Vasul Gumelnița cu îndrăgostiți, unicat în lume

gumelnita, gumelnița

Vasul Gumelnița cu îndrăgostiți, unicat în lume

Descoperit în anul 1975 la șantierul arheologic Sultana, Malul Roșu, de către Constantin Isăcescu, arheolog la muzeul din Giurgiu, vasul Gumelnița cu îndrăgostiți are o vechime estimată la 6500 de ani, fiind unul dintre cele mai importante artefacte ale Muzeului Județean Giurgiu.

Vasul este datat în perioada 4500-4100 î. Hr. și este unicat în lume, fiind prezentat, în perioada 2014-2016 în expoziții itinerante în Europa, SUA și Asia. Artefactul are forma unei farfurii adânci din lut, pe fundul căreia sunt reprezentați un bărbat și o femeie care par că stau pe o băncuță.

Potrivit informațiilor furnizate de Iulia Răbîncă, arheolog în cadrul Muzeului Județean Giurgiu, vasul este realizat din lut „decorat cu motive romboidale în alb și roșu, pe fundul căruia se află modelat, tot din lut, un cuplu format dintr-un bărbat și o femeie care par că stau pe o băncuță, iar gestul lui de a ține mâna pe după umărul ei este unul de tandrețe”.

După descoperire, vasul a fost restaurat de arheologul Mihai Ionescu, iar în prezent este expus în incinta Muzeului Județean Giurgiu, în cadrul unei expoziții dedicate dragostei și Centenarului României. „Nu s-a mai găsit nicăieri în lume așa ceva. Acest vas este unicat, este vasul nostru de tezaur, aproape a făcut înconjurul lumii și va mai face, sperăm noi”, a completat reprezentanta Muzeului Județean Giurgiu.

Nota redacției:

Desigur că și cultura noastră străveche este o cultură din categoria a ceea ce putem numi solară. Fiecare cultură antică participă în cadrul patrimoniului mondial cu tot ceea ce au unicat. Egiptul cu piramidele, China cu soldații de teracotă, Peru cu Machu-Pichu, Statele Unite cu locuințele rupestre ale acelora care au fost numiți anasazi și nu numai.

Acest vas, din câte putem vedea, este ca o lume (numai a lor) în care cei doi se au împreună și dimpreună în tandrețe. Este normal ca ei să fie bărbat și femeie, și doar atât, căci ei sunt zămislitorii lumii. Universul, reprezentat aici din acest vas, îi are în centru pe ei. Vasul, cu delimitările sale, reprezintă universul cunoscut. Cel necunoscut se află în afara vasului.

Mediul din cadrul acelui vas este numai în carouri (romburi) albe și roșii, culori sau nuanțe care apar și în cadrul învățăturilor protocreștine cele denumite gnostice de către marii exegeți de acum două mii de ani. Roșul este jertfa, sângele Mielului Domnului, sângele lui Hristos, iar albul puritatea. Aceasta este calea purității și a sacrificiului pentru binele lumii, pentru ca Universul să continue să existe. Totul a fost, este și va fi făcut din puritate și din jertfă. „Dacă sămânța nu moare, planta nu se naște”. Așa grăit-a Mântuitorul.

Vasul descrie un cerc, ceea ce ne aduce aminte de perfecțiunea Creației. De asemenea, motivul pentru care s-a ales vasul ca reprezentare și nu altceva, este pentru a simboliza primirea luminii de sus care cade pe cei doi (bărbat și femeie) care sunt în centrul Creației.

El are și o mică protuberanță care iese la iveală din poalele lui pentru a simboliza puterea falică și motivul pentru care el este bărbat. Ne demonstrează că toată Creația se naște din această putere sexuală, creatoare, care generează acest model, sau țesut din care este făcut Universul, romboidal cu alb și roșu, cele două culori care apar și pe steagul protocreștinilor de acum două mii de ani, pe stindardul cavalerilor templieri, albigenzi, catari, hospitalieri etc.

Ei stau pe o „băncuță” împreună, privind în sus, ca doi îndrăgostiți, pentru a ne arăta baza pasivă a creației și dragostea lor, blajinitatea cu care au fost înzestrați din născare. Nu ne arată, totuși, tandrețea erotică a cuplului în uniune, ci trebuie doar să o intuim la el, cu al său falus pregătit. Ne sugerează această demonstrație că încă nu am ajuns să prețuim această uniune amoroasă încât să o contemplăm liberi de orice interpretare perversă, ci doar că trebuie să așteptăm până când vom înțelege care este rolul ei în crearea lumilor și a Omului, adică a Fiului Omului.

Dacă v-a plăcut, sprijiniți Revista România Culturală pe Patreon!
Become a patron at Patreon!
0 replies

Leave a Reply

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lăsați un comentariu