Program Teatrul Naţional de Operetă şi Musical „Ion Dacian” – Luna Mai 2025
,

Program Teatrul Naţional de Operetă şi Musical „Ion Dacian” – Luna Mai 2025

Luna mai aduce pe scena Teatrului Naţional de Operetă şi Musical „Ion Dacian” spectacole foarte îndrăgite, oferind publicului un program divers, ce include de la titluri clasice ca „Prinţesa Circului” sau „Liliacul” la cel mai recent succes de casă – musicalul pop-rock „Romeo şi Julieta”, programat pe 21, 22, 24 şi 25 mai.

Iubitorii de operetă şi musical au şansa să îşi planifice şi în avans agenda culturală, mare parte din programul stagiunii curente fiind deja parţial disponibil pe Opereta.ro şi Tickestore.ro. 

Programul detaliat al lunii mai este disponibil mai jos, dar şi pe site-urile mai sus menţionate.

Programul lunii aprilie:

MY FAIR LADY – 3 şi 4 mai ora 18.00

My Fair Lady, teatrul national de opereta si musical ion dacianCelebrul musical regizat de Ion Caramitru se va juca din nou cu casa închisă. „My Fair Lady” este povestea omului simplu care vrea să se depășească, să învețe carte și să se bucure de viață. În aceeași măsură este și povestea celui care are ambiția să-și folosească știința de carte pentru a șlefui un caracter uman și de-al înzestra cu ceea ce omul trebuie să aibă mereu la îndemână: o vorbire aleasă și îngrijită, instrument infailibil de autocunoaștere.

Dacă Pygmalion în antichitate se îndrăgostește de statuia lui perfectă, Higgins de astăzi își vede opera vorbind, cântând, dansând și se prinde în jocul fără reguli ale dragostei.

MEŞTERUL MANOLE – OPERĂ ROCK (spectacol concert) 9 mai – ora 19.00

Mesterul Manole, teatrul national de opereta si musical ion dacian„Meșterul Manole – Operă Rock – spectacol concert”, pe muzica lui Josef Ioji Kappl se va juca din nou cu sala plină. Evenimentul este o experiență captivantă care aduce în lumina reflectoarelor unul dintre cele mai fascinante mituri ale culturii românești. Cu o interpretare modernă și puternică, acest spectacol-concert combină muzica rock vibrantă cu povestea tragică a lui Manole, construind un univers emoționant și captivant pentru public. Prin intermediul unei partituri muzicale puternice și a unei distribuții talentate, spectacolul își propune să treacă dincolo de limitele timpului și să aducă în prezent povestea universală a unui erou încercat de contradictoriile lumii sale. Cu scene dramatice, momente intense și o muzică care îmbină elemente contemporane cu influențe din folclorul românesc, „Meșterul Manole – Opera rock” surprinde esența trăirilor umane profunde și a luptei interioare a personajelor. Această producție reprezintă o călătorie emoțională și sonoră într-un univers mitic, în care sacrificiul și pasiunea pentru creație se întâlnesc într-un tablou fascinant.

VOIEVODUL ŢIGANILOR – 10 mai ora 18.00

Voievodul, teatrul national de opereta si musical ion dacian„Voievodul țiganilor” este o operetă în trei acte de Johann Strauss-fiul, după un libret de Ignaz Schnitzer. Premiera a avut loc la Theater an der Wien, din Viena, la 24 octombrie 1885. În România, opereta a fost reprezentată pentru prima dată la Teatrul Național din București, pe 9 ianuarie 1890.

Acțiunea se petrece în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, pe domeniile cândva înfloritoare ale exilatului Barinkay. Castelul este acum o ruină; vecinul Zsupan, fost crescător de porci, prosperă pe seama exploatării proprietăților lui Barinkay. Amnistia împărătească îl aduce în prim-plan pe tânărul Sandor Barinkay (fiul celui exilat) care se întoarce acasă pentru a fi repus în posesie. Conștient că trebuie să dea socoteală pentru jaf, Zsupan îi propune lui Barinkay să se însoare cu fiica sa. Tânărul este însă fascinat de frumusețea țigăncii Saffi pe care o întâlnește noaptea în castelul părăsit. Întorcându-se de la târg, țiganii îl aclamă pe fiul stăpânului ca voievod al lor… Acțiunea continuă și se complică cu intrigi, iubire, război și întoarcerea victorioasă. Finalul, fericit, îl găsește pe Sandor lângă Saffi și lângă „supușii” săi care l-au ales voievod.

LILIACUL – 11 mai ora 18.00

Liliacul, teatrul national de opereta si musical ion dacian„Liliacul” este o operetă captivantă compusă de Johann Strauss-fiul, cu libretul scris de Karl Haffner și Richard Genée. Premiera acestei operete a avut loc în Viena, pe 5 aprilie 1874 și a devenit rapid una dintre cele mai iubite și reprezentate creații din repertoriul genului.

Acțiunea se desfășoară în Viena, în secolul al XIX-lea și urmărește povestea lui Gabriel von Eisenstein, un bărbat amuzant și carismatic care se confruntă cu diferite peripeții în timpul unei serii de petreceri și confuzii. Gabriel trebuie să ispășească o scurtă pedeapsă în închisoare pentru o faptă minoră, însă, în loc să meargă direct la închisoare, el acceptă să petreacă ultima seară în libertate la o petrecere fastuoasă ce urma să aibă loc la reședința prințului Orlofsky chiar în noaptea dintre ani. În timpul petrecerii, Eisenstein se îndrăgostește de o misterioasă contesă maghiară, care este de fapt Rosalinda, soția lui, prezentă la petrecere din dorința de a-i testa fidelitatea.

Toate aceste confuzii și dezvăluiri hilare fac din „Liliacul” o comedie plină de suspans, umor, farmec și muzică încântătoare, care continuă să aducă bucurie publicului de peste un secol. Cu personaje complexe, subiecte amuzante și o muzică memorabilă, această operetă rămâne una dintre cele mai iubite creații ale lui Johann Strauss-fiul și o bijuterie a teatrului muzical vienez.

PRINŢESA CIRCULUI – 17 şi 18 mai ora 18.00

Printesa, teatrul national de opereta si musical ion dacianFabuloasa lume a circului îşi deschide porţile pe scena Teatrului Naţional de Operetă și Musical „Ion Dacian”, într-o nouă premieră de excepţie: încântătoarea operetă PRINŢESA CIRCULUI de Emmerich Kálmán va îmbogăţi repertoriul Teatrului Naţional de Operetă şi Musical „Ion Dacian”, din această stagiune. Prima reprezentaţie din noua stagiune va avea loc pe 5 Octombrie, fiind urmată de cea din 26 Octombrie. Regia spectacolului este semnată de BEATRICE RANCEA, costumele de DOINA LEVINTZA, decorul de VLADIMIR TURTURICA și coregrafia de DRAGOȘ ROȘU și JOHANNA BODOR.

ROMEO ŞI JULIETA – musical pop-rock – 21, 22, 24, 25 mai

Romeo si Julieta, teatrul national de opereta si musical ion dacianMusicalul pop-rock „Romeo și Julieta”, creația compozitorului Gérard Presgurvic, inspirată de capodopera lui William Shakespeare se joacă di nou cu sala plină, după mai bine de 15 ani de la premieră, într-o nouă montare spectaculoasă, care îmbină emoția unei povești clasice cu energia și modernitatea muzicii pop-rock.

Spectacolul a avut premiera în 2009 pe scena Teatrului Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”, fiind printre cele mai iubite producții din istoria instituției. Atunci, regia și adaptarea după versiunea originală au fost semnate de KERO, cel care revine și în 2025 pentru a da o nouă viață acestei producții de referință. Reluarea din acest an marchează nu doar revenirea unui titlu iconic, ci și o punere în scenă în care trecutul și prezentul se împletesc armonios. O parte dintre artiștii distribuției originale revin și în această montare, însă, în unele cazuri, în roluri diferite față de cele care i-au consacrat acum 15 ani, aceste schimbări reflectând atât evoluția lor artistică, cât și o distribuire firească, adecvată vârstei și experienței pe care o au în prezent.

Montarea rămâne fidelă viziunii care a transformat acest musical într-un fenomen internațional, păstrând ingeniozitatea și forța emoțională ce au cucerit publicul încă de la prima sa reprezentație în România.

VICTORIA ŞI-AL EI HUSAR – 31 mai ora 18.00

Victoria, teatrul national de opereta si musical ion dacian„Victoria și-al ei husar”, operetă în trei acte de Paul Abraham, pe un libret de Alfred Grünwald și Fritz Löhner-Beda, redă povestea de dragoste dintre frumoasa Victoria și husarul Koltay. Spectacolul reliefează dramele primului război mondial, cu intrigi și idile, toate în decorul stil art-deco de început de secol XX.

Subiectul operetei și idila celor doi ne poartă, rând pe rând, din peisajul însorit al Japoniei, în pitorescul St. Petersburg, ajungând apoi într-un orășel din Ungaria. Primul război mondial și anii ce i-au urmat pun dragostea lor la mari încercări.

„Publicul va savura un spectacol frumos, atât pentru ochi cât și pentru ureche, pe muzica lui Paul Abraham, ceea ce face ca spectacolul să aibă o coloratură diferită din punct de vedere acustic. Este un echilibru între comedie, dramă, dans, muzică și teatru, ce va induce o stare de bine. În plus, piesa ne poartă prin trei zone geografice diferite, fiecare cu altă tematică, vizibil atât în ceea ce privește decorurile, cât și al muzicii și al relației dintre personaje.” – Cătălin Voineag – regizorul spectacolului.

Pentru mai multe detalii despre spectacolele Teatrului Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian, cât și despre stagiunea 2025-2026 vizitați site-ul teatrului: www.opereta.ro şi secţiunea Opereta Lounge: https://www.opereta.ro/opereta-lounge/.

Puteți achiziționa bilete pe: Ticketstore.ro, Biletlateatru.ro, Startickets.ro sau la casa de bilete din blvd. Octavian Goga Nr. 1.

/0 Comments/by
Tenorul Vlad Miriță lansează conceptul de nutriţie „animale pășunate, oameni sănătoși”
,

Tenorul Vlad Miriță lansează conceptul de nutriţie „animale pășunate, oameni sănătoși”

Tenorul Vlad Miriță deschide un nou capitol inovator în viaţa personală şi cea de afaceri: aminat de o pasiune profundă pentru nutriție și de o înțelegere avansată a impactului alimentației asupra stării de bine, Miriță face cunoscut conceptul revoluționar „Animale pășunate, oameni sănătoși”. Această filozofie, ce plasează bunăstarea animalelor și calitatea nutrițională superioară în prim-plan, rezonează puternic cu perspectivele avizate ale experților în sănătate, inclusiv cu cele ale lui Dr Cezar Amititeloaie, care subliniază beneficiile consumului de grăsimi provenite de la animale crescute în medii naturale și cu nivel minim de stres.

Ferma Soarelui, sub leadership-ul vizionar al lui Vlad Miriță afirmă cu convingere legătura intrinsecă dintre modul de creștere al animalelor și sănătatea umană. Animalele care pasc liber pe pășuni fertile beneficiază de o dietă diversificată și naturală, transmițând un profil nutrițional optim produselor lor. Un exemplu elocvent este untura de porc provenită de la animalele crescute extensiv, cu acces la mișcare și expunere solară, care prezintă o compoziție superioară față de cea a porcilor crescuți în sistem intensiv.

Teza susținută de Dr Cezar Amititeloaie  conform căreia untura de porc de la animale pășunate și crescute în condiții de minimum stres poate contribui la menținerea unui nivel sănătos al colesterolului, în cadrul unei alimentații echilibrate, se aliniază perfect cu principiile fundamentale ale Fermei Soarelui și cu noua direcție nutrițională adoptată de Vlad Miriță. Experiența sa unică îl motivează să ofere consumatorilor o alternativă nutritivă valoroasă, ancorată într-o viziune holistică asupra sănătății. În cuvintele sale:

„Calitatea excepțională a produselor animale este direct proporțională cu standardul de viață al acestora. Untura de porc provenită de la animalele crescute în condiții optime, așa cum practicăm la Ferma Soarelui, demonstrează caracteristici net superioare față de cea obținută din sisteme intensive. Studiile preliminare demonstrează că, integrată într-o dietă inteligent alcătuită, ar putea ajuta la menținerea unui nivel optim de colesterol.”

„Traiectoria mea personală, de la artele vocale la agricultură și acum la explorarea nutriției, mi-a oferit o perspectivă inedită asupra interdependenței dintre natură, alimentație și sănătate”, declară Vlad Miriță. „La Ferma Soarelui, principiul ‘Animale Pășunate, Oameni Sănătoși’ nu este un simplu slogan, ci o expresie a convingerii mele profunde că respectul față de animale și față de ritmurile naturale se traduce în beneficii tangibile pentru bunăstarea noastră.”

Beneficiile conceptului „Animale pășunate, oameni sănătoși” promovat de Ferma Soarelui, sub îndrumarea atentă a lui Vlad Miriță:

  • Bunăstare animală optimă: Libertate de mișcare, acces la hrană naturală diversificată și interacțiune socială în mediul lor și accesul lor la aer curat si Soare
  • Calitate nutrițională premium: Produse cu un profil superior de acizi grași polinesaturați , inclusiv un raport omega-6/omega-3 îmbunătățit.
  • Reducerea semnificativă a stresului: Un habitat natural și lipsit de constrângeri care minimizează nivelul de stres al animalelor.
  • Gust autentic și intens: O hrană naturală și un stil de viață activ care influențează pozitiv savoarea produselor.
  • Angajament pentru sustenabilitate: Pășunatul extensiv contribuie la conservarea biodiversității și la sănătatea ecosistemului solului.
  • Abordare nutrițională avizată: Vlad Miriță integrează o înțelegere aprofundată a principiilor nutriționale în procesul de creștere a animalelor.

Ferma Soarelui, sub noua viziuna lui Vlad Miriță, invită consumatorii să redescopere gustul autentic și beneficiile remarcabile pentru sănătate ale produselor provenite de la animale pășunate, susținând astfel o agricultură responsabilă și orientată spre un viitor mai sănătos pentru toți.

/0 Comments/by
Stagiunea Musical Extravaganza cu tenorul Ştefan von Korch şi invitaţii – Program mai-decembrie 2025
,

Stagiunea Musical Extravaganza cu tenorul Ştefan von Korch şi invitaţii – Program mai-decembrie 2025

Stagiunea Musical Extravaganza aduce noi întâlniri cu tenorul Ştefan von Korch şi invitaţii în recitaluri de muzică italiană, franceză, pop opera sau de arii celebre în perioada mai – decembrie 2025. Stagiunea Musical Extravaganza continuă să creeze o punte între registrul operistic şi publicul de toate vârstele, prin concerte tematice, cu selecţiuni cunoscute dar şi piese rar interpretate în România. Evenimentele ce sunt veritabile poveşti muzicale se derulează lunar sub coordonarea artistică a tenorului Ştefan von Korch, care îşi asumă şi postura de solist  gazdă pentru concertele programate lunar în Bucureşti. 

Tenorul Ştefan von Korch detaliază: „Pentru a doua jumătate a anului 2025, propunem seri de muzică italiană, şi franceză ce vor purta publicul de la clasic la canzonetă sau şansonetă, dar şi mult aşteptate seri pop opera, de arii celebre, sau cu repertoriu  festiv, de sărbători.”  

Alături de solistul amfitrion Ştefan von Korch se vor afla pianistul Alexandru Burcă şi multe voci de renume: tenorul Alin Stoica, baritonul Fang Shuang, sopranele Oana Maria Şerban, Daniela Bucşan, Nicoleta Maier şi Stephanie Radu.

Stagiunea include şi premiera conceptului Pop Meets Opera, ce se concretizează în concertul „Duelul refrenelor”, în care tenorul Ştefan von Korch şi pop-starul Adrian Enache vor aduce în faţa publicului un spumos repertoriu de hituri, precum canzoneta „O Sole Mio” şi celebra sa versiune pop – „It’s Now Or Never”, în acompaniament de acordeon, împreună cu maestrul Paul Stângă.

Programul deja confirmat al seriei de concerte Musical Extravaganza este: 

„Valurile Dunării” – Concert extraordinar de ziua Europei – 14 mai – Sala Luceafărul

valurile dunarii, musical extravaganza, stefan von korchAsemeni Dunării care tranzitează multe din ţările europene, muzica va deveni pod între culturi, în concertul excepțional „Valurile Dunării” – dedicat Zilei Europei. Vă vor încânta cu vocile lor tenorul Ștefan von Korch – solist amfitrion, soprana Oana Maria Șerban și baritonul Fang Shuang, trei artiști uniți de pasiunea pentru muzică și de dorința de a oferi publicului o experiență sonoră unică. Repertoriul va traversa granițe și epoci, aducând împreună influențe clasice și moderne, într-o armonie ce reflectă spiritul multicultural al Europei. Repertoriul va traversa granițe și epoci, aducând împreună influențe clasice și moderne, într-o armonie ce reflectă spiritul multicultural al Europei.

„Un Amore Cosi Grande” – 21 mai – Casa de Cultură a Studenţilor din Iaşi

Un Amore cosi grande, musical extravaganza, stefan von korchConcertul „UN AMORE COSI GRANDE”, ilustrează toate fațetele iubirii prin  bijuterii muzicale atent alese din repertoriului liric şi nu numai. Secvențe străbătute de dragoste, pasiune şi bucuria regăsirii vor fi interpretate de tenorul Ştefan von Korch şi soprana Nicoleta Maier, intr-un program de arii şi duete ce va face ca publicul să uite de cotidian și să se piardă în mrejele iubirii și în universul sonor al unor  opere și operete celebre, dar şi în acordurile unor piese pop opera de un romantism absolut.

„La Vita e bella” – 4 iunie Sala Dalles

La Vita e Bella, musical extravaganza, stefan von korchUn concert care evocă atmosfera autentic italiană şi aduce în suflete bună dispoziţie şi bucurie. Canzonete, arii, duete şi piese pop opera – secvențe muzicale celebre pline de vivacitate, pasiune şi culoare vor transpune publicul în însorita peninsulă. Solist amfitrion: tenorul Ştefan von Korch, invitaţi: soprana Oana Maria Şerban şi pianistul Marius Groza.

„Duelul Refrenelor” – 9 iulie Sala Dalles

Duelul Refrenelor, musical extravaganza, stefan von korchPop Meets Opera – „Duelul Refrenelor” dintre Ștefan von Korch și Adrian Enache, la prima ediție a unui concert inedit: pe 9 iulie 2025, Sala Dalles va găzdui prima ediție a concertului „Pop Meets Opera”, un eveniment muzical unic ce aduce față în față doi artiști emblematici ai scenelor muzicale românești: tenorul Ștefan von Korch, reprezentant al muzicii clasice, și pop starul Adrian Enache, figură marcantă a pop-ului autohton. Sub conceptul original „Duelul Refrenelor”, cei doi artiști vor oferi publicului un spectacol electrizant, în care marile hituri pop se vor împleti cu ariile clasice într-o confruntare muzicală elegantă, plină de surprize și emoție. Alături de ei, acordeonistul Paul Stânga va adăuga o notă specială serii, contribuind cu virtuozitate și culoare la fuziunea dintre cele două genuri.

„Sous le ciel de Paris” – 16 iulie Sala Dalles

Sous le ciel de Paris, musical extravaganza, stefan von korchArmoniile seducătoare ale operelor clasice şi acordurile nostalgice ale şansonetelor se împletesc într-un program muzical la fel de vibrant ca o zi în inima Franţei. Solist amfitrion: tenorul Ştefan von Korch, invitaţi: soprana Oana Maria Şerban şi pianistul Alexandru Burcă.

„Duelul Tenorilor” – 2 august – Grădina de Vară Herăstrău

Duelul Tenorilor. musical extravaganza, stefan von korchConcertul va fi o experiență muzicală deosebită ce va bucura sufletul melomanilor cu cele mai cunoscute piese potrivite vocii vedetă a registrului liric – cea de tenor. Concertul este inspirat de tradiţia marilor formule vocale masculine de trio ale lumii, dar va explora şi dincolo de acestea şi va include un repertoriu spumos, de arii şi canzonete celebre, un veritabil „best of”, dintre care nu pot lipsi repere ca „Nessun dorma”, „La Donna e mobile”, sau „O Sole Mio”, dar şi rarităţi lirice, menite să încânte și să emoționeze publicul.

„Nessun Dorma” – 23 septembrie Sala Dalles 

Nessun Dorma, musical extravaganza, stefan von korchOrizontul spumos al operetei se va întâlni cu bogăția și dramatismul operei în concertul „Nessun Dorma”. Tenorii Ştefan von Korch şi Alin Stoica, alături de pianistul Alexandru Burcă vor încânta publicul, cu o selecție sclipitoare din lucrări în care au cules aplauze furtunoase, pe mari scene din ţară sau de peste hotare. Concertul va fi o incursiune printre arii reper, dar şi printre canzonete foarte iubite şi piese celebre ce trezesc sentimente înalte.

„Valsuri celebre – Dein is mein ganzes Herz” – 15 octombrie – Sala Dalles

Valsuri Celebre, musical extravaganza, stefan von korchO călătorie în inima tradiției muzicale austro-germane, într-un concert extraordinar dedicat iubitorilor artei lirice și rafinamentului în paşi de vals. Tenorul – amfitrion Ștefan von Korch, soprana Daniela Bucșan și pianistul Alexandru Burcă vor aduce la viață emoția și eleganța creațiilor semnate de Lehár, Strauss și Kálmán. Arii pline de strălucire, duete pasionale și valsuri ameţitoare vor recrea atmosfera fastuoasă a  seratelor muzicale  din Germania şi Austria vieneze, oferind publicului o seară de pură încântare.

„Vivo per lei” – 19 noiembrie – Sala Dalles

Vivo per lei, musical extravaganza, stefan von korchUn regal pop-opera în interpretarea vibrantă a tenorilor Ştefan von Korch şi Alin Stoica. Singurul concert pop-opera al toamnei este o adevărată celebrare a muzicii, un spectacol în care eleganța operei se împleteşte armonios cu pasiunea pop-ului. Repertoriul va purta spectatorii printr-o gamă largă de emoții şi printre piese emblematice precum „Con Te Partiro” și „Vivo per lei”.

„Christmas Extravaganza” – 17 decembrie – Sala Dalles

Christmas Extravaganza, musical extravaganza, stefan von korchBucuria Crăciunului, dar şi darul nepreţuit al muzicii vor fi sărbătorite la Sala Dalles pe 17 decembrie în Gala Christmas Extravaganza, alături de tenorul amfitrion  Ştefan von Korch, pianistul Alexandru Burcă şi de solişti apreciaţi ce v-au încântat în decursul acestui an în seria Musical Extravaganza.

Biletele pentru concertele Musical Extravaganza se găsesc pe Ticketstore.ro şi la Sala Dalles.

/0 Comments/by
AUTOMATON – unul și multiplu: o metamorfoză a sinelui, la Elite Art Gallery
,

AUTOMATON – unul și multiplu: o metamorfoză a sinelui, la Elite Art Gallery

București,  29 aprilie 2025. În perioada 5 – 30 mai 2025, Elite Art Gallery găzduiește expoziția AUTOMATON – unul și multiplu, a artistei Luminița Radu. Expoziția este curatoriată de Roxana Diochețanu, iar vernisajul acesteia va avea loc pe data de 6 mai, începând cu ora 19:00. Evenimentul va fi completat de un recital muzical susținut de bursierii Fundației Regale Margareta a României, soprana Alexandra Dumitrache și pianistul Sabin Bănescu, menit să încânte publicul iubitor de muzică clasică și arte vizuale.

Într-o lume în care granițele dintre om și tehnologie se disipează tot mai mult, iar identitatea pare un teritoriu negociabil, artista Luminița Radu ne invită să pășim într-o lume în care sufletul și mecanismul se întrepătrund într-o confesiune vizuală, ce poartă cu sine o sensibilitate tulburătoare. Printr-o serie de lucrări realizate în diverse tehnici de gravură, artista își transpune povestea, dar nu o spune linear, ci o reconstruiește în imagini care se freamătă precum firul narativ al unui Bildungsroman.

Acumulare, separare și, în cele din urmă, răsfirare

„Plasându-se drept un paradox între coerență și dispersie, automatonul, acest organism izolat, este purtător a nenumărate stări, funcții și versiuni ale sinelui. În acest context, procesul artistic invocat de artista Luminița Radu este unul complex, și asta pentru că fiecare lucrare reprezintă o parte a ei, dar nicio parte nu ne poate releva întreaga poveste, căci ele, împreună, funcționează precum un organism hibrid. Expoziția explorează fragilitatea și forța de a condensa esența vitală, de a o dezmembra și de a o regenera în forme noi. În acest demers solitar, și totodată expansiv, întrebarea devine inevitabilă: de ce unul și multiplu? Ce nevoie profundă ne împinge să căutăm aceste reflecții ale sinelui? Pentru că suntem alcătuiți din nenumărate fațete, fiecare în conflict și în armonie cu celelalte, precum niște magneți supuși unui exercițiu neîntrerupt, dar care, în final, ne conturează unicitatea.” A declarat Roxana Diochețanu, Curator Elite Art Gallery.

„M-am descompus și m-am reconstruit prin intermediul plăcilor de gravură, fiecare o mică lume în sine și o fărâmă a ființei și identității mele. Mi-am transferat propriul corp într-un mecanism, un automaton, care pulsează cu viața mea interioară. Automatonul este o oglindă în care mă recunosc și mă redescopăr în același timp. Prin el sunt expusă (fără intenția de a provoca), simt, iubesc, acționez, imit, greșesc, țip, reacționez monoton, stereotip și programat, demonstrând astfel complexitatea și dualitatea dintre mașinărie și umanitate.” A mărturisit artista Luminița Radu.

Luminița Radu (n. 1979) este absolventă a Facultăţii de Arte Plastice, Decorative și Design din Iași, secţia Grafică. Membră UAP, filiala Bacău, din anul 2009, artista a expus în numeroase expoziții personale, dintre care amintim: seria „Aproape de casă” (Iași, Chișinău, Galați, Covasna, 2011), „Între timpi” (Galeria Nouă, 2022) și, cel mai recent proiect, „Automaton” (2023-2024). Prin lucrările sale, Luminița Radu construiește un limbaj vizual organic, tensionat între instinct și vulnerabilitate, propunând publicului o reflecție profundă asupra naturii umane.

Expoziția poate fi vizitată în intervalul 5 mai – 30 mai 2025, de luni până vineri, la Elite Art Gallery (Piața Națiunile Unite, nr. 3-5), între orele 11:00 – 19:00.

Despre Elite Art Gallery

Elite Art Gallery are drept scop promovarea artiștilor plastici contemporani, prin inițiative culturale de amploare, aducând în fața publicului o paletă diversă de forme de exprimare artistică.

Mai multe detalii despre seria evenimentelor expoziționale Elite Art Gallery sunt disponibile pe Facebook și Instagram, cât și pe https://www.eliteart-gallery.com/.

Crama Histria, partenerul cu tradiție al Elite Art Gallery, va îmbogăți experiența invitaților la vernisaj cu un vin de excepție.

/0 Comments/by
Lucian Ciuchiță – Când mă vor aresta

Lucian Ciuchiță – Când mă vor aresta

Când mă vor aresta,
să nu faci gălăgie,
națiune.
Continuă-ți somnul tău adânc
într-un hamac de televiziune.

Poate ți se pare firesc –
să se mai ridice câte unul,
ca o muscă ce iese
dintr-o cameră cu geam deschis,
și imediat să vină cineva
cu paleta,
zâmbind regulamentar.

Să nu te miri că n-ai glas,
ai dat cu el la schimb
pe telecomandă.
Ți-ai băgat conștiința într-un buzunar mic,
ca pe-o monedă străină
care nu mai merge la tonomat.

Te bucuri că ai rămas la mal –
dar nu știi că malul s-a mutat,
între timp, la ei.
Tu stai liniștit pe un petic de pământ
care plutește.
Ai impresia că ești acasă.

Când mă vor lua băieții vechi
cu nume moderne,
în costume gri cu politețe,
să-ți amintești că și tu ai fost închis
într-o celulă mai largă,
cu pereți vopsiți în culori optimiste.

Ai voie să respiri,
să vorbești despre vreme,
să votezi
și chiar să râzi,
dar numai în limitele stabilite
de râsul permis.

Nu te bucura că m-au luat –
eu plec cu Libertatea sub braț,
ca un ziar
care mai are două-trei idei în el.
Tu rămâi cu Speranța pierdută
pe undeva între raftul de reduceri
și gura sobei.

A consemnat pentru dumneavoastră Lucian Ciuchiță.

/0 Comments/by
Mihaela Fășie Cudalbu – Pe mapamond, cu Barbra Lica
,

Mihaela Fășie Cudalbu – Pe mapamond, cu Barbra Lica

Printre „perlele” rare ale muzicii pop/rock/blues/jazz din Canada, am descoperit cu câțiva ani în urmă o gemă prețioasă dar nepretențioasă, modestă, fermecătoare și plină de talent, care i-a adus nominalizarea la Juno Award, cel mai respectabil premiu canadian acordat numai pentru realizări remarcabile în domeniul muzicii; cantautoarea Barbra Lica. Ceea ce este și mai atrăgător, originile-i mioritice, de care artista nu este doar perfect conștientă dar în același timp mândră, au adus-o în prim-planul activității culturale a comunității române din Toronto care de ani de zile își celebrează talentele în aceeași lună cu nașterea luceafărului poeziei române, Mihai Eminescu.

Ceea ce m-a captivat – chiar de la prima mea audiție a muzicii sale – este simplitatea naturală, neprefăcută a întregii sale apariții, nonșalanța adresării publicului în limba natală cu toate că nu a avut șansa de a o studia organizat, iar ea însăși afirmând glumeț că este stricată (27 martie 2025). O frumusețe fizică autentică – de la scânteierile verzi ale ochilor și buclele-i aurii, la ținuta-i modestă, lipsită total de trufia tipică stelelor profesiunii – se combină minunat cu o voce pe care jurnalistul Frank De Blase de la City Newspaper o descria ca fiind un contralto strălucitor, vibrant pentru un minut, laconic și languros în următorul (https://www.roccitymag.com/MusicBlog/archives/2017/06/24/jazz-fest-2017-day-1-frank-reviews-barbra-lica-joss-stone-and-st-paul-and-the-broken-bones). Producătorul Greg Wells (William Gregory Wells, care a lucrat cu artiști celebrați ca orchestra Count Basie, Quincy Jones, Barbra Streissand, Adele, Taylor Swift, Michael Bublé, Selena Gomez, Sir Andrew Lloyd Webber, Sir Elton John și alții) afirma că „vocea ei este molipsitoare” (https://niagarajazzfestival.com/the-barbra-lica-trio/).

barbra licaStilul muzical al Barbrei Lica nu poate fi etichetat, căci amalgamează o sumedenie de genuri care îl fac adecvat atât festivalului de muzică coutry de la Nashville, festivalului internațional de jazz de la Montréal (intrat oficial în Guiness Book ca cel mai mare festival de jazz din lume), ori chiar (m-aș aventura să declar!) scenei concursului internațional de cântec Eurovision, unde aș vedea-o reprezentând România. Iată de ce muzica ei neagă stereotipia care, la o bună parte a artiștilor consacrați aduce monotonie (ca să nu spun plictiseală!). Așa cum artista însăși îmi mărturisea în decursul interviului nostru online în seara zilei de 27 martie, 2025, stilul este dictat de versurile care vin atât de natural și neconvențional, încât ar putea de asemenea figura în panoplia poeților generației sale.

Dar, să începem cu începutul! „Muzica a fost o ocupație de familie, îmi mărturisea Barbra la 27 martie 2025. Mama mea, Eugenia Lica, a fost cântăreață, a apărut la concursul Steaua fără nume, iar tata era pianist născut în Uniunea Sovietică. S-au întâlnit în Toronto, unde mama venise într-un turneu. Nu e de mirare că de la o vârstă fragedă părinții mei au decis că trebuie să iau lecții de pian și canto. Deși preferam muzica de jazz, am făcut un compromis între acest domeniu și chimia, astfel că timp de patru ani le-am studiat pe amândouă la Toronto; am reușit, cred eu, să le împac pe amândouă.” (27 martie 2025).

barbra licaDebutul Barbrei Lica a coincis cu lansarea în 2012 a primului album intitulat That’s What I Do, cântecul obținând imediat locul 1 la iTunes Canada’s jazz chart. În noiembrie 2013 era primul artist plasat la Competiția de jazz internațională Sarah Vaughan, ceea ce i-a adus o importantă serie de turnee în Canada și Statele Unite. În 2015 își promova noul album Kissing You – creat în decembrie 2014 alături de numai doi instrumentiști, pianistul Lou Pomanti și basistul Ross MacIntyre – introdus unei audiențe de peste 1000 de persoane pe prestigioasa scenă Koerner Hall din Toronto. De aici, până la deschiderea unor importante festivaluri de jazz ca cel de la Montréal, Tokyo, Port-au-Prince, ori Rochester New York, cărarea a fost bătută cu succese. „În 2015-2016 am fost descoperită de un agent american care mi-a adus invitații la festivaluri și concerte. Am deschis concertul formației americane de jazz The Hot Sardines, alături de Ivan Soul (pe numele adevărat Neville, muzicianul de stil soul este unul dintre cei mai realizați instrumentiști care interpretează la o multidudine de instrumente alături de voce). Aveam atunci multe emoții, mai ales la intrarea pe scenă, dar cred ca am reușit să le direcționez către o interpretare de un alt fel de emoție.” (27 martie 2025).

barbra lica

barbra licaAlbumul din 2018, You’re Fine, marca o nouă eră în stilul ei creator, aducând pentru prima oară elemente de muzică folk și americana (un still care își are rădăcinile adânci în tradiția americană, combinând country, folk, blues, soul, sau bluegrass). Este ușor de înțeles de ce Barbra Lica adopta acest stil, care pune accentul pe non-conformitate, ne-apartenență la un anume stil, independență artistică și nu în ultimul rând, creativitate. Albumul a fost difuzat de peste șase milioane de ori pe Spotify până acum. Barbra Lica nu a scris doar pentru ea; artiști ca Matt Dusk (cântăreț de jazz canadian cu premii multiple și albume de platină într-o carieră de peste 20 de ani, în special la Las Vegas), cântăreața pop japoneză Harumi ori taiwanezul Morrison Ma beneficiind de talentu-i incomensurabil. În același an se afla la Focșani Blues Festival, înfrățit cu „RBC Ottawa Bluesfest, festival care este clasat de Billboard Magazine ca fiind unul dintre primele 10 cele mai de succes festivaluri de muzică din lume.” https://5focsani.ro/focsani-blues-festival-2018.html. Barbra Lica apărea pe scena românească alături de alți muzicieni canadieni, printre care aș aminti aici un al român-canadian, Chris Cigolea (profesor de jazz la Upper Canada College și trompetist antrenat în  muzica clasică și jazz).

„Am simțit atunci pentru prima oară că sunt acasă. Am o iubire mare pentru români și cultura noastră. Visul meu este să cânt în România.” (27 martie 2025)

Dar, anul 2020 a venit și, odată cu el, pademia! Viața Barbrei Lica a căpătat o altă turnură; și totuși nici sarcina care avansa, nici închiderea totală a vieții culturale nu au putut-o opri.

„Unul dintre prietenii mei, Anders, m-a sunat să îmi spună că face aranjamente muzicale prin Zoom. Timp de nouă luni am tot scris muzică pentru o formație la care s-au alăturat până la urmă mai mulți instrumentiști, corzi, instrumente de suflat din lemn etc.”

barbra licaAtunci se năștea Toronto Chamber-Pop Orchestra, un ansamblu de jazz/folk clasic, cu muzică originală aranjată cinematic pentru 14 instrumente și voce; atunci, muzicienii sechestrați fiecare în propriu-i demisol au produs nu mai puțin de 15 aranjamente muzicale, unele prezentate la Toronto Jazz Festival.  

Au urmat Imposter Syndrom în 2023, unul din cântecele de pe album, The Ghost of Me obținând premiul Cântecul Anului din partea Canadian Musical Reproduction Rights Agency  (entitatea canadiană care luptă pentru drepturile de autor, negociind licențe de publicare și colectând drepturi de autor pentru artiștii canadieni). Același album a fost nominalizat în 2024 pentru cântecul anului și artistul solo al anului la Canadian Folk Music Awards. 

Barbra Lica are o primăvară extrem de ocupată în acest an; de la Nevada la California, de la Oregon la Washington, înapoi în Ontario muzica ei va aduce acea stare de nostalgie fericită, acea undă de căldură pe care întreaga-i ființă o emană. Dincolo de scenă, Barbra își produce muzica, face aranjamente muzicale și editări sonore, căci în lumea ei, „a fi muzician înseamnă să fii și producător”. Pentru cine dorește a afla mai mult despre artista româno-canadiană Barbra Lica, accesați website-ul ei la https://barbralicamusic.com/media/.

A consemnat pentru dumneavoastră de la Toronto,

Mihaela Cudalbu

Muzicolog și Profesor de Muzică

/0 Comments/by
Cartografii Sonore, Ediția a X-a – Conversație despre Timp, are loc pe 25 aprilie 2025 la Muzeul Hărților din București
,

Cartografii Sonore, Ediția a X-a – Conversație despre Timp, are loc pe 25 aprilie 2025 la Muzeul Hărților din București

Vineri, 25 aprilie, de la ora 18:00, Muzeul Hărților găzduiește, alături de Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România, un nou eveniment „Cartografii Sonore: Conversație despre timp” din stagiunea a X-a. Publicul este invitat la o seară specială care îmbină muzica de cameră cu povestea, într-un demers artistic care explorează tema universală a timpului. Evenimentul oferă prilejul de a-i asculta pe Cristina Tegzeșiu (oboi), Albert Moisi (fagot), Paul Ionescu (pian) și Oana Manițiu (narator).

Concertul propune o incursiune narativă și sonoră într-un spațiu în care timpul nu este măsurat, ci simțit. Muzica devine limbajul prin care trecutul, prezentul și visarea se întâlnesc.

Trei instrumente muzicale – oboi, fagot și pian – vor construi un dialog contrapunctat de intervențiile narative care leagă momentele muzicale de ambianța creată. Rezultatul este un spectacol intim, care invită la reflecție și emoție.

Muzeul Hartilor

Programul muzical traversează mai multe epoci și stiluri, de la melancolia barocă a lui Albinoni, la eleganța lui Fauré, la energia modernă a lui Poulenc și la pasiunea tangoului reinterpretată de Piazzolla, lirismul lui Rolf Løvland și rafinamentul cinematografic al lui Alan Silvestri.

Vedeta cartografică a serii este „Harta cerului”, o impresionantă cartografiere a bolții cerești, cu accent asupra emisferei sudice. Publicată de Frederick de Wit în Amsterdam, în jurul anului 1670, aceasta prezintă atât constelațiile, cât și legătura lor cu semnele zodiacale, reflectând fascinația epocii pentru astronomie și astrologie. Lucrarea include reprezentări ale principalelor teorii astronomice din secolul al XVII-lea – de la Copernic și Ptolemeu la Tycho Brahe. În Muzeul Hărților există o amplă decorație inspirată de această hartă complexă; este vorba despre o pictură, realizată pe pânză și ulterior aplicată pe unul dintre plafoane, ca parte a eforturilor de a adapta clădirea la destinația sa de a găzdui colecția cartografică.

Dată: Vineri, 25 aprilie 2025, de la orele 18:00

Desfășurare: La sediul Muzeului Hărților, Strada Londra nr. 39, sector 1, București

Accesul se face în limita locurilor disponibile, pe bază de înscriere și achitarea biletului de acces de 15 lei:

https://eventbook.ro/music/bilete-cartografii-sonore-conversatie-despre-timp

Proiectele UCIMR

Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România (UCIMR) este din anul 2017 unicul partener al Muzeului Hărților în realizarea și organizarea stagiunilor Cartografii sonore. Acest parteneriat a făcut posibilă organizarea la muzeu a zeci de concerte de muzică clasică, jazz, tango  dar și multe alte evenimente, cum ar fi proiecții de film mut și evenimente pentru copii.

Fondată în anul 1995, la inițiativa prim-violistului Filarmonicii bucureștene, Ștefan Gheorghiu, UCIMR este o organizație nonprofit de utilitate publică, care contribuie la dezvoltarea și răspândirea muzicii clasice, jazz și contemporane, atât pe plan național, cât și internațional. De aproape 3 decenii, asociația susține arta interpretativă, de la soliști, coriști și instrumentiști până la dansatori sau balerini, prin inițierea și implementarea de proiecte culturale menite să faciliteze schimbul de experiență și promovarea artiștilor în medii cât mai diverse. UCIMR organizează evenimente tematice sincretice în care muzica jazz, clasică și contemporană se îmbină cu noile tehnologii, poezia, cartografia, meșteșugurile, gastronomia sau chiar enologia, invitând publicul să guste și să deguste arta cu toate simțurile în spații neconvenționale, având peste 50 de parteneri din 18 țări de pe 3 continente. Dintre evenimentele emblematice amintim festivalurile cu tradiție precum CellEAST Festival, The Jazz Cave Festival, ICon Arts, precum și concertele de Ziua Națională a României și Anul Nou de la Sibiu.

Despre Muzeul Hărților 

Muzeul Hărților din București se numără printre puținele instituții culturale cu acest specific din lume. Muzeul deține o colecție de lucrări realizate în perioada secolelor XVI – XX, hărți vechi și gravuri ce reprezintă în principal provinciile românești, țări și regiuni europene, precum și hărți astronomice și planuri de oraș. Muzeul își propune ca, prin grija pentru patrimoniu și interpretarea lui, prin activități destinate specialiștilor și comunității, să devină o instituție relevantă pentru public și pentru cultură, promovând cercetarea, interactivitatea, educația pe tot parcursul vieții, dialogul și angajarea creativă. Muzeul organizează expoziții temporare, ateliere, conferințe, concerte și diverse alte evenimente, pentru  un public variat, amator de experiențe culturale de calitate. 

http://www.muzeulhartilor.ro

Parteneri media: Ziarul News, România Pozitivă, Radio România Cultural, Historia, ACC Media Channel, Promenada Culturală, AICI A STAT, i-Tour.ro, daciccool.ro.

/0 Comments/by
Muzică de Purcell și canzonete napolitane, duminică 27 aprilie 2025 la Teatrul Coquette
,

Muzică de Purcell și canzonete napolitane, duminică 27 aprilie 2025 la Teatrul Coquette

La Teatrul Coquette din București, luna aprilie se încheie cu o nouă seară de operă ARIE ȘI ECOU, având-o ca protagonistă pe soprana Cristina Fieraru, acompaniată de Maxim Belciug, cu chitara sa cât o orchestră. În miez de primăvară, cei doi aduc pe scenă un program vibrant, plin de emoție, în care vocea splendidă a sopranei transformă fiecare partitură într-o poveste de iubire, bucurie, dor, speranță, tinerețe. De la ariile delicate ale operelor baroce, până la explozia de viață a ritmurilor spaniole și energia solară a canțonetelor napolitane, seara promite un spectacol vocal total, în care soprana Cristina Fieraru strălucește, iar chitara face o uluitoare demonstrație de forță și rafinament, punând în valoare vocea senzațională și preaplinul de emoții al acestei muzici de o uluitoare frumusețe. Programul include partituri celebre ale repertoriului liric, printre care madrigalul „Amarilli, mia bella” de Giulio Caccini, probabil cel mai frumos cântec de dragoste scris vreodată, neîntrecutele șlagăre baroce „Ombra mai fù”, din opera Serse, și „Lascia ch’io pianga”, din opera Rinaldo, ambele de Georg Friedrich Händel, ori lamento-ul Didonei din opera „Dido și Aeneas” de Henry Purcell.

Henry Purcell este considerat a fi unul dintre cei mai importanți compozitori ai epocii baroce și întemeietorul operei naționale engleze, fiind autorul unor minunate creații vocale în engleză, o limbă destul de dificil de pus pe muzică. S-a născut la Londra, în 1659 (ziua exactă nu este cunoscută, dar există indicii că ar fi fost 10 septembrie), într-o familie de muzicieni, și a dovedit o puternică înclinație către muzică încă din copilărie. Se crede că, deja la vârsta de 9 ani, compunea excelent. Cea mai timpurie operă a sa este o odă închinată Regelui Charles, cu ocazia zilei sale de naștere din 1670. Și-a început cariera muzicală ocupând postul de corist în cadrul Capelei Regale a lui Charles al II-lea, iar din 1679 a devenit organist la Westminster Abbey, unde, se spune, cânta atât de frumos încât oamenii veneau să-i ofere bani, ceea ce provoca tensiuni între colegi și apropiați. De altfel, a și fost înmormântat lângă orga la care a cântat. A compus muzică în diverse genuri, versatilitatea sa permițându-i să abordeze forme diferite: muzică sacră, muzică de teatru, instrumentală sau vocală. Un mare succes în epocă l-au avut lucrările sale scenice numite semi-opere, un soi de tranziţie între teatrul cu măşti şi operă. A murit la doar 36 de ani, în circumstanțe rămase neclare. O teorie spune că s-ar fi intoxicat cu ciocolată. O altă teorie ar fi aceea că, întorcându-se într-o noapte târziu de la teatru, soția l-a încuiat afară, iar Purcell a prins frig și a răcit, de aici trăgându-i-se moartea. Cel mai probabil, însă, a murit de tuberculoză, lăsând în urmă o contribuție remarcabilă la dezvoltarea muzicii engleze. Dar ambiția cea mare a lui Purcell era de a scrie operă. A reușit o singură dată: lucrarea sa „Dido și Aeneas” este o capodoperă de la prima la ultima notă, cu o construcție muzicală impresionantă și melodii de o sensibilitate aparte, așa cum este și aria „When I am laid in earth”, cunoscută și ca „lamento-ul Didonei”, pe care publicul o va putea asculta pe viu, în interpretarea sopranei Cristina Fieraru, în concertul de duminică, 27 aprilie 2025, de la Teatrul Coquette. Iar pentru ca bucuria să fie deplină, la final, publicul va avea ocazia de a sta de vorbă cu artiștii, în tihnă, în foaierul teatrului, la un pahar de vin oferit cu drag de CRAMA HISTRIA.

Din 2024, soprana Cristina Fieraru a inițiat, împreună cu chitaristul Maxim Belciug, seria de concerte ARIE ȘI ECOU, menită să ofere publicului prilejul unor întâlniri cu frumusețea și diversitatea repertoriului liric într-o prezentare adaptată la o scenă de teatru mic, unde intimitatea dintre artiști și public și lipsa artificiilor de regie permit o altfel de apropiere – mai directă, mai sinceră, mai vie – de această muzică nepieritoare.

Concertul de duminică, 27 aprilie 2025, are loc la Teatrul Coquette din București (Calea Călărași 94) și începe la ora 19:00. Biletele sunt disponibile pe platformele online iabilet.ro, mystage.ro, eventim.ro, kompostor.ro și eventbook.ro sau se pot rezerva la email rezervari@teatrulcoquette.ro ori tel. 0754990017, 0721191675 (zilnic între 11-19), urmând a fi ridicate de la teatru, înainte de începerea spectacolului.

/0 Comments/by
Nicolae Grigorie Lăcrița – Omagiul generalului Gheorghe Văduva, cu ocazia zilei de Sfântul Gheorghe

Nicolae Grigorie Lăcrița – Omagiul generalului Gheorghe Văduva, cu ocazia zilei de Sfântul Gheorghe

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a fost un general roman de origine tracă, născut în Capadoccia, și ofițer în garda împăratului roman Dioclețian, care a fost condamnat la moarte pentru că nu a renunțat la credința creștină.

gheorghe vaduvaCa martir ucis în timpul persecuției creștinilor sub Dioclețian, Sf. Gheorghe este sărbătorit în aproape toate bisericile, de obicei pe data de 23 aprilie. Este sfântul patron al multor țări, regiuni și orașe.

Cunoscut drept un mare mucenic și purtător de biruință, Sfântul Gheorghe este asociat cu curajul, credința neclintită și protecția împotriva răului.

Minunile săvârșite de Sfântul Gheorghe au contribuit la răspândirea credinței creștine și la consolidarea imaginii sale de sfânt protector și mijlocitor către Dumnezeu.

Faptele de curaj, de credință neclintită și de luptă împotriva răului, care l-au caracterizat pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, un general, le întâlnim și la un general român, respectiv la Domnul general Gheorghe Văduva, unul dintre bravii generali ai armatei române, un patriot adevărat, atât prin trăirile sufletești, cât și prin faptele sale, un simbol al luptei pentru slujirea României, un purtător de misiune superioară, ca un îndeplinitor de porunci ce vin mai de sus.

gheorghe vaduvaPromovarea sentimentelor patriotice săvârşite de bravul general și OM de știință Gheorghe Văduva este binevenită şi vrednică de toată stima românilor cu sentimente de iubire de țară.

Munca săvârşită de slujitorul de țară Gheorghe Văduva, de propovăduire și de trezire evanghelică a românismului va rămâne ca o lucrare apostolică a vremurilor noastre.

Promovarea, cu sfințenie, de către marele patriot Gheorghe Văduva, a artei, a culturii, a limbii române, a valorilor estetice și morale, tradiționale și moderne ale poporului român și, în special, ale idealului istoric de unire și de trăire a tuturor românilor într-un stat național român, îl așează într-o relație majoră cu Dumnezeu, apariţia „fenomenului Gheorghe Văduva” fiind una providențială.

Românul „pur sânge” Gheorghe Văduva face această muncă de apostolat conştient şi de faptul că: „Iar dacă tu ai prevenit un păcătos să se abată de la calea lui şi el nu s-a abătut, atunci el va muri pentru păcatele lui, iar tu ţi-ai mântuit viaţa.” (Biblia, Vechiul Testament, Ezechiel 33. 9).

Prin tot ceea ce a făcut şi face în viaţa sa, militarul-general, istoricul, scriitorul, poetul, filozoful, dascălul, educatorul și „OMUL fenomenal Gheorghe Văduva” va rămâne în conştiinţa românilor ca un apostol şi ca un simbol al luptei în slujba patriei sale România, față de care și-a dedicat întreaga viață.

Pentru întreaga sa activitate misionară, de propovăduire a românismului, de trezire evanghelică, prin aceste cuvinte de prețuire îi aducem, pentru ziua de 23 aprilie 2025, Domnului general Gheorghe Văduva omagiul de cinstire și de prețuire, adresându-i, din adâncul inimii sincere felicitări, asigurându-l de sentimentele noastre de înaltă prețuire, de dragoste fierbinte și de recunoștință nețărmurită pentru dăruirea, elanul și priceperea cu care a slujit şi slujeşte, cum numai domnia sa a știut şi o ştie, patria noastră străbună.

Cu cele mai frumoase sentimente de prețuire eternă,

Conf. Univ. Dr. Nicolae Grigorie Lăcrița.

23 aprilie 2025

/0 Comments/by
Călin Kasper – De deochi (câteva păreri despre „Îndreptarea Îndreptarului”)

Călin Kasper – De deochi (câteva păreri despre „Îndreptarea Îndreptarului”)

În data de 19 aprilie 2025 distinsul nostru Profesor, domnul Ion Coja, a publicat pe blogul ioncoja.ro un articol intitulat „Cum e corect?” https://ioncoja.ro/cum-e-corect/.

Autorul este preocupat de limbajul privit ca mijloc de comunicare, în care un emitent face o afirmaţie, care apoi ajunge la un receptor. Se pare că scopul limbajului devine, odată cu timpul, transmiterea corectă a mesajului de la emitent la receptor. Dar această tendinţă elimină din limbaj, prin nefolosire, cele mai frumoase, mai expresive şi mai emoţionante cuvinte şi expresii din limba vorbită.

Pe de o parte limbajul se simplifică printr-un proces de lignificare (limbaj de lemn) care ajută comunicarea exactă, dar pe de alta, pentru literatură acest proces este un dezastru prin pierderea expresiilor cu semnificaţii şi înţelesuri multiple. Pentru că literatura are nevoie de nuanţe, tocmai ca mesajul să fie transmis pe o bandă largă de înţelesuri, din care fiecare să reţină ce va vrea. De exemplu, să luăm expresia „Cutia Pandorei”, de care toată lumea a auzit, dar puţini ştiu ce se află înăuntrul ei. În ea, au fost adunate toate sentimentele negative ale oamenilor şi relele lumii, precum lăcomia, durerea, lenea, tristeţea, teama, suferinţa, bolile şi moartea. A deschide cutia Pandorei înseamnă a aduce pe capul omenirii un număr imens de necazuri. Deci o acţiune „piramidală”, apocaliptică chiar, ascunsă într-o cutie, care, nu-i aşa, poate fi şi o banală cutie de chibrituri. Dar pe la 1860, fiindcă comunicarea exactă nu le producea pe atunci românilor multe dureri de cap, ei preferau să se exprime mult mai poetic cu lucruri atât de gingaşe, folosind în loc de banalul cuvânt „cutie”, expresia mult mai elevată de „lacră”. Lacra Pandorei sună cu mult mai diafan, permiţând receptrorului să şi-o închipuie din aur bătută cu nestemate, sau din filigran de argint şi căptuşită cu catifea roşie. Deci, cine vrea să facă litratură, lasă comunicarea exactă pe seama telegrafului şi a limbajului Morse şi se orientează spre cuvintele şi expresiile arhaice, păstrate în lucrările din „vremelniceştile timpuri” de altă dată.

Eu, în romanul „De la animă spre ceriu”, în care m-am ocupat de perioada 1848 din Transilvania, am folosit asemenea expresii „copioase”, care încântă auzul şi bucură ochiul „la superlativ”.

Despre preoţii români, am găsit o caracterizare fabuloasă, care afirma că „la ei, doar barba le era matură” dar şi că erau aduşi, cu ajutorul învăţăturilor din seminarii „de la necovârşire, la covârşire”. Este cu totul remarcabil că puţini, dar nici eu, nu ştim ce înseamnă cuvântul „covârşire”. Cu toate astea, de parcă limbajul arhaic ar fi scris în gena noastră, înţelegem pe loc asemenea expresii cu cea mai mare uşurinţă. Sunt nenumărate exemple de expresii uimitoare, care prin combinarea fericită a câtorva cuvinte, dau o imagine plastică dar totodată exactă, a unor fenomene şi acţiuni. Dacă ar trebui să definim pasivitatea pe care o arată poporul român faţă de abuzurile constituţionale la care este supus acum, fără a avea o reacţie pe măsură, probabil că nu ne-ar ajunge câteva pagini. Dar, deşi n-o să credeţi, sunt expresii minimale, care spun mai mult decât o mie de cuvinte. „Românul cel blândoc”, este o genială combinaţie între cuvintele blând şi sărăntoc, sau „Răbdarea cea de oaie a românului”, care este o capodoperă fiindcă te duce cu gândul şi la „A o face de oaie”. Iar în loc de „în special” sau „mai ales”, intelighentele ardelean zice „cu distinţiune”, care înlocuieşte cu succes pe „mai ales”, dând expresiei şi un aer aristocratic, sugestie venită probabil de la cuvântul „distins”. Aş mai avea un sac de exemple care ar face deliciul cititorului, dar mă opresc aici, fiindcă „înainte mult mai este”.

În paragraful 8 al articolului, domnul Profesor face o clasificare a felului comunicaţiei dintre emitor şi receptor. Aici bag şi eu capul în poză, fiindcă am un punct personal, care nu se regăseşte în enumerarea domnului Profesor. Şi anume comunicarea emitorului cu însăşi limba, în cazul nostru cu limba română. Eu am întâlnit cazuri în care se face o afirmaţie şi înainte de a ajunge la receptor, limba îi modifică sensul după cum vrea ea, ca şi cum ar avea şi ea inteligenţă proprie. (Nu sunt foarte convins că nu are.) Deci, tu zici una iar limba îţi răspunde alta, sau şi mai rău, tu spui una şi limba îţi spune două, ca o muiere rea de gură şi nu numai. (Vedeţi că deja acest „şi nu numai” introduce deja o multiplicare de sens, care devine de bandă largă. Aici însă, trebuie să aprofundez subiectul. În romanul meu „Prinţesa şi Grăjdarul”, m-am ocupat de deochi şi de descântec. Un subiect foarte dificil, fiindcă literatură puţină este. M-a ajutat mult cartea domnului C. Dan Niculae, „Leacuri şi remedii magice din Carpaţi.” Grăjdarul, un flăcău sărman dintr-o familie cu 7 copii, este deocheat cu un deochi afurisit, numit Deochiul Domnesc, pentru că era folosit în vechime pentru asasinarea domnilor, fiind foarte greu de dovedit că ar fi fost vorba de crimă. În stare gravă fiind, flăcăul este dus la Doftoroaia satului, care cu ajutorul descântecelor contra deochiului, îi salvează viaţa băiatului. Ia să vedem cum arată un astfel de descântec:

Apă limpede şi vie,
Fă-l din nou ca să învie,
Ochiul rău l-a deocheat,
Şi tare l-a vătămat.

De-o fi de lipitură şi boşorogeală,
De încuietură şi de cufureală,
De săgetătură şi de buduhală,
De tâmpinătură şi poceală,

Ori de trecătură şi de căimăceală,
De apucătură şi de ciumurleală.
De făcătură şi de jupuială,
De aruncătură şi de răguşeală.

Sau de ruptură sau de năduşeală,
De sperietură şi de zăpăreală,
De întâlnitură şi pârleală,
De surpătură şi spuzeală,
De vătămătură şi de obrinteală.

Sau de orice alt deochi ivit,
Ia-l şi du-l de unde a venit.
Iară voi, Foc Viu şi Apă Vie,
Faceţi-l din nou ca să învie!

Amu, să nu credeţi că bolile de mai sus sunt inventate. Nu, toate sunt denumiri populare reale.

Doftoroaia satului, după ce enumeră toate bolile pe care le ştia, asigurându-se că goneşte şi „orice alt deochi” care i-a scăpat de la nominalizare şi-l trimite şi pe el la origini, adică „de unde a venit”, trece la un atac frontal al răului:

Ieşi deochi dintre ochi,
Din carne şi din piele,
Din dinţi şi din măsele,
Din măduva nasului,
Din zgârciul obrazului.

Hai la rost la rost, la rost,
Să meargă snaga unde-a fost,
Chiar mai vârtos decât a fost.

Mă dusei pe-o potecuţă mititică,
Şi văzui o dalbă păsărică.
Păsărica s-a speriat şi a zburat,
Şi deochiul pe aripi l-a luat,
Lăsându-l pe deocheat curat şi luminat,
Ca argintul argintat,
Ca poala Maicii Precista de curat.

Descântecul acesta este al meu,
Dar leacu-i de la Dumnezeu.

Domnul Dan Niculae, analizând strofa a doua din Incantaţie, ne spune că snaga se traduce prin „putere”. Într-o oarecare măsură sunt de acord, dar aici e vorba de „putere bărbătească”, sau mai clar, lichidul spermatic al bărbatului, care are nevoie de ceva timp, ca snaga să ajungă unde-a fost, chiar mai vârtos decât a fost, ca bârbatul să devină din nou viril.

Iar acum, cireaşa de pe tort sau de pe colivă. Fiindcă Doftoroaia şi-a demonstrat măiestria şi are semnele ei că deochiul a fost alungat, devine de o ironie muşcătoare:

Cin’ te-a deocheat pe tine,
Să mă pupe-n cur pe mine,
Tu pe ea şi ea pe tine,
Şi-amândoi pe mine.

Grăjdarul, revenindu-şi încet încet în simţiri, simte nevoia ca să înveţe de la Doftoroaie tehnica de alungare a deochiului prin descântec şi având o memorie excepţională, reţine tot textul incantaţiilor de mai sus şi începe să le analizeze, ca să-şi însuşească şi partea nevăzută a lucrăturii. El credea că totul consta în reproducerea exactă, dar mecanică a incantaţiilor, dar după ce ajunge s-o descânte pe Doftoroaie, care luase la rândul ei Deochiul Domnesc de la cel pe care-l vindecase, începe să întrevadă drumul cel adevărat care asigura succesul. Iată-i raţionamentul, care este totodată o dovadă că „Mintea cea de pe urmă a românului” nu este vorbă goală:

„Ajunsesem la convingerea că descântecul, ca să fie de folos, trebuia făcut de un om cu mai multe calităţi, precum smerenie pioasă faţă de Dumnezeu, intransigenţă neîndurătoare cu puterile maligne şi hotărâre nestrămutată, în timpul ritualului. Aceste trăiri şi acţiuni trebuiau să fie în concordanţă cu textul.

Pioşenia urma să-ţi aducă lacrimi în ochi când spuneai ‘Dar leacu-i de la Dumnezeu’ sau ‘Ca poala Maicii Precista de curat’, intransigenţa poruncitoare trebuia exprimată cu ton hotărât, atunci când respingeai deochiul şi-l trimiteai înapoi, odată cu versurile:

‘Sau de orice alt deochi ivit,
Ia-l şi du-l de unde a venit.’

Ca apoi tonul să devină iarăşi smerit, când ajungea la:

‘Iară voi, Foc Viu şi Apă Vie,
Faceţi-l din nou ca să învie!’

Iar fapta care trebuia neaparat împlinită cu toată energia şi adânca implicare, era cerută neîndoielnic de versul ‘Tu pe ea şi ea pe tine’. Exista deci un ritm şi o cadenţă între incantaţie, text, intervenţiile vindecătorului şi acţiunile lui, care cereau o armonizare perfectă, fiindcă altfel combaterea mai ales a deochiului domnesc, ar fi fost definitiv compromisă.”

După ce flăcăul nostru pleacă la lucru în Germania şi ajunge grăjdar la o contesă scăpătată, are ocazia s-o vindece pe aceasta de Deochiul Domnesc cu tehnica deja bine cunoscută „Tu pe ea şi ea pe tine”, care s-a dovedit salvatoare.

Deci prieteni, iată că versul cu pricina, încadrat în strofa lui este cuminţel şi nu trezeşte suspiciunea, că ar fi vorba de altceva. Dar când versul este luat separat, îşi arată pe loc dinţişorii, condus abil de mama lui limba română, relevându-ne sensuri la care nici cu gândul nu gândeam. Cred că afirmaţia mea că tu spui una şi limba îţi răspunde alta, este dovedită. Aşa că merită, acum la încheiere, să-i dedicăm maicii noastre, Limba Română, câteva cuvinte de mulţumire. O va face în locul nostru tot grăjdarul Mihail, care are parte, a doua zi după exorcizarea Contesei, de o mare surpriza:

„Toată dupămasa am fost în grajd, ca să îngrijesc de animale. Am tras şi un pui de somn în culcuşul pe care-l aveam în fânul din şură, pentru că descântatul Deochiului Domnesc m-a golit complet de snagă. Seara târziu, m-am întors în camera bolnavei. Ea luase dicţionarul german-român de pe poliţa de deasupra patului şi citea de zor din el.
— Ce este cu virgulele de sub literele t, s şi cu căciulile de pe literele A şi I?
— Alea sunt semne că românii sunt şi mai concişi în scriere, dar şi mai bogaţi sufleteşte decât occidentalii. Ele presupun şi o exprimare mai subtilă. Voi scrieţi sch, noi scriem ş, deci folosim o literă asemănătoare ca pronunţie, dar o stâlcim niţel între dinţi, punându-i o virgulă sub coadă. Deci o virgulă, contra la trei litere. Apoi, literele ă şi î nici nu le aveţi voi în vorbire pentru că românii, având o viaţă sufletească mai bogată, au nevoie de mai multe sunete ca să se poată exprima.
Românul este şi filozof din naştere. De asta noi nici nu înţelegem de ce se dă atâta importanţă filozofiei lui Hamlet, „A fi sau a nu fi!” Mare scofală! Noi o folosim zilnic, când spunem ‘Ce-o fi, o fi!’, o expresie care are un conţinut şi o sferă mult mai largă decât meditaţia lui Hamlet, care se referă strict la existenţa pământească a omului. Pe când ‘Ce-o fi, o fi’, se poate referi şi la război şi pace, la viaţă şi moarte, sau la ură şi iubire.
— Şi cum se spune ‘Mein Schatz’ (Comoara mea) în limba română, Michael filozofule?
— Noi nu folosim expresia asta, pentru că pe femeia pe care o iubeşti nu ai cum s-o compari cu un lucru, chiar dacă ar fi nepreţuita comoară a celor 40 de hoţi. Poate că pentru un indian, comoara lui este o vacă. Noi spunem ‘draga mea’, sau doar ‘dragă’ şi asta ajunge pe deplin.
Cu toate că s-a străduit să pronunţe ‘dragă”, ă-ul de la urmă nu i-a ieşit de loc. A trebuit să se lase păgubaşă.
— Michael, bogatsentimentalule, ia vino aici, ca să văd dacă chiar aşa este.
Şi mi-a trântit un pupoi, de m-a ameţit. Apoi m-a pus s-o descânt din nou, fiindcă, zicea ea, parcă iar a început s-o doară capul, din cauza umorilor toxice pe care încă le mai simţea în sânge.
Şi aşa a început a doua noapte de descântat.”
Notă: Dacă cumva rândurile mele v-au trezit interesul, cartea se poate procura ca e-book cu link-ul https://books2read.com/u/471V58 sau în format print, de pe amazon:

/0 Comments/by