RRC Podcast – Episodul 24 – Unirea, au ba?! România, au ba?!

„Unirea este singura stare politică, ce putea să asigure viitorul nostru şi să ne permită a da ţării organizarea ce o aştepta de atât de mult timp.”

Alexandru Ioan Cuza.

Ne aflăm, aproape ca întotdeauna, la o răscruce de drumuri în care singura decizie puternică ce o avem de luat este Unirea. Un cuvânt mare, cu implicații istorice, politice, desigur și economice, în cele din urmă, dar un fapt ce trebuie să se întâmple aici și acum pentru totdeauna. Nimic pentru sine, totul pentru țară!

Mihail Kogălniceanu spunea că Unirea, națiunea a făcut-o, fiecare împreună într-un cor, iar noi spunem că atunci când poporul se unește într-o singură faptă la nivel național care face istorie atât în țară, cât și în lume, atunci se naște ceva care chiar contează și are ecou peste veacuri. Aceea este istoria. Și mai spunea Kogălniceanu că „nu este în lumea aceasta totul deşertăciune, rămâne ceva statornic; rămân faptele mari, care sunt nepieritoare.” Iar faptele mari sunt simple acțiuni dimpreună la care cu toții ne angajăm, acțiuni care ne simplifică viețile și ne asigură dăinuirea ca neam.

Unirea nu e un lucru vag. Un protest în care se unesc grupuri de români să-și strige nemulțumirile față de drepturile și libertățile care le sunt încălcate, făcând nesupunere civică față de legi abuzive și neconstituționale, este lupta noastră a tuturor pentru libertate, care este lupta pentru Dumnezeu, așa cum ne spunea Nicolae Bălcescu. Și tot Bălcescu ne spunea: „Viaţa nu merită trăită, dacă e trăită în genunchi în faţa altora.” Astfel că, spunem NU manipulării și NU dictaturii de orice fel, dar în cor împreună! Acestea au ecou peste veacuri și în lume, pentru că iată, suntem singura țară „verde” într-o mare „roșie” europeană a crizei sanitare prin care trecem.

Trebuie să avem grijă unul de celălalt pe toate planurile, pentru că prea mult ne uităm spre occident și nu spre noi, prea mult trăim vieți occidentale și nu românești. Să fim noi înșine înseamnă libertate, căci mult suntem subjugați de străinătate.

Pentru noi și pentru familiile noastre suntem uniți. Acum avem nevoie să ne unim pentru țară, pentru patrie, trecând familia la nivel de patrie, adică patria este familia în cele din urmă. Fără patrie, fără națiune nu avem viitor. Să știm că puținul pe care-l facem pentru noi toți, din iubire pentru omenire, contează de acum încolo.

Numai uniți putem răzbi prin marasmul absurdului în care trăim care a ajuns la cote mult prea înalte. Ni se zdruncină valorile mai mult ca niciodată, iar astăzi cultura, așa cum spunea Simion Bărnuțiu, care e „puterea cea mai tare de pe pământ și o cetate nouă a unității naționale”, este astăzi în cel mai mare pericol datorită politicilor corecte din occident. Practic, este atacată pe toate planurile și amenințată cu dispariție datorită „culturii anulării”.

Mai spunea Nicolae Bălcescu: „Tot ce nu este prin noi, nu va fi pentru noi.”, adică prin noi înșine ne reconstruim, regenerăm România în toate aspectele sale. Și nu e un eufemism și nici o utopie. Curaj, că se poate! Hai să ne dăm mână cu mână, așadar. Se știa aceasta în epoca Unirii. Părintele Iustin Pârvu spunea că România poate să își facă tot ce are nevoie, nu e necesar să importe nici măcar un cui. Mâna românească este sfântă pentru noi, precum în Hora Unirii în care ne dăm mână cu mână cu toții, cei cu inima română, indiferent de ce credem unii față de ceilalți, în pofida tuturor diferențelor de opinii pe care le avem, ca să reclădim România cu ce avem fiecare și ce putem. Țara cere acum să dăm dim timpul nostru și vocație din partea noastră.

Mai mult, să plecăm urechea la Dumnezeu și să primim pâinea cea de toate zilele, ca să ne întărească pentru cele ce vin. Timpurile sunt negre, fraților, și se pot înnegri și mai mult dacă nu acționăm dimpreună aici și acum.

Poporul unit este liber în pofida tuturor obstacolelor din jurul său, în ciuda tuturor presiunilor globaliste care nu îi fac cinste și nu-i sunt constructive. Împreună uniți să ne apărăm țara de străinătăți care nu vin de la noi și nu sunt pentru noi!

Nu renunțăm la a fi patrioți. Nu renunțăm la a fi naționali și mai precis, nu renunțăm la a fi creștini. Astfel vom face istorie. Om cu om, față către față, în numele lui Hristos! Așa să ne ajute Dumnezeu!