Pozitia Forumului Civic al Romanilor fata de adunarea secuilor de la Sfantu Gheorghe

[vc_section][vc_row][vc_column][mk_image src=”https://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2018/11/unnamed.jpg” image_size=”full” lightbox=”true” custom_lightbox=”https://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2018/11/unnamed.jpg” frame_style=”border_shadow” align=”center” animation=”scale-up”][mk_padding_divider size=”20″][vc_custom_heading text=”Pozitia Forumului Civic al Romanilor fata de adunarea secuilor de la Sfantu Gheorghe” font_container=”tag:h3|font_size:24px|text_align:center|line_height:1.8em” use_theme_fonts=”yes” css_animation=”fadeInUpBig”][mk_padding_divider size=”20″][vc_column_text css=”.vc_custom_1542830198337{margin-bottom: 0px !important;}”]Forumul Civic al Romanilor din Covasna, Harghita si Mures (FCRCHM) a reactionat printr-un comunicat de presa cu privire la adunarea secuilor ce a avut loc la Sfantu Gheorghe duminica, 18 noiembrie a.c.. In anul Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, Consiliul Director al FCRCHM adreseaza reprezentantilor societatii civile si liderilor formatiunilor politice maghiare din Romania un nou Apel privind normalizarea convietuirii interetnice din judetele Covasna, Harghita si Mures.

Comunicat

Spre stiinta: Guvernului, Parlamentului si Presedintiei Romaniei

Forumul Civic al Romanilor din Covasna, Harghita si Mures (FCRCHM), organizatie care urmareste cu consecventa, prin atitudinile sale civice, prezervarea si afirmarea identitatii comunitatilor romanesti din cele trei judete, in special, si ale Transilvaniei, in general, si normalizarea convietuirii romano-maghiare din zona, ca reprezentant a 44 de organizatii culturale si civice din zona, luand la cunostinta despre continutul dezideratelor formulate la mitingul pentru autonomia „tinutului secuiesc”, desfasurat la Sfantu Gheorghe, in 18 noiembrie a.c., reluand pozitia sa constanta, exprimata de-a lungul anilor, fata de aceasta problematica, transmite urmatorul comunicat:

In judetele Covasna, Harghita si Mures, ca de altfel in intreaga tara, exista cadrul legislativ si institutional care garanteaza pastrarea si afirmarea identitatii ligvistice, culturale si confesionale a tuturor minoritatilor nationale. Functionarea formatiunilor politice constituite pe criteriu etnic si exercitarea votului pe baze etnice, caracteristice comunitatii maghiare din Romania, duc la o situatie captiva a acesteia, prin aceea ca asigura mentinerea perpetua la conducerea administratiei publice locale a reprezentantilor acesteia, in judetele unde cetatenii de etnie maghiara sunt numeric majoritari. Aceasta realitate poate crea dezechilibre si manifestari cu efecte nedorite, nedemocratice, ale factorului de putere in plan local, in primul rand, prin exacerbarea si aplicarea discretionara a principiului autonomiei locale, si continuarea demersurilor de constituire practica a unei enclave, deziderate ce contravin armoniei interetnice si legislatiei Uniunii Europene. Avand in vedere configuratia etnica a consiliilor locale, este asigurata folosirea de catre autoritatile publice locale a limbii maghiare in dezbaterile din sedintele consiliilor, in multe cazuri cu excluderea limbii oficiale; vorbitorii limbii maghiare pot prezenta cereri orale sau scrise si primesc raspunsuri in aceasta limba; functionarii autoritatilor administrative care asigura relatia cu publicul folosesc limba maghiara in raporturile lor cu persoanele carora li se adreseaza.

In aceste conditii, este asigurata, pe deplin, participarea reprezentantilor minoritatii maghiare (numeric majoritara pe plan local) la luarea deciziilor ce privesc comunitatea din care fac parte, fie ca este vorba despre invatamant, folosirea limbii in administratie, mass-media sau cultura; in localitatile in care ponderea minoritatii maghiare depaseste un procent de 20% din totalul populatiei, exista indicatoare bilingve de localitate si firme bilingve la majoritatea institutiilor de interes public. In Romania, si in mod deosebit in judetele Covasna si Harghita, exista forme si mijloace adecvate de predare si studiere a limbii maghiare, la toate nivelurile corespunzatoare, de la invatamantul prescolar, primar, secundar, tehnic si vocational, la invatamantul universitar, pana la studiile postdoctorale; predarea istoriei, geografiei si culturii se face in limba maghiara.

Statul Roman incurajeaza promovarea studiilor si a cercetarilor in domeniul limbii maghiare, in universitati sau institutii echivalente; exista cadrul asociativ necesar pentru stimularea folosirii limbii maghiare, in toate domeniile vietii publice, printr-un numar foarte mare ONG-uri. De asemenea, pe langa diversitatea suficienta creata de statul roman, in cele doua judete functioneaza extensii ale unor universitati romanesti de prestigiu, si, ca o suprapunere, doua universitati ale statului ungar, cu programa si curricula ce nu poate fi controlata, realitate acceptata ca fapt implinit in Romania. In cele doua judete se editeaza numeroase publicatii in limba maghiara, de o mare diversitate tematica, asigurandu-se finantarea din fonduri publice, a mijloacelor de comunicare, scrise si audiovizuale.

Dupa decembrie 1989, in zona functioneaza o retea insemnata de posturi de radio si canale de televiziune in limba maghiara, pe langa emisiunile zilnice transmise la posturile nationale de radio si tv. Potrivit prevederilor Cartei limbilor minoritare sau regionale, este garantata libertatea de receptie directa a emisiunilor de radio si de televiziune ale tarilor vecine realizate in limba regionala sau minoritara din Romania, in special a numeroaselor posturi din Ungaria (RTL, Radio Kosuth, M1, M2) sau adresate maghiarilor de pretutindeni (asa cum este Duna TV).

Statul asigura, fara nicio restrictie, libertatea de expresie si libera circulatie a informatiei in limba maghiara, in unele cazuri cu amenintari asupra integritatii teritoriale sau a sigurantei publice; exista contactele intre vorbitorii limbii maghiare din Romania si Ungaria, in domeniile culturii, invatamantului, informatiei, formarii profesionale si educatiei permanente; exista numeroase localitati din cele doua judete, infratite cu localitati din Ungaria; pe baza autonomiei locale, consiliile judetene si locale asigura fondurile necesare derularii acestor proiecte, prin bugetele proprii.

Limba si cultura maghiara sunt promovate cu succes, in institutiile si asociatiile culturale care functioneaza in zona, in special prin biblioteci, videoteci, centre culturale si de cercetari socio – umane, muzee, teatre si cinematografe, casele cadrelor didactice, edituri, precum si prin operele literare si productia cinematografica etc.; muzeele din judetele Covasna si Harghita functioneaza ca muzee etnice, muzee secuiesti; centrele culturale judetene si case de cultura locale promoveaza, in principal (uneori exclusiv) istoria, traditiile si folclorul maghiar; in judetele Covasna si Harghita functioneaza teatre in limba maghiara.

Exista, reglementata si recunoscuta, ca un privilegiu excesiv, dubla cetatenie, cu avantaje cetatenesti supralicitate pentru maghiarii din Romania. Se profita de ambiguitatea legislativa a legilor organice, si astfel cei cu dubla cetatenie voteaza pentru alesii din doua state – Romania si Ungaria -, inclusiv la alegerile locale, pe cand romanii isi exprima un singur vot, pentru o demnitate publica, comparativ cu un maghiar cu dubla cetatenie care trimite in Parlamentul European doua voturi, pentru doua state diferite. In instantele judecatoresti din cele doua judete, limba materna poate fi folosita in justitie, garantandu-se tuturor partilor si martorilor din procese dreptul de a folosi / a se exprima in limba lor materna.

In acelasi timp, Forumul Civic al Romanilor din Covasna, Harghita si Mures a constatat o serie de aspecte care contravin prevederilor legislatiei europene si nationale. Sunt situatii cand protectia si incurajarea limbii maghiare se face in detrimentul limbii oficiale romane si a necesitatii de a insusi limba romana, in special de catre tineri, cazuri evidente care trebuiesc interpretate in viziunea interesului general al societatii romanesti, si a unei egale convietuiri intr-un stat democratic. Exista cazuri de discriminare si intoleranta fata de limba si simbolurile romanesti. Numeroase manifestari culturale, stiintifice, civice se desfasoara doar in limba maghiara, inclusiv unele dezbateri vizand dezvoltarea viitoare a regiunii, organizate doar cu autoritati din Ungaria. Sunt editate din fonduri publice, de catre unele consilii locale, publicatii exclusiv in limba maghiara, sau lucrari de interes public, in limba minoritatii, fara un rezumat in limba oficiala. Uneori, limba oficiala nu este folosita in conferintele de presa ale unor demnitari locali. Afisele muzeelor secuiesti, teatrelor si institutiilor de cultura maghiara sunt editate doar in limba maghiara. Au fost cazuri de conditionare a participarii la concursurile de ocupare a unor functii publice, altele decat cele prevazute de lege, de cunoasterea limbii maghiare.

Unele consilii locale, conduse de reprezentantii formatiunilor politice maghiare, procedeaza la alocarea discriminatorie a fondurilor pentru proiectele asociatiilor culturale romanesti referitoare la promovarea istoriei, culturii si limbii romane. Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii a sanctionat mai multe primarii pentru faptul ca paginile oficiale de internet ale comunelor respective erau redactate doar in limba maghiara. Sunt frecvente cazurile de folosire a formelor traditionale ale toponimiei in limba maghiara si doar dupa aceea a denumirii in limba oficiala.

Campaniile electorale din Ungaria, adresate si maghiarilor din Romania, prin mass-media ungara receptata si aici, promoveaza atitudini neloiale, contrare spiritului civic si unei convietuiri normale, informatii deformate referitoare la cultura si istoria poporului roman, si care, prin mesajul lor, distorsioneaza rezultatele alegerilor din Romania. Sub ingaduinta autoritatilor romanesti, excedand prevederile legislatiei europene, se supraliciteaza un dublu standard, in sensul de a se crea, pe criteriu etnic, autoritati/organisme in structura statului roman, care impiedica demersuri si initiative oportune pentru cultura romaneasca in cele doua judete. Acestea, impreuna cu autoritatile administratiei publice locale controlate de formatiunile politice maghiare, procedeaza la acordarea de denumiri de strazi si institutii ale unor personalitati condamnate pentru actiuni fasciste, ridicarea de monumente de for public cu mesaj nostalgic neorevizionist, aprobarea de semne heraldice cu excluderea simbolurilor romanesti.

Conducerea Forumului Civic al Romanilor din Covasna, Harghita si Mures apreciaza ca in judetele Covasna, Harghita si Mures prevederile legislatiei europene sunt respectate integral, membrii comunitatii maghiare, numeric majoritare, bucurandu-se de toate drepturile stipulate in cadrul normativ european in materie, in unele cazuri, acestea devenind privilegii. In acelasi timp, in judetele Covasna si Harghita, exista situatii in care membrii comunitatii romanesti, numeric minoritare, sunt discriminati si nu beneficiaza de aceleasi drepturi, iar statutul limbii romane, limba oficiala a statului, nu este respectat.

In anul Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, Consiliul Director al Forumului Civic al Romanilor din Covasna, Harghita si Mures adreseaza reprezentantilor societatii civile si liderilor formatiunilor politice maghiare din Romania un nou Apel privind normalizarea convietuirii interetnice din judetele Covasna, Harghita si Mures:

Mentinerea imaginii publice conform careia, in perioada postdecembrista, judetele Covasna, Harghita si Mures reprezinta o zona cu potential conflictual, nu este benefica nici pentru romanii locuitori ai acestor judete, nici pentru maghiari, aducand grave prejudicii dezvoltarii economice si sociale a celor trei judete, climatului de convietuire interetnica, bunastarii cetatenilor si relatiilor, pe toate planurile, a zonei cu celelalte judete ale Romaniei si cu investitorii straini. Este timpul ca aceasta parte binecuvantata din inima Romaniei sa se transforme din consumator, in furnizor de stabilitate.

Imbunatatirea climatului de convietuire interetnica dintre romanii si maghiarii din aceste judete are ca temei buna convietuire dintre secuii/maghiarii din sud-estul Transilvaniei si romanii din Transilvania, Moldova si Tara Romaneasca. Se cunoaste faptul ca Muntii Carpati nu au despartit niciodata locuitorii traitori de o parte si de alta a versantilor acestora, fie romani, fie maghiari. Colaborarea dintre romani si secui a reprezentat o constanta a istoriei medievale si au facut parte din viata cotidiana, chiar si atunci cand, la nivel elitar, s-au manifestat divergente. Prin aceasta convietuire plurietnica si multiconfesionala viata oamenilor a devenit mai bogata si mai plina de sens. Legaturile secuilor cu romanii sunt mai profunde, fiindca ele nu se refera doar la Transilvania, ci si la Moldova si Tara Romaneasca.

Raporturile economice au fost dublate de cele politice si militare.

Este timpul sa fie recunoscut, de catre liderii civici si politici ai comunitatii maghiare, faptul ca Romania si-a indeplinit in totalitate obligatiile referitoare la minoritati asumate prin tratatele internationale. La 100 de ani de la Marea Unire, membrii comunitatii maghiare din Romania au posibilitatea garantata de „a se instrui, administra si judeca in limba sa proprie” (cu asigurarea translatorilor), „prin indivizi din sanul sau”, de a avea reprezentare in corpurile legiuitoare si la guvernarea tarii „in proportie cu numarul indivizilor ce il alcatuiesc”, precum si „deplina egalitate tuturor confesiunilor religioase”. Deci spiritul extrem de generos al Rezolutiei de la Alba Iulia este integral respectat.

Este timpul ca toti sustinatorii initiativei de extra-teritorialitate denumita „tinut secuiesc” sa inteleaga ca acest deziderat nu poate fi niciodata acceptat de romani. Maghiarii din zona au toate conditiile pentru a-si prezerva si afirma identitatea etnica si culturala chiar si fara un fals si artificial ideal de autonomie prin care se revendica drepturi colective si alte privilegii de stapanitori exclusivi ai zonei, iar romanilor din acest spatiu, care ar fi expusi sa traiasca intr-o asemenea autonomie, nu li s-ar acorda nicio sansa de dainuire – asa cum s-a vazut in istorie, in epoca dualismului austro-ungar si in timpul Dictatului de la Viena. In realitate, minoritatea maghiara din judetele Covasna, Harghita si Mures domina zona din punct de vedere politic, economic si cultural, iar necesitatea de a beneficia de o protectie juridica speciala dispare. In aceste conditii, cei care au nevoie de protectie pentru a-si conserva si afirma identitatea etnica sunt tocmai romanii din judetele unde acestia sunt numeric minoritari.

Solicitam liderilor civici si politici ai comunitatii maghiare, formatorilor si liderilor de opinie si conducatorilor mass-media de expresie maghiara sa nu mai promoveze sentimentele de intoleranta fata de romani, sa lase copiii maghiari sa invete limba romana pe care si stramosii lor o cunosteau chiar foarte bine, ca pe o a doua limba materna, sa-i lase pe copii sa accepte firesc istoria si cultura tarii in care vietuiesc. Este timpul sa fie respectate intocmai prevederile legale referitoare la prioritatea limbii romane in inscriptionarile publice si afisarea doar a insemnelor heraldice aprobate legal.

Apreciem si respectam istoria, cultura, traditiile, patrimoniul concetatenilor secui-maghiari, dar reafirmam adevarul conform caruia, fara istoria, cultura si patrimoniul romanilor din zona, istoria locala a judetelor Covasna si Harghita nu este completa. Asa cum nu pot fi eludate numeroasele interferente culturale romano-maghiare care tocmai dovedesc o convietuire indelungata si apropiata a romanilor si maghiarilor din judetele Covasna si Harghita, convietuire pentru a carei normalizare, din respect pentru inaintasi, cat si pentru urmasii nostri.

Presedinte,

Marian Stiopu

Secretar executiv,

Florentina Teaca

Sursa: ioncoja.ro.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][/vc_section]

Dacă v-a plăcut, sprijiniți Revista România Culturală pe Patreon!