Stiloul – O inventie romaneasca, astazi uitata

Desi scribii vechiului Egipt au inventat stra-stramosul stiloului de azi – un suport pentru „condeiele” de trestie – abia spre zilele noastre s-au facut progrese remarcabile in domeniu, iar meritul de a fi realizat stiloul, primul instrument de scris ce nu mai avea nevoie sa fie permanent inmuiat in cerneala ii apartine unui roman.

Petrache Poenaru (10 ianuarie 1799 – 2 octombrie 1875) a fost pedagog, inventator, inginer si matematician, membru al Academiei Romane, unul dintre organizatorii invatamantului national romanesc, fondatorul Colegiului National Carol I din Craiova; in tinerete fusese secretarul personal, „pandur si om de taina” al lui Tudor Vladimirescu. Aflat la studii la Viena, apoi la Paris, Poenaru a brevetat primul toc rezervor din lume, numit la acea vreme stilograf.

Astfel, la 25 mai 1827 a obtinut Brevetul francez 3208 pentru inventia cu titlul „Condeiul portaret fara sfarsit, alimentandu-se insusi cu cerneala”. Tocul cu rezervor de cerneala „Poenaru” elimina astfel zgarieturile de pe hartie si scurgerile nedorite de cerneala si propunea solutii pentru imbunatatirea partilor componente pentru a asigura un flux constant de cerneala, precum si pentru posibilitatea inlocuirii unor piese.

Acesta a fost primul toc cu rezervor de cerneala din lume, precursorul stiloului realizat de Brissant si Coffin (in 1863) si perfectionat de Lewis Watterman in 1884. Istoria stiintelor le recunoaste meritul acestora din urma; din pacate, Petrache Poenaru a fost aproape de tot uitat…

Sa vedem, in continuare, cine a fost mai exact Petrache Poenaru:

Inventatorul stiloului (sau cum il botezase autorul – „condeiul portaret fara sfarsit, alimentandu-se insusi cu cerneala”) este un valcean nascut in urma cu 219 ani la Balcesti. Realizarile sale sunt insa nenumarate: primul brevet romanesc, primul drapel, primul ziar de propaganda, primul proiect de lege al sistemul metric zecimal, primul roman calator cu trenul.

Inventia primul stilou l-a pastrat pe Petrache Poenaru in memoria urmasilor, dar a umbrit cumva uriasele sale merite in dezvoltarea invatamantului si culturii tehnice romanesti.

Inventator, matematician, inginer, academician, din 1870, 1872 – presedinte al Societatii Academice Romane (Academia Romana din 1879), fondatorul colegiilor nationale din Bucuresti si Craiova, organizatorul invatamantului romanesc, creatorul steagului Romaniei moderne – drapelul purtat de „Domnul Tudor”, la intrare in Bucuresti, inventatorul stiloului, denumit si „toc rezervor” sau mai neaos „condei portaret”, brevetat in Franta, in 1872, revolutionar la 1848, membru al Comisiei pentru eliberarea robilor tigani, iata pe scurt o parte din realizarile valceanului Petrache Poenaru.

A fost initiatorul ziarului pentru armata lui Vladimirescu

In timpul facultatii pe care a urmat-o la Craiova devine un sustinator al Revolutiei lui Tudor Vladimirescu. Fiind un mai bun organizator decat luptator, Vladimirescu, remarcandu-i mintea agera, ii propune postul de secretar si implicit de sef al cancelariei sale.

„Foaia de propaganda” este primul ziar romanesc de profil lansat de pionierul presei scrie, Petrache Poenaru care sustine prin argumente revolutia. Practic, Poenaru a venit cu ideea infiintarii unui ziar pentru armata lui Vladimirescu.

A inlocuit steagul pandurilor alb-albastru, cu tricolorul

Tot valceanul a fost cel care a inlocuit steagul alb-albastru al trupelor de panduri cu tricolorul rosu-galben-albastru, care va fi preluat de revolutionari si in final acestea vor deveni si culorile oficiale ale Regatului Romaniei in 1881. Finalul tragic al miscarii si represaliile de dupa, in care sunt omorati o serie de panduri, il determina pe valcean, la indemnul lui Tudor Vladimirescu, sa fuga peste hotare. Ajunge sa-si continue studiile intai la Viena si Berlin si apoi la Paris.

In Austria si Germania invata despre noile instrumente tehnice de la acea vreme: sublere, micrometre; in timp ce in Franta studiaza topografia si geodezia.

Primul stilou si primul brevet al unui roman

La 28 de ani, inventeaza stiloul, prima varianta cu pompita, cunoscuta la acea vreme sub denumirea de stilograf.

Poenaru nu e doar inventatorul primului stilou din lume, ci si primul roman care a obtinut un brevet de inventie, in 1827.

Primul toc rezervor din lume este brevetat mai intai la Viena, apoi la Paris. Din pacate, ca multi altii dupa el, nici Petrache Poenaru n-a reusit sa-si fructifice inventia la adevarata ei valoare.

Cinci decenii mai tarziu, un alt inventator avea sa dezvolte instrumentul de scris al lui Poenaru intr-un stilou care se incarca prin penita.

Primul roman calator cu trenul

Anul 1830 avea sa-l gaseasca pe Poenaru la inaugurarea primei linii de cale ferata din lume, care lega Liverpool de Manchester.

Dupa saptamani de incercari, reuseste sa intre in posesia unui bilet de calatorie, devenind astfel primul calator roman. Ulterior, avea sa compare trenul – „una din minunile industriei secolului” – cu 20 de trasuri legate intre ele, cu 240 de pasageri, „trase de o masina cu aburi”.

A tradus si introdus primele cursuri de Geometrie si Algebra, ajungand directorul Scolii Sf. Sava

Reintors in tara, contribuie la constructia si modernizarea statului roman, implicandu-se in politica si militand in favoarea imbunatatirii sistemului din invatamant. Ajunge functionar in Ministerul de Externe. Apoi preda la cel mai bun liceu din Bucuresti, Sf. Sava, fiind primul traducator al cursului de Geometrie in limba romana, in 1837, apoi al celui de Algebra.

Este profesor de matematica si fizica, initial, pentru ca dupa nici un an sa devina directorul scolii.

Primele observatii meteorologice

A fost implicat in organizarea invatamantului romanesc la toate nivelurile. El a contribuit la infiintarea cursurilor speciale de geodezie, mecanica, arhitectura, matematici superioare, silvicultura si agricultura si a creat doua clase cu profil ingineresc.

Tot la initiativa sa, se organizeaza primele observatii meteorologice sistematice pentru determinarea temperaturii, presiunii si umezelii aerului.

Infiinteaza scolile publice satesti, introduce sistemul metric zecimal

A publicat Vocabularul francezo-roman, in doua volume, in colaborare, iar in calitate de director general al Scolilor din Tara Romaneasca a infiintat scolile publice satesti din Muntenia, care la Revolutia din 1848 erau peste 2.200.

Introducerea sistemului metric zecimal i se datoreaza tot lui Poenaru, care elaboreaza primul proiect de lege pe aceasta tema.

A fost implicat chiar si in constructia de utilitati edilitare, cum ar fi primul pod peste Olt, un proiect la care a lucrat impreuna cu inginerul Ioan Em. Florescu.

Fondatorul Scolii de Drumuri si Poduri, dar si a colegiilor nationale din Bucuresti si Craiova

A militat pentru mecanizarea economiei romanesti. In 1854, autoritatile achizitioneaza un vas de dragare pe Dambovita, din Franta, pentru a elimina resturile si sedimentele de pe rau.

A fost implicat si in constructia unei fabrici de caramida si fiind fondatorul Scolii de Drumuri si Poduri, actuala Universitate Tehnica din Bucuresti.

Mason, apropiat al lui Cuza, a contribuit la eliberarea robilor tigani

Petrache Poenaru a participat la Revolutia de la 1848 si a facut parte din Comisia pentru eliberarea robilor tigani.

Din 1856, a fost venerabilul unei loji masonice bucurestene, devinind un apropiat al domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Cu cinci ani inainte sa moara, in semn de apreciere si multumire pentru, a fost acceptat ca membru al Academiei Romane.

A lasat in urma o opera sociala cu efecte pana in zilele noastre, dupa cum remarca si Florentin Smarandache in „Popasuri scriitoricesti pe Olt si Oltet”.

Urmele lui Petrache Poenaru la Balcesti

La Valcea, Liceul Tehnologic din Balcesti ii poarta numele renumitului carturar, iar Conacul Otetelisanu, unde s-a nascut Petrache Poenaru gazduieste in fiecare an proiecte artistice precum „In camp electric”, organizat de Fundatia Domeniul Otetelisanu, in colaborare cu DanaArtGallery si Artoteca.

Este un eveniment dedicat mediului artistic si industriilor creative, care a avut pana acum patru editii. Fundatia a gazduit la conac, in ultimii ani, zeci de rezidente dedicate lumii creative, reusind sa aduca sub acelasi acoperis importanti artisti din intreaga Europa.

Anul trecut, edilul orasului Balcesti, Constantin Aleca, lansa o idee interesanta privind infiintarea unui Muzeu al Uneltelor de Scris, in memoria celui care a dat omenirii primul stilou.

Scurt Istoric despre aparitia stiloului

Intre 3000 si 2800 i. Hr., odata cu inventarea papirusului de catre egipteni, au aparut si primele instrumente de scris, din bucati de trestie sau papura. Prevazute cu o gaura tubulara centrala, puteau absorbi lichid colorat, eliberat lent cand erau inclinate sub un anumit unghi.

Stiloul lui Poenaru a fost primul instrument de acest fel din lume. A fost perfectionat ulterior, in 1863, de Brissant si Coffin si, apoi, in 1884, de Watterman. Cel din urma a realizat un sistem practic de umplere cu cerneala a rezervorului ce a dominat productia de stilouri pana spre mijlocul secolului al XX-lea.

Inventia lui Watterman s-a bucurat de un asemenea succes, incat numele sau a devenit curand sinonim cu stiloul cu rezervor.

Surse: magazin.ro, adevarul.ro.

Dacă v-a plăcut, sprijiniți Revista România Culturală pe Patreon!