Tribunalul Internațional de la Nurnberg a scos de sub acuzare Mișcarea Legionară

Având în vedere că suntem pentru cercetarea istorică, dreptul la liberă exprimare, dreptul la a avea o opinie cu privire la subiectele de interes public și pentru că nici o publicație nu poate fi suprimată conform Constituției României, în acest episod vom vorbi despre scoaterea de sub acuzare a Mișcării Legionare de către Tribunalul Internațional de la Nurnberg.

Vă redăm Declaraţiile şi Memorandumul d-lui MIHAIL ENESCU, fost Consul General al României, în Germania, la sfârşitul celui de-al II-lea război mondial:

„Platforma politico-diplomatică, în vederea unei explicaţii cu Învingătorul, a început să fie pregătită din vreme, încă din Decembrie 1944. Atunci nu mai încăpea nici o îndoială cum se va sfârşi războiul. Preşedintele Guvernului Naţional şi Ministerul de Externe mi-au lăsat mână liberă.

În scopul menţionat era indispensabilă recunoaşterea de către guvernul german a unei Misiuni Reprezentative a Guvernului Naţional Român, ceea ce am obţinut în Martie 1945, sub titlul misiunii de Consulat General pentru întregul Reich. 3. La jumătatea lunii Aprilie 1945, în calitate de reprezentant al Guvernului Naţional Român, cu titlul de Consul General pentru întreaga Germanie şi însoţit de Misiunea Diplomatică Consulară formată din Maria Bucur ca secretară şi Dinu Paul ca ataşat stagiar, am urmat Secretariatul de Stat al Ministerului de Externe şi corpul diplomatic la BAD GASTEIN.

Cu o scrisoare l-am rugat pe Vasile Iașinschi, în drum spre Ţară împreună cu Corneliu Georgescu, să vină la BAD GASTEIN.

Din întâmplare a venit la Bad Gastein şi gen. Platon Chirnoagă, însoţit de comandorul Eugen Băilă. Au aderat şi ei la planul de explicaţie cu Învingătorii.

L-am anunţat la Ministerul de Externe german pe Vasile Iașinschi – ca Preşedinte ad-interim al Guvernului Naţional Român şi ministru de Externe, în lipsa titularilor, iar pe gen. Platon Chirnoagă – ca ministru de Război şi pe comandorul Băilă – ca director de cabinet al Ministerului de Război.

La apropierea trupelor americane de Bad Gastein, Ministerul de Externe german a comunicat prin radio autorităţilor politice şi militare americane compoziţia corpului diplomatic, inclusiv Misiunea Guvernului Naţional, pe lângă care erau ataşaţi ca personalităţi: preşedintele ad-interim V. Iașinschi, gen. Platon Chirnoagă – ca ministru şi comandorul Băilă – ca director de Cabinet.

Chiar în ziua de 5 Mai, când s-a anunţat la radio prima dată pregătirea capitulării Germaniei, am început redactarea unei expuneri despre poziţia Gărzii de Fier, din care nu lipseşte, cum se vede, nici problema evreiască.

După capitularea Germaniei, Misiunea Diplomatică Consulară a Guvernului Naţional Român a fost internată într-un hotel din Bad Gastein, odată cu Corpul Diplomatic: V. Iașinschi, gen. Platon Chirnoagă, comandorul Băilă, la care s-au adăugat şi prof. Ion Sîngeorgiu şi Vladimir Cristi. Ei nu au fost deranjaţi şi nici cercetaţi de nimeni.

Trec peste amănunte. La 25 Septembrie 1945, o parte din membrii Corpului Diplomatic ai ţărilor din est a fost internată în câmpul de concentrare american pentru ‘criminali de război’, ‘Markus W. Orr’ (după numele primului soldat american căzut la debarcarea în Europa) de la Glassenbach la Salzburg. Misiunea Guvernului Naţional a fost pusă în libertate.

La 29 Octombrie 1945 am fost arestat împreună cu Maria Bucur, într-o înscenare cu adevărat spectaculoasă, de un grup format din agenţi speciali ai Poliţiei de Stat austriece, veniţi de la Viena, de alţii în uniforme iugoslave şi ceho-slovace, comandat de C.T.C. din Bad Gastein. La întrebarea de ce sunt arestat, mi s-a răspuns că din ordinul reprezentantului de Stat din Washington, al Guvernului Român sprijinit de celelalte guverne ale ţărilor din est. Am fost internat împreună cu Maria Bucur în lagărul de ‘Criminali de război’ de la Glassenbach.

La arestare mi-au fost confiscate toate actele, printre care şi Memorandumul despre Garda de Fier. Memorandumul a fost înaintat autorităţilor americane din Austria, cu sediul atunci la Salzburg (în aşteptare a fi transferaţi la Viena) şi de acolo a fost îndrumat la Comisia Instructorie de pe lângă Tribunalul Internaţional de la Nürnberg, care avea să decidă soarta celor cercetaţi ca eventuali ‘criminali de război’. Acest Memorandum a făcut oarecare impresie, după cum am aflat mai târziu.

După aproape 4 luni, pe la jumătatea lunii Februarie 1946, V. Iașinschi, gen. Platon Chirnoagă şi comandorul Băilă au fost anunţaţi să se prezinte în ziua următoare cu bagajele la C.T.C., fiindcă vor fi internaţi la Glassenbach.

În noaptea de 15 Iulie 1946 a sosit de la Nürnberg la Glassenbach un ofiţer american cu 400 de formulare ale Comisiei Instructorie de pe lângă Tribunalul Internaţional. Între aceste 400 de formulare se găseau şi cele destinate nouă, Misiunea Guvernului Naţional, cu persoane ataşate: V. Iașinschi, gen. Platon Chirnoagă şi comandorul Băilă. Rostul acestor formulare de la Nürnberg era să stabilească identitatea acelora în sarcina cărora nu se găsiseră vini pedepsibile şi nici nu aparţineau organizaţiilor culpabile colectiv de ‘crime de război’, ‘contra umanităţii’ sau ‘colaboraţionism’.

În Aprilie 1947 am fost eliberaţi Misiunea Diplomatică Consulară şi comandorul BĂILĂ, iar o lună mai târziu, şi ceilalţi: V. Iașinschi şi gen. Platon Chirnoagă.

Odată cu exonerarea noastră de orice culpă, Comisia Instructorie de la Nürnberg a scos din cauză şi entităţile pe care le reprezenta Mişcarea Legionară: Guvernul Naţional şi Armata Naţională. Aceste entităţi nu sunt culpabile nici de ‘crima de război’, nici de ‘genocid’, nu sunt nici ‘fasciste’, nici ‘naziste’, nici ‘colaboraţioniste’.

După cum este bine ştiut, instrucţia e secretă şi nici nu se publică actele şi deciziile ei. S-au publicat, însă, darea în judecată şi sentinţa de condamnare de către Tribunalul Internaţional de la Nürnberg, a altor organizaţii. Astfel, în afară de partidele Fascist şi Naţional-Socialist, de SA şi, mai ales, de SS, au fost condamnate pentru ‘crime război’ şi ‘contra umanităţii’, pentru ‘fascism’, ‘nazism’ şi ‘colaboraţionism’, mai toate mişcările naţionaliste din Europa: ‘Rex’ a lui Leon Degrelle, ‘Ustaşa’ croată, ‘Crucile cu săgeţi’ – maghiară, ‘Hlinka’, Garda slovacă etc.

Numai Mişcarea Legionară şi mişcarea ‘Strajnicii’ – bulgară (după modelul legionar), a profesorului CANTARGIEF, au rămas în afară de asemenea condamnări.

Cât priveşte problema evreiască, cunoscutul sionist Lowenthal a afirmat aceeaşi teză ca în memorandumul meu despre Garda de Fier, la procesul Eichman, în 1961: ‘Antisemitismul Gărzii de Fier nu era de natură rasistă ca la nazişti, ci de invidie faţă de starea economică a populaţiei evreieşti din România’.”

FRAGMENTE DIN MEMORANDUMUL întocmit şi semnat de Consulul General al României în Germania, MIHAIL ENESCU, document îndrumat de autorităţile americane din Austria către Comisia Instructorie de pe lângă Tribunalul Internaţional de la Nürnberg:

Dacă v-a plăcut, sprijiniți Revista România Culturală pe Patreon!