Uniunea Ariștilor Plastici din România, Filiala Oradea, vă invită la Trienala de pictură „Pătratul de Argint”. Evenimentul va avea loc la Galerii de Artă – Reperaj Cetate Oradea, sâmbătă, 18 octombrie, de la ora 17.00. Vernisează: dr. Aurel Chiriac, critic și istoric de artă.

Trienala de pictură „Pătratul de argint” este organizată de Galeria de Artă Contemporană din Przemysl (Polonia). Ediția din acest an include peste o sută de lucrări, realizate de 72 artiști din Polonia, România, Ungaria, Slovacia și Ucraina, lucrări care au trebuit să respecte un format standard ca și dimensiuni: 1 m/1 m. Din anul 2003, România devine partener în organizarea evenimentului. De atunci și până la ediția din 2024, istoricul de artă Aurel Chiriac a fost membru permanent al juriului internațional care a acordat premiile.

De-a lungul timpului, artiștii plastici ai Filialei UAP Oradea au fost premiați în cadrul evenimentului: Aurel Roșu, Vioara Bara, Florian Heredea, Teofil Știop, Diana Gavrilaș-Bohnsted și Mihaela Tătulescu. Tema ediției actuale a fost propusă de profesorul ucrainean Roman Yatsiv și este „Himerele prezentului între imaginație și realitate”.

După cum spune prof. Janusz J. Cywicki, directorul Galeriei de Artă Modernă din Przemyśl şi coordonator al peultimei manifestări, dar şi cel care a pus bazele acestui proiect artistic, Trienala are ca scop construirea unui sentiment de comunitate între naţiuni.

„Trienala a fost prima iniţiativă culturală internaţională de amploare gândită cu scopul de a promova şi a documenta tendinţele actuale ale artei din regiunile de frontieră ale celor cinci ţări participante. Până în anul 2003, manifestarea a fost bienală, după care s-a decis ca evenimentul să fie organizat o dată la trei ani. Scopul principal al proiectului este să învăţăm despre munca artiştilor care trăiesc dincolo de graniţe. Trienala Internaţională de Pictură a Regiunii Carpatice «Pătratul de Argint» este acum cea mai mare manifestare artistică contemporană din Europa”, precizează Janusz J. Cywicki.

Începând de joi, 16 octombrie, Târgoviștea devine, pentru a 57-a oară, capitala romanței românești, odată cu deschiderea Festivalului Național de Interpretare și Creație „Crizantema de Aur”, găzduit de elegantul Cinematograf „Independența”, informează Agerpres. Sub petalele de lumină și nostalgie ale toamnei, evenimentul promite publicului trei seri de poveste – o celebrare a sensibilității, talentului și rafinamentului artistic care definesc romanța românească, un gen muzical declarat tezaur al patrimoniului cultural imaterial al României.

Ediția din acest an aduce în prim-plan concursuri de interpretare și creație, recitaluri extraordinare susținute de artiști consacrați, expoziții tematice, lansări de carte, ateliere muzicale și momente dedicate memoriei marilor interpreți care au făcut istorie pe scena „Crizantemei”. Evenimentul reunește zeci de concurenți din toată țara și din diaspora, acompaniați de orchestra festivalului, dirijată de maeștri ai muzicii românești.

Organizatorii – Primăria Municipiului Târgoviște, Centrul Județean de Cultură Dâmbovița și Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România – promit o ediție spectaculoasă, cu un concept modern, dar fidel spiritului autentic al romanței. „Crizantema de Aur” nu este doar un festival, ci o călătorie în sufletul muzicii românești, acolo unde emoția se împletește cu poezia, iar dragostea capătă glas sub lumina reflectoarelor.

Trofeul mult râvnit, simbol al eleganței și al rafinamentului, va fi acordat în ultima seară, pe 18 octombrie, celui mai expresiv interpret al romanței din acest an. Publicul va fi invitat să participe și la spectacole stradale, mini-concerte și proiecții tematice dedicate istoriei festivalului.

De peste jumătate de secol, „Crizantema de Aur” rămâne un templu al emoției și al artei românești, locul unde timpul se oprește pentru ca iubirea să cânte.

Programul Național de Concerte „Poduri de Romanță”

Programul va continua seria concertelor de mare succes desfășurate în perioada 2017-2024 sub genericul „Romanța ne unește”, „Comori ale Romanţei”, „Izvoare ale Romanţei”, „Tinerețea Romanței”, „Romanța, regina inimilor”, „Romanțele Dorului” și „Suflet de Romanță”. În cadrul Programului Național de Concerte „Poduri de Romanță”, vor fi organizate concerte de Romanță în zone istorice ale țării, în mari oraşe din România și din Republica Moldova, la care vor participa laureaţi prestigioși ai Festivalului „Crizantema de Aur”, alături de mari interpreţi de romanţe din fiecare zonă istorică. Romanța românească este un gen muzical de patrimoniu, care se află în geneza Imnului Național al României și figurează în Repertoriul naţional al patrimoniului cultural imaterial. Numeroase instituții prestigioase din România susțin demersul inițiat de organizatorii Festivalului Național „Crizantema de Aur” de înscriere a Romanței în Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii. Proiectul are în vedere un dosar comun România – Republica Moldova.

– Programul Național Educațional „Tinerețea Romanței” va continua și în acest an pentru a promova în rândul tinerilor acest gen muzical al sufletului românesc, pentru a fi inclus în programa de studii în licee și facultăți de muzică și pentru a repune Romanța românească în drepturile ei firești, alături de alte genuri muzicale românești și internaționale.

– Evenimentul „Tineretul și muzeele”, cu tema „UNESCO ’80”, realizat de Asociația Culturală „Cetatea Romanței” Târgoviște, „Alumnus club pentru UNESCO”, sub egida Federației române și a Federației Europene a Asociațiilor și Cluburilor pentru UNESCO. Evenimentul se va desfășura la Muzeul „Casa Romanței” din Târgoviște și la Cinematograful „Independența” din Târgoviște, sâmbătă, 18 Octombrie 2025.

– Omagiu corifeilor romanţei – eveniment realizat cu sprijinul Fundaţiei „Henry Mălineanu” cu scopul celebrării creației compozitorului de romanțe Henry Mălineanu, precum și pentru omagierea altor mari personalități.

– Lansări discografice și editoriale, expoziții florale și de fotografie – evenimentele au loc în fiecare seară a festivalului, în foaierul Cinematografului Independența din Târgoviște

Concertele vor începe în fiecare seară la ora 18.00 și vor fi transmise integral în direct de TVR Folclor și TVR Craiova. Seara de gală va fi transmisă în direct și de Radio România Antena Satelor.

Festivalul este realizat în coproducție cu Televiziunea Română.

La Muzeul Țării Crișurilor, vineri, 24 octombrie, de la ora 16.30, va avea loc atelierul de educație muzeală „Plantele care vindecă: Lumea plantelor medicinale”.

Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal organizează, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor și Primăria Municipiului Oradea, atelierul de educație muzeală „Plantele care vindecă: Lumea plantelor medicinal”. Acesta este destinat adulților și va avea loc în 24 octombrie, de la ora 16.30, la Muzeul Țării Crișurilor (str. Armatei Române nr. 1/A).

Activitatea este organizată și susținută de Gabriela Lobonț și Adina Pop, muzeografe la Secția de Științele Naturii și Muzee Memoriale. Atelierul va cuprinde discuții interactive despre plantele medicinale, sub ce formă și cu ce scopuri pot fi ele folosite și curiozități despre cultura și modul de servire a ceaiului în diferite părți ale lumii.

Atelierul este gratuit.

În Sala de conferințe a Muzeului Țării Crișurilor, miercuri, 22 octombrie, de la ora 17.00, va avea loc conferința „Asediul cetății Oradea din 1598: mărturiile lui Giovanni Marco Isolano și Melchior Von Redern”, susținută de cercetător dr. Ovidiu Cristea.

Moderatori vor fi dr. Florina Ciure, șef Serviciu Istorie al Muzeului Țării Crișurilor, și prof. univ. dr. Sorin Șipoș, prorector al Universității din Oradea.Ovidiu Cristea (n. 30 iunie 1965, Constanța) a absolvit studiile universitare în domeniul istoriei la Universitatea București, Facultatea de Istorie, în anul 1993.

În 2003 a obținut titlul de doctor în istorie, în cadrul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române cu teza Veneția și strâmtorile în secolele XIII-XIV, avându-l coordonator pe prof. Șerban Papacostea.

A fost director al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” din anul 2012 până în 2022, în prezent fiind cercetător. Este membru fondator al Institutului de Genealogie și Heraldică „Sever Zotta” din Iași, redactor șef al „Revistei Istorice”, director al revistei „Historical Yearbook” și membru în colegiile de redacție ale revistelor „Analele Putnei”, „Revista arhivelor” și „Revista de Istorie a Moldovei”.

Împreună cu Șerban Marin este co-editor al seriei „The Romanian Space in Eastern European Context” a editurii Trivent Publishing.Primele sale cercetări și teza de doctorat au fost consacrate Mării Negre ca spațiu de întrepătrundere a mai multor puteri hegemonice, de la stăpânirea bizantină până la cea venețiană, genoveză și otomană. Acestor teme le-a dedicat o serie largă de cărți și studii, cu accentul pe perioada domniei lui Ștefan cel Mare și a campaniilor militare purtate de acesta, analizate prin prisma documentelor de arhivă venețiene.

A dedicat câteva studii domniei lui Mihai Viteazul referitoare, mai ales, la aspectele militare și la relația dintre informație și decizie politică. Nu în ultimul rând a tradus, singur sau în colaborare, cărți importante ale unor autori occidentali precum Lucien Musset, Alain Demurger, Steven Runciman, Noel Malcolm. Conferința susținută de Ovidiu Cristea vine să demonstreze că Asediul Oradei din 1598 nu a schimbat decisiv cursul „Războiului cel Lung”, dar a reprezentat o victorie importantă pentru Habsburgi după înfrângerile recente. Într-un context politic tensionat, marcat de instabilitatea din Transilvania și de relațiile complicate dintre Sigismund Bathory și Curtea de la Praga, cetatea a fost apărată de o garnizoană redusă numeric care, timp de 40 de zile, a rezistat cu mari sacrificii atacurilor otomane conduse de Satîrgi Mehmed pașa. Relatările comandantului Melchior von Redern și ale lui Giovanni Marco Isolano oferă detalii valoroase despre lupte.

Evenimentul este organizat de Muzeul Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, Primăria Municipiului Oradea și Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării a Universității din Oradea.Iată o relatere istorică prvind asediul Cetății Oradea de pe site-ul Cetatea Oradea – Enciclopedia României – prima enciclopedie online despre România.

„Turcii aveau ca servanţi la tunuri un număr de mercenari genovezi, veneţieni şi germani, care au provocat mari pierderi apărătorilor cetăţii, prin măiestria tragerilor de artilerie pe care le efectuau asupra fortificaţiei. Principalul efort al turcilor a fost asupra bastioanelor Roşu şi Aurit, pe care au încercat să le mineze, dar încercarea a eşuat datorită faptului că nu se putea evacua apa din şanţul cetăţii. Asediatorii au încercat să sape un canal până la râul Criş pentru a drena şanţul de apărare, dar efortul lor a rămas fără nici un rezultat notabil, deşi au lucrat la săpături timp de trei săptămâni. Apa a fost evacuată din şanţ de către asediatori doar prin trădarea unui localnic, care le-a dezvăluit modul secret prin care asediaţii obişnuiau să golească apă din şanţ atunci când aveau nevoie. Astfel, turcii au reuşit să golească apa din şanţ în mod complet. La începutul lunii august asediatorii primesc ajutoare sub forma a 8.000 de tătari şi 10.000 soldaţi turci şi atacă cu furie aceeaşi zonă a bastioanelor Roşu şi Auriu. La 14 august 1660 sare în aer unul dintre bastioanele cetăţii, datorită unei neglijenţe a unui apărător în manevrarea muniţiei depozitate acolo. Explozia a ucis cca 100 apărători, reduc semnificativ numărul garnizoanei, care şi aşa avea efective drastic reduse. Moralul asediaţilor a scăzut şi mai mult când au aflat că nu vor primi ajutoare de la austrieci.”