Florian Colceag – De la statul tricefal la structurile de rețea

Una din marile probleme ale momentului actual este generată de o imprecisă înțelegere a structurii și a rolului statului în societatea modernă. Ca să înțelegem aceasta, este nevoie să avem o viziune istorică asupra evoluției în timp a statului.

Primele forme de guvernare de tip tribal cuprindeau trei direcții și trei tipologii umane: direcția acțiunii de tip militar, care cerea un lider carismatic, capabil să însuflețească oamenii; direcția rezolvării problemelor legate de spiritualitatea locală, care impunea un lider organizatoric, capabil să organizeze viața socială a oamenilor; direcția asigurării hrane și a condițiilor de trai – lider tehnic, capabil să asigure generarea de activități care țineau de asigurarea hrane și supraviețuirea fizică.

Acest tip de stat „tricefal” datează din vremea paleoliticului, fiind completat ulterior, în neolitic, de încă trei funcții, mai elastice: funcția de negociator – ce completează și se opune funcției războinice, funcția de făuritor de unelte – ce completează și se opune funcției care asigură hrana, și funcția de educare și creșterea nivelului de conștiință și emancipare – ce completează și se opune funcției organizatorului.

Această structură mai elastică a permis apariția și dezvoltarea statului modern. Exercitarea funcțiilor specifice a creat însă, în permanență, coliziuni între atribuțiile structurii, coliziuni ce au fost semnalate încă de pe vremea lui Platon. Puterea – căutată în primul rând de structura războinică – și averea – căutată de structura tehnică de producție – au avut tendința de a diminua rolul implicării sociale (reclamat de structura organizatorică), al competenței (cerut de structura de emancipare), al responsabilității (cerut de structura de negociere) și al calității – cerut de structura făuritoare de unelte.

Epoca modernă, în statele cu structură echilibrată, a introdus necesitatea dialogului, asumarea delegării de funcționalitate, descentralizarea activităților statului clasic de tip centralist, introducerea feedback-ului în relațiile dintre structuri, partajarea deciziilor prin consultare publică, precum și alte mecanisme care permit statului, modelat în neolitic și actualizat prin diferențierea fiecărei funcții, să aibă o funcționare mai bună.

Această funcționare se bazează atât pe structura piramidală clasică, cât și pe structura rețelelor de competență, create pe diverse domenii (și între domenii) și aplicate, prin programe specifice, tuturor domeniilor de interes.

Structura piramidală este necesar să se mențină deoarece asigură, potențial, următoarele: viteza de intervenție, acumulări de fonduri necesare intervențiilor în regim de urgență, o rețea umană cu un anumit grad de specializare, care poate lucra pentru crearea unei viziuni de dezvoltare și poate menține continuitatea programelor.

Instrumentul principal, pe care structurile piramidale statale pot realiza aceste obiective, este banul ca simbol al statului. Acesta are putere atâta timp cât oamenii au încredere în structurile piramidale. În societățile moderne, toate aceste atribuții sunt preluate și de societatea civilă, mai ales în epoca modernă, cu ajutorul tehnologiilor IT.

De exemplu, rețeaua de farmacii conectate între ele, care răspund clientului furnizănd un anumit medicament, chiar dacă acesta nu se găsește pe teritoriul lor sau în depozitele proprii. Rezultatul este că, în cel mult 24 de ore, clientul are medicamentul livrat prin poștă către farmacie, sau găsește specialistul de care are nevoie. Toate acestea se fac fără controlul statului centralizat, datorită existenței alianțelor profesioniste din domeniul sanitar (breslele) care, de asemenea, sunt inventate în perioade vechi, dar mai târzii decât cele neolitice. Actualizarea acestui tip de structuri sunt acum în înflorire directă cu ajutorul informaticii, ceea ce permite dezvoltarea structurilor de rețea în raport cu statul piramidal.

Avantajul uriaș pe care-l aduc aceste structuri de rețea este că, prin ele, sunt valorificate multe alte tipuri de valori, în afara valorilor monetare care permit intervenția în timp real și colaborarea oamenilor în rezolvarea problemelor curente.

A consemnat pentru dumneavoastră dr. ec. Florian Colceag via CERTITUDINEA nr. 195/2025.

Dacă v-a plăcut, sprijiniți Revista România Culturală pe Patreon!