterminarea deja a început de-a binelea. A se vedea felul în care „autoritățile” așa-zis române își tratează cetățenii de treizeci de ani încoace. Sistematic ne-a fost distrusă economia cu tot cu industrie și pământuri fertile, politicul aservit unor interese meschine străine de noi, s-a creat un rapt între popor și funcționarii publici care crește pe zi ce trece, responsabilitatea ne-a fost atenuată de mass-media de tip „păine și circ”, iar educația, sănătatea și juridicul au fost duse la pământ și îngenunchiate. Cum altfel să distrugi un popor decât distrugându-i educația și sănătatea?! Îndobitocindu-l și îmbolnavindu-l.

Viitorul este autoguvernarea sau viitorul nu este deloc. Dar să știți că nu suntem singurii cărora ni se întâmplă aceste lucruri. Acest model de distrugere în masă prin asasinate publice sunt puse în practică de câteva sute de ani încoace pe toate continentele. Cine le pune? Cei care urăsc de moarte omenirea și vor s-o distrugă pentru a o controla. Cine studiază cu atenție cele 24 de protocoale și alte scrieri și informații de acest gen, ieșind din prejudecata „teoriei conspirației” (care azi e mai vizibilă, mai pe față ca oricând), vede cu ochi limpezi viitorul sumbru care ne așteaptă. Un Iad continuu pe suprafața Terrei epuizată de poluare!

Să luam aminte, deci, că e timpul să ne luăm viețile în mâini proprii și să nu mai așteptăm să ni se dea! Autoguvernarea este soluția la nivel politic, având în vedere că politica este arta de (auto)guvernare.

A consemnat Patrick Matiș, „România”, din capitolul 18 – „România responsabilizează pe români”.