16 martie 2025: Handel în zodia frumuseții, la seara de operă de la Teatrul Coquette

La sfârșitul unei vieți, odată depășite opreliștile tinereții, ar trebui să ne putem dărui câțiva ani de primăvară – spunea Marguerite Duras. Așa este, dar de ce să așteptăm până la sfârșitul vieții? Ne putem oferi un răstimp de primăvară oricând, mirosind o floare, privind un tablou, citind o poezie, ascultând muzică… De pildă, duminică 16 martie, la ora 19:00, la Teatrul Coquette ne așteaptă primăvara însăși, și nu oricum, ci în concert, învăluită în muzici luminoase, într-o nouă seară de operă „Arie și Ecou”. Soprana Cristina Fieraru, una dintre cele mai strălucitoare voci tinere de la noi, urcă pe scenă acompaniată de Maxim Belciug, chitaristul Încântărilor, pentru a aduce publicului un regal de arii și cântece de primăvară, la finalul căruia ne vom putea bucura, în foaierul teatrului, de o discuție cu artiștii și de un pahar de vin bun oferit de Crama HISTRIA.

Primăvara este prin excelență o zodie a frumuseții și a începuturilor pline de speranță. În muzică, multe pagini se inspiră din acest moment de grație, dar poate că cea mai tulburătoare este celebra arie „Ombra mai fu” a lui Händel, din opera Xerxes, în care regele Persiei dă glas admirației pentru măreția naturii, într-un moment de o uluitoare încărcătură emoțională, melancolic și serafic totodată, în debutul aventurii sale de cucerire a Greciei. Prezentată în premieră la 15 aprilie 1738 la Teatrul regal Haymarket din Londra, opera Xerxes n-a fost deloc un triumf de public la timpul său. Deși compozitorul era în general foarte apreciat, iar creațiile sale aveau succes răsunător, despre Xerxes criticii din epocă au spus că este printre cele mai rele lucruri puse de Händel pe muzică. În consecință, opera n-a mai fost cântată timp de aproape 200 de ani. La începutul secolului XX, lucrarea a fost redescoperită, odată cu reaprinderea gustului pentru muzica barocă, iar uvertura „Ombra mai fu” a ocupat rapid un loc incontestabil în topul celor mai frumoase arii din toate timpurile. Pe 16 martie 2025, vom avea prilejul de a asculta această minunată arie pe scena Tetrului Coquette, în interpretarea strălucitoare și mătăsoasă a sopranei Cristina Fieraru, alături de alte pagini lirice, de la baroc la romanță și canțoneta napolitană, într-un program închinat vieții, frumuseții și primăverii.

teatrul coquette, handel, cristina fieraru, maxim belciug

De anul trecut, soprana Cristina Fieraru și chitaristul Maxim Belciug au inițiat seria de concerte ARIE ȘI ECOU prin care își propun să ofere publicului prilejul unor întâlniri cu frumusețea și diversitatea repertoriului liric într-o prezentare adaptată la o scenă de teatru mic, unde intimitatea dintre artiști și public și lipsa artificiilor de regie permit o altfel de apropiere – mai directă, mai sinceră, mai vie – de această muzică nepieritoare.

Concertul din 16 martie 2025 începe la ora 19:00 și are loc la Teatrul Coquette din București (Calea Călărași 94). Biletele sunt disponibile pe platformele online mystage.ro, eventim.ro, iabilet.ro, kompostor.ro și eventbook.ro sau se pot rezerva la email rezervari@teatrulcoquette.ro ori tel. 0754990017, 0721191675 (zilnic între 11-19), urmând a fi ridicate de la teatru, înainte de începerea spectacolului.

Cristian Horgoș – Observator astronomic de dragul Meridianului Zero care a trecut două secole prin Oradea

O asociație de înaltă ținută este Societatea Română pentru Astronomie Culturală, care enumeră în articolul https://astronomieculturala.ro/images/Repere_de_astronomie_culturala_in_Romania.pdf„Situri datând din preistorie și până în perioada romană ce conțin alinieri astronomice după Soare și stele”.

meridian zero oradeaAstfel, sunt  prezentate detalii despre Tăblițele de la Tărtăria (Transilvania – 5.500 î.Hr., Sanctuarul de la Parța (Banat – 5.000 î.Hr.), Necropole orientate astronomic (Muntenia, Transilvania – 4.600-4.000 î.Hr.), Fortificația de la Iarcuri-Cornești (Banat – 1.500 î.Hr.), Sarmizegetusa Regia (Transilvania – sec. I î.Hr.), Tropaeum Traiani (Dobrogea – sec. II d. Hr.), Bazilici paleo-creștine (Dobrogea – sec. IV-VI d.Hr.).

Un lucru din păcate mai puțin știut este că pe lângă aceste astro-situri preistorice Transilvania s-a putut mândri cu primul observator astronomic medieval din Europa, amenajat în Cetatea din Oradea cu aportul regelui maghiar Matei Corvin. Iar grație acestui observator și a cercetărilor efectuate în cadrul lui, sintetizate în „Tabula Varadiensis”, celebrul actual Meridian Zero de la Greenwich a trecut, timp două secole (1464 – 1667), prin Oradea.

Potrivit documentelor vremii cel care a stabilit trecerea meridianului zero prin Oradea a fost episcopul renascentist Ioan Vitez de Zredna, profesorul copiilor lui Iancu de Hunedoara.

meridian zero oradea

Johannes Muller Regiomontanus

Johannes Muller Regiomontanus

Principalele observații de la Oradea au fost făcute de astronomul Johannes Muller supranumit Regiomontanus (1436 – 1476) care, împreună cu un ajutor al episcopului, a adunat în Tabula Varadiensis poziția lunii și a planetelor. Tot aceste tabele au stat la baza cercetărilor lui Tycho Brahe şi ale lui Johannes Kepler pentru a stabili legile mişcărilor planetelor.

Legenda spune că pe baza acestor tabele Cristofor Columb a prezis eclipsa de Lună din 29 februarie 1504 impresionându-i pe băştinaşii din insula Jamaica și convingându-i astfel să-l ajute cu hrană (foto).

Cert este că în navigația sa peste Atlantic, Cristofor Columb a folosit un exemplar din „Tabula Varadiensis” pentru a calcula longitudinea folosindu-se de poziţia Lunii, iar Amerigo Vespucci spune în memoriile sale cum a învăţat să calculeze longitudinea pe baza acelorași tabele.

Abia după ce Matei Corvin pornește un război împotriva Regatului Boemiei, Regiomontanus se mută la Nürnberg, unde amenajează al doilea observator astronomic european din perioada renascentist umanistă.

„E important să reînnodăm frumoasa istorie a astronomiei româneşti, cu gândul că, acum foarte mult timp ce-i drept, un oraş românesc a fost în avangarda astronomiei europene”, e o declarație mai veche a orădeanului Marius Deaconu, fost olimpic internaţional la astronomie și membru al clubului Meridian Zero din Oradea, actual istoric.

meridian zero oradea

Iar vestea bună și actuală e că un consilier al primarului Oradiei a început să studieze posibilitatea amenajării unui Observator Astronomic în Cetatea Oradea, care să servească atât studenților orădeni de la Științe cât și ca o atracție turistică. Un bun punct de plecare este faptul Universitatea din Iași și-a pus recent la punct Observatorul Astronomic cu finanțare asigurată printr-un proiect european, devenind astfel un posibil model. De asemenea, o serie de Universități din țară au observatoare astronomice deservite de regulă de departamentele de matematică, fizică sau informatică.

Cert este faptul că pe lângă faptul că înnobilează, inspiră și educă, observațiile astronomice impulsioneaza și alte domenii mai pragmatice, precum topografia, navigația, industria aeronautică, comunicațiile prin satelit etc.

Detalii și poze sugestive se pot găsi și pe site-ul https://oradea-nagyvarad-grosswardein.ro/.

A consemnat pentru dumneavoastră Cristian Horgoș.