Prezentari evenimente, concursuri, galerii de arta, carti etc.

jazz bastion

UCIMR anunță începerea JAZZ BASTION. MARATON, Ediția a V-a pe 7 august 2025

Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România (UCIMR) anunță începerea celei de-a cincea ediții JAZZ BASTION, ce aduce 3 concerte–eveniment, desfășurate joi, 7 august 2025, în Bastionul Țesătorilor din Brașov, parte a Muzeului Județean de Istorie Brașov, la care vor participa muzicieni reputați și tineri din 3 țări (România, Irlanda și Elveția).

Ediția din acest an pune în prim plan diversitatea culturală a muzicii, pentru că muzica aduce întotdeauna împreună artiști și public deopotrivă, indiferent de limbă, naționalitate ori afinități, și prin tema MARATON, este dedicată melomanilor de cursă lungă. Astfel, JAZZ BASTION se bucură de contextul ideal pentru întâlnirea dintre artiști emblematici și tineri cu un public dornic de experiențe acustice la cel mai înalt nivel.

În luna lui gustar, Brașov devine punctul de întâlnire pentru artiști redutabili și generația tânără de jazziști, care vor bucura publicul cu stiluri și sonorități variate, pe parcursul a 3 concerte-eveniment. Fiecare va deschide poarta lumilor sonore vibrante, oglindite în diversitatea stilurilor interpretative cu parfum european. Invitații speciali din acest an sunt Ana Cristina Leonte Quartet, alături de tineri din România, Irlanda și Elveția, provenind de la Dublin City University și Lucerne University of Applied Sciences and Arts (HSLU).

Programul JAZZ BASTION. MARATON

Concertele JAZZ BASTION. MARATON au loc la Bastionul Țesătorilor din Strada George Coșbuc, nr. 9, Brașov, în ziua de joi, 7 august 2025, orele:

17:00

Connection Ensemble

(Elveția)

Anna Blasi,

Lucas Sevilla,

Max Weber,

Jaco Ackermann

18:30

ICon Arts Jazz Group

(Irlanda- România)

 

Irvinas Karkauskas,

Ronan McCullagh,

Maria Rizea

Paul Lăcătoș

Flavius Duma

Georgiana Ciutacu

20:00

A. C. Leonte Quartet

(România)

 

 

Ana-Cristina Leonte,

Alexandru Arcuș,

Albert Tajti,

Gabi Matei

Accesul publicului la evenimente se face pe baza biletului la muzeu, în limita spațiului disponibil. Detalii pe www.ucimr.ro.

Tinerii se află în România datorită REZIDENȚEI DE JAZZ – ICON ARTS TRANSILVANIA, ce reunește 10 tineri muzicieni de jazz din Elveția, Irlanda și România pentru o săptămână creativă în orașul Râșnov, în perioada 3-10 august. Sub îndrumarea a trei artiști reputați (Sarah Buechi, Ana-Cristina Leonte și Ciprian Pop), participanții vor explora improvizația, compoziția și lucrul în ansamblu, în formule vocal-instrumentale variate. La finalul rezidenței, studenții vor susține trei concerte publice în cadrul Festivalului ICon Arts Transilvania și în festivaluri sau serii de concerte partenere. Astfel, după concertul din 7 august de pe scena Jazz Bastion. Maraton din Brașov, artiștii mai pot fi văzuți vineri, 8 august, orele 20:00, la Filarmonica de Stat Sibiu – în programul Concertelor pe Acoperiș și sâmbătă și 9 august, orele 18:00, la Biserica Evangelica din Codlea – în programul Festivalului ICon Arts Transilvania.

Sarah Buechi

Sarah Buechi

SARAH BUECHI este o vocalistă și compozitoare de jazz elvețiană, cunoscută pentru vocea sa distinctivă și integrarea unică a diverselor tradiții muzicale. Cu o pregătire atât în muzica clasică occidentală, cât și în cea clasică sud-indiană, Sarah aduce o paletă expresivă și bogată interpretărilor sale vocale. În prezent, este profesoară la Lucerne School of Music, unde ghidează tinerii artiști în improvizație vocală, compoziție și lucru în ansamblu. Activitatea sa artistică este recunoscută la nivel internațional, având în palmares albume apreciate de critici și colaborări în Europa și Asia.

Ana-Cristina Leonte

Ana-Cristina Leonte

ANA CRISTINA LEONTE este o cântăreață de jazz, compozitoare și lider de band din România, cunoscută pentru îmbinarea inovatoare a jazzului cu muzica electronică și cuvântul vorbit. O voce distinctă pe scena contemporană, Ana dezvoltă proiecte ce explorează emoția, identitatea și improvizația. Concertele sale combină adesea narațiunea poetică cu texturi sonore bogate, oferind publicului o experiență profundă și imersivă. A curatoriat proiecte artistice de succes, precum Bucharest Jazz Festival, contribuind la dezvoltarea scenei românești de jazz contemporan și performance.

Ciprian Pop

Ciprian Pop

CIPRIAN POP este chitarist de jazz și profesor român, recunoscut drept una dintre cele mai proeminente figuri ale generației sale. Absolvent al Universității Naționale de Muzică din București, și-a conturat un stil distinct și versatil sub îndrumarea lui Mircea Tiberian și Sorin Romanescu. Abordarea sa dinamică i-a adus premii importante și colaborări cu nume mari ale jazzului românesc. Este un muzician apreciat și solicitat, implicat în numeroase proiecte muzicale, de la jazz la pop și producții de live performance.

REZIDENȚA DE JAZZ este organizată în parteneriat cu Dublin City University și Lucerne School of Music / Institute of Jazz and Folk Music și este susținută de Swiss Sponsors’ Fund, o inițiativă comună a Ambasadei Elveției și a Camerei de Comerț Elveția-România.

JAZZ BASTION. MARATON este un proiect organizat de Asociația „Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România” (UCIMR) cu sprijinul partenerilor – Muzeul Județean de Istorie Brașov, Bastionul Artiștilor și Asociația Forums.

Parteneri: Ambasada Elveției, Dublin City University, Lucerne University of Applied Sciences and Arts (HSLU), Asociația Forums, Asociația Mioritics, Grădina Schubz, Filarmonica de Stat Sibiu.

Jazz Bastion este o stagiune de concerte de jazz lansată în anul 2021 cu scopul sprijinirii și promovării tinerilor artiști. Prima ediție a avut tema „terapia prin artă”, în 2022 – ediția „Jazz printre cuvinte” a avut tema dialogului dintre jazz și poezie, în 2023 – GLOBETROTTER, în 2024 – TOGETHER, iar în 2025 este MARATON. Ediția proiectului JAZZ BASTION III. GLOBETROTTER (2023) a fost onorată cu titlul de PROIECTUL MUZICAL AL ANULUI în cadrul Galei Premiilor Anului în Cultură Brașov 2023, organizată de Consorțiul Cultural Corona Brașov, marcând aprecierea publicului, sectorului guvernamental, a breslei și presei de profil.

Bastionul Artiștilor

Bastionul Țesătorilor a devenit în perioada pandemiei un spațiu în aer liber menit să găzduiască evenimente artistice în siguranță. Acolo au fost prezentate producții muzicale ale Filarmonicii și Operei, precum și piese de teatru care nu puteau avea loc în spații închise. Așa se face că anul următor Bastionul Țesătorilor a fost „botezat” Bastionul Artiștilor – concept curatorial dezvoltat de Muzeul Județean de Istorie din Brașov, ca atare a rămas fidel acestui scop de a adăposti arta. Pe fondul pandemiei, prima ediție a proiectului multianual JAZZ BASTION a avut tema „terapia prin artă” și a demonstrat rolul terapeutic al muzicii, inspirat din experiențele personale ale artiștilor care au transformat cele mai frecvente stări emoționale din pandemie în momente artistice care ilustrau tristețea ori disperarea, de pildă. În urma unor apeluri de proiecte, au apărut colaborări multidisciplinare între muzică și poezie, care au transformat stagiunea JAZZ BASTION într-un loc îndrăgit de localnici, dar și de turiști.

Muzeul Județean de Istorie Brașov

Este între cele mai importante instituții culturale publice ale județului Brașov. Deține cel mai mare patrimoniu istoric mobil al județului Brașov (159.255 piese), acoperind toate epocile istorice, din preistorie până în perioada contemporană. Este liderul muzeelor locale după criteriul numărului total anual de vizitatori, inclusiv categoria de beneficiari tineri și elevi. Muzeul organizează diverse evenimente culturale (expoziții, seminarii, conferințe, dezbateri, festivaluri etc.), în parteneriat cu instituții și organizații publice sau private. În perioada în care sectorul artistic a fost printre cele mai greu încercate de pandemie, s-a născut la Brașov proiectul „Bastionul Artiștilor” prin care Muzeul Județean de Istorie Brașov, la inițiativa managerului Nicolae Pepene, a pus Bastionul Țesătorilor la dispoziția instituțiilor de cultură din Brașov ca spațiu alternativ pentru organizarea evenimentelor în aer liber, în condiții de siguranță impuse de măsurile legale pentru prevenirea îmbolnăvirii cu noul coronavirus. Lansat sub sloganul „Dacă vă place arta puteți să ne priviți de sus”, proiectul local a stârnit mult interes în rândul artiștilor independenți și a căpătat anvergură națională, generând în 2020, 2021 și 2022 adevărate stagiuni estivale.

Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România (UCIMR)

Fondată în anul 1995, la inițiativa prim-violistului Filarmonicii bucureștene, Ștefan Gheorghiu, UCIMR este o organizație nonprofit de utilitate publică, care contribuie la dezvoltarea și răspândirea muzicii clasice, jazz și contemporane, atât pe plan național, cât și internațional. De 3 decenii, asociația susține arta interpretativă, de la soliști, coriști și instrumentiști până la dansatori sau balerini, prin inițierea și implementarea de proiecte culturale menite să faciliteze schimbul de experiență și promovarea artiștilor în medii cât mai diverse. UCIMR organizează evenimente tematice sincretice în care muzica jazz, clasică și contemporană se îmbină cu noile tehnologii, poezia, cartografia, meșteșugurile, gastronomia sau chiar enologia, invitând publicul să guste și să deguste arta cu toate simțurile în spații neconvenționale, având peste 50 de parteneri din 18 țări de pe 3 continente. Dintre evenimentele emblematice amintim festivalurile cu tradiție precum ICon Arts, The Jazz Cave Festival, CellEAST Festival, precum și concertele de Ziua Națională a României și Anul Nou de la Sibiu. De asemenea, UCIMR oferă un cadru propice creației, găzduind proiecte artistice interculturale precum Rezidența Transilvanica sau co-producția româno-albaneză inspirată din mitologie, Ana și Rozafa. Prin intermediul proiectelor transfrontaliere precum Romanian Music Society in Japan, asociația oferă expunere și mobilități naționale și internaționale artiștilor la început de drum și experimentați.

dorel codoban

Înscrieri la Festivalul – Concurs al Higheghii cu Goarnă „Dorel Codoban” 17 august 2025

Centrul de Cultură al Județului Bihor organizează în 17 august 2025, a XII-a ediție a Festivalului-Concurs al Viorii cu Goarnă „Dorel Codoban”. Regulamentul și fișa de înscriere se găsesc la adresa:

https://culturabihor.ro/ro/evenimente/392-inscrie-te-la-festivalul-concurs-al-viorii-cu-goarna-dorel-codoban-2025

marius mihut

Marius Mihuț

Festivalul poartă numele renumitului violonist popular Dorel Codoban și are ca scop promovarea și conservarea tradițiilor muzicale specifice județului Bihor, fiind un eveniment de referință în peisajul cultural al zonei.

La câteva ediții anterioare, marele premiu al concursului a fost o „higheghe” cu goarnă confecţionată de meşterul bihorean Marius Mihuţ.

Dealtfel, meșterul Marius Mihuț, din satul Cihei comuna Sânmartin a participat și la recenta ediție a Târgului Meșterilor Populari din România. Instrumentistul Marius Mihuţ a primit în anul 2020 titlul onorific de „Tezaur Uman Viu”, păstrător şi transmiţător al patrimoniului cultural imaterial din România.

Titlul i s-a acordat în cadrul sesiunii pe anul 2020 a Comisiei Naţionale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, organism de specialitate al Ministerului Culturii, alături de alte 10 persoane păstrătoare şi transmiţătoare de patrimoniu cultural imaterial.

„În urma unui accident am fost nevoit să îmi câștig existența cumva așa că, fiind și instrumentist, m-am hotărât să construiesc la început corpul viorii cu goarnă și ulterior aparatul pentru rezonanță. (…) Îmi doresc din suflet ca generațiile următoare să rămână conectate la tradiția poporului român: în ea se regăsește cu adevărat baza culturii identitare” arată Marius Mihuț în prezentare postată de Ministerul Culturii:

https://www.cultura.ro/sites/default/files/inline-files/Marius%20Mihut%20FINAL.pdf

Un alt lutier bihorean care a făurit „higheghi” cu goarnă, sau tolcer, este beiușeanul Salvator  Cornel Palladi, care a fost și el declarat, în anul 2021, Tezaur Uman Viu de către Ministerul Culturii prin Comisia Naţională de Salvgardare a Patrimoniului Cultural Imaterial.

festival codoban

Atât Marius Mihuț cât și Cornel Palladi au confecționat viori cu goarnă pentru colecționari din Ungaria, Germania, Austria, Italia, Franța, America sau Japonia.

Vioara cu goarnă este construită pe baza unui concept asemănător viorii create de John Matthias Augustus Stroh, la începutul anilor 1900. Dar Cornel Palladi spune că din informațiile pe care a reușit să le adune, prima vioară cu goarnă a fost făcută în zonă de baciul Flore din Pomezeu.

E probabil ca vioara cu goarnă să fi fost folosită în Transilvania înainte de 1900.

higheghe centrul de cultura bihor

Dar și acum, la multe nunți din Bihor nu lipsește din taraf vioara cu goarnă. De asemenea, destule interpretări pot fi găsite pe canalul youtube. Iar higheghea cu goarnă a depășit granițele Bihorului, fiind preluată, bunăoară, și de grupul Iza din Maramureș.

Destule studii europene privitoare la răspândirea instrumentelor muzicale și tradiția lor notează prezența viorii cu goarnă numai în estul Ungariei, pe mai toată porțiunea graniței cu Romania, și nu în România, de unde de fapt au preluat-o tarafurile țigănești.

A consemnat pentru dumneavoastră Cristian Horgoș.

targul mesterilor populari

Cristian Horgoș – Salbe de minunății la Târgul Meșterilor Populari (cu o serie de poze pe ales)

Peste o sută de meșteri populari din toate zonele țării au particat, între 18 și 20 iulie, la ediția a 32-a a Târgul Meşterilor Populari găzduit de Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea.

Ceramică migăloasă de Horezu sau Corund, ceramică inspirată de culturile neolitice Cucuteni, Hamangia și Gumelnița, icoane pictate pe stică sau cioplite în lemn, mărgele și cercei, straie populare și alte minuniții ale meșteșugurilor tradiționale au încântat vizitatorii.

Din spusele majorității meșterilor, arta lor devine tot mai greu de transmis la generația următoare fiindcă cere pricepere și migală iar produsele fabricate în serie au prețuri mai accesibile și devin mai atractive deși nu reprezintă spiritul național.

Floarea Codoban, din comuna bihoreană Roşia, a venite cu cămăşi din pânză de cânepă și șterguri, toate ţesute la război, dar şi un cojoc de Beiuș din cele care au inspirat și renumita casă de modă Christian Dior. Alți meșteri țesători au mai expus baticuri, ii și pieptare.

Și prichindeii au avut parte lor, cu măști expresive din lână dar și standuri de jucării meșterite din lemn. Venită din Iaşi, Ana Grunzun a adus păpuşi şi obiecte decorative realizate din materiale naturale: pănuşi de porumb, iască, lemn şi sfoară și tot cu păpuși îmbrăcate tradiționale au venit și meșteri din Sighetu Marmației.

Printre făuritorii de icoane s-a numărat și veteranul clujean Adam Curta, cel care a fondat 70 de primul cerc de pictură pe sticlă dintr-o şcoală românească, imediat după Revoluţie.

A consemnat pentru dumneavoastră Cristian Horgoș.

duelul tenorilor, stefan von korch, alin stoica, mihai urzicana

DUELUL TENORILOR – Concert în aer liber cu tenorii ŞTEFAN von KORCH, ALIN STOICA şi MIHAI URZICANA pe 2 august 2025 la Grădina de Vară Herăstrău

Îndrăgitul tenor Ştefan von Korch invită melomanii din Bucureşti la Duelul Tenorilor, concert ce va însufleţi Grădina de Vară Herăstrău în seara de 2 august cu canzonete, piese pop-opera şi arii celebre. Alături de solistul-gazdă Ştefan von Korch, vor fi alte două voci masculine lirice de excepţie: tenorul Alin Stoica şi tenorul Mihai Urzicana. Evenimentul este primul în aer liber din stagiunea Musical Extravaganza, ce include concerte lunare ce deschid orizontul liric către public, în seri tematice găzduite şi coordonate artistic de tenorul Ştefan von Korch.

Solistul Ştefan von Korch detaliază:

Concertul este inspirat de tradiţia marilor formule vocale masculine de trio ale lumii, dar va explora şi dincolo de acestea şi va include un repertoriu spumos, de arii şi canzonete celebre, un veritabil ‘best of’, dintre care nu pot lipsi repere ca ‘Nessun dorma’, ‘La Donna e mobile’, sau ‘O Sole Mio’, dar şi rarităţi lirice, menite să încânte și să emoționeze publicul.”

Concertul va fi o experiență muzicală deosebită ce va bucura sufletul melomanilor cu cele mai cunoscute piese potrivite vocii vedetă a registrului liric – cea de tenor.

Biletele sunt disponibile pe Ticketstore.ro, Biletlateatru.ro, Startickets.ro, Dynamicticket.ro şi la casa de bilete a Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”.

„Duelul Tenorilor” a avut deja o reprezentaţie cu casa închisă, găzduită în luna martie la Teatrul Naţional de Operetă şi Musical din Bucureşti şi va ajunge, în toamnă şi la Sibiu (Centrul Culturl Ion Besoiu) pe 17 noiembrie şi la Craiova (Teatrul Naţional Marin Sorescu) pe 21 noiembrie. Biletele sunt deja disponibile în reţeaua Smart Ticketing.

Evenimentele fac parte din stagiunea Musical Extravaganza, ce aduce repere ale artei lirice mai aprope de public, sub îndrumarea artistică a tenorului Ştefan von Korch.

only tomorrow, doar maine

Au fost anunțați câștigătorii concursului Media Art Prize – Only Tomorrow 2025!

Concursul Media Art Prize – Only Tomorrow, primul dedicat exclusiv adolescenților pasionați de arta media din Arad, și-a desemnat câștigătorii ediției 2025! După o selecție atentă realizată de un juriu format din profesioniști din domeniul artei contemporane și al noilor media, au fost premiate cele mai originale, critice și inovatoare lucrări ale tinerilor artiști.

Premiul I

Lauko ThoraHome Renovation Through Demolition

Premiul II

Rus Cătălin CristianTarot – Seraphim Visions

Premiul III

Zabos KrisztinaGăsit și pierdut

Premii speciale – Participare Youth Exchange Ars Electronica

  • Elisa MogaTrăiește momentul – ziua de mâine nu este promisă nimănui

  • Maia StănescuMarea Neagră: prețul adevărat al petrolului

Cele două lucrări selectate vor fi reprezentate în cadrul programului internațional de schimb de tineri organizat de Ars Electronica, unul dintre cele mai prestigioase festivaluri de artă și tehnologie din lume.

Distincții speciale

  • Ardelean LorenaÎnăuntrul meu

  • Codrean IuliaEchilibru în contrast

  • Glăvan Maia ValentinaJurnal-vizual

  • Kun MariaMad Hatter

  • Mateș Patricia Ana-MariaTo sugar – Space2

Juriul ediției 2025 a fost format din:

  • Levente Cozma (președinte juriu) – artist, curator, manager cultural, director al Festivalului Simultan de la Timișoara.
  • Mihaela Kavdanska – artistă intermedia, curatoare și producătoare de evenimente artistice în România și Austria.
  • Adelina Laura Bulibașa – artistă multimedia și lector asociat la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
  • Marius Stoica – teoretician, educator STEAM și curator de artă media, coordonator al Makerspace-ului de la Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” Arad.

Toate proiectele premiate și selecționate vor fi expuse în perioada 20 septembrie – 4 octombrie 2025, la Galeria Alfa Arad.

Vă invităm să le descoperiți live și să susțineți tinerii artiști ai noii generații!

Urmăriți-ne pe Instagram: @doar_maine pentru update-uri și detalii din culisele expoziției.

Despre proiect

Media Art Prize – Only Tomorrow este primul concurs de artă media dedicat adolescenților din Arad și face parte dintr-un program educațional și cultural care promovează expresia artistică digitală și reflecția critică asupra prezentului și viitorului.

Proiectul este realizat de Asociația Doar Mâine și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Media Art Prize – Only Tomorrow este un proiect al Asociației Doar Mâine, dedicat susținerii educației artistice contemporane și promovării tinerilor artiști.

Asociația Doar Mâine este o organizație non-guvernamentală fondată în 2022 în Arad, România, care promovează proiecte transdisciplinare la intersecția dintre artă, educație, tehnologie și ecologie. Scopul său este de a crea contexte inovatoare de învățare și expresie artistică, adresate în special tinerilor și cadrelor didactice.

Parteneri:

Ars Electronica Festival (AT), Colegiul Național „Moise Nicoară” Arad, Colegiul Naţional „Preparandia – Dimitrie Țichindeal” Arad, Colegiul de Arte „Sabin Drăgoi” Arad, Colegiul Național „Elena Ghiba Birta” Arad, Complexul Muzeal Arad, Biblioteca Județeană „Alexandru D. Xenopol” Arad, Asociația ArtCrowd București.

nicolae iorga

Expoziția „Nicolae Iorga – 150 de ani de la naștere (1871-2021). Nicolae Iorga și Transilvania”

Expoziția „Nicolae Iorga – 150 de ani de la naștere (1871-2021). Nicolae Iorga și Transilvania” va fi vernisată joi, 17 iulie, sub organizarea Muzeului Național de Istorie a României și a Muzeului Țării Crișurilor (MȚC) Oradea.

Evenimentul găzduit de Complexul Muzeal MȚC Oradea face parte din programul estival Tipografia de idei | #hailamuzeu, ediția a III-a, susținut de: Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai”, Asociația „Prietenii Muzeului Țării Crișurilor” și Asociația „Forumul Bihorean”.

Detalii despre colecție se pot găsi și pe site-ul Muzeului Național de Istorie a României la adresa https://www.mnir.ro/nicolae-iorga-150-de-ani-de-la-nastere-2/.

Prof. dr. Andrei Pippidi, nepot al marelui savant Nicolae Iorga, a adunat și păstrat timp de decenii mărturii ale vieții, activității științifice, literare, eseistice, dramaturgice și politice ale marelui istoric Nicolae Iorga, iar printr-un act de cultură și generozitate, le-a donat Muzeului Național de Istorie a României, devenind astfel parte a patrimoniului național.

nicolae iorga

Colecția „Iorga-Pippidi” este formată din piese excepționale, care au fost pentru prima dată valorificate expozițional în anul aniversar 2021: actul de naștere al marelui istoric, actele de studii primare, gimnaziale și diplomele de licențiat și doctor; câteva dintre cele mai importante diplome de doctor honoris causa de la marile universități ale Europei, precum și brevetele, ordinele și medaliile primite de către Nicolae Iorga de-a lungul vieții, de la ordinele românești „Steaua României” și „Coroana României”, la cele străine: Ordinul Mântuitorului, în grad de Mare Cruce, Grecia; Ordinul Coroana Italiei, în grad de Mare Cruce; Ordinul Vytautas cel Mare, în grad de Mare Cruce, Lituania, o adevărată istorie a Europei în decorații. Alături de acestea, colecția cuprinde documente și fotografii cu autograf primite de către marele istoric de la Familia Regală a României, de la personalități ale vieții culturale și politice din Europa și din țară.

Nicolae Iorga a studiat, la începutul secolului XX, arhivele transilvănene, printre care și cele din Oradea Mare, publicând volume de documente fundamentale pentru cunoașterea istoriei românilor transilvăneni și pentru susținerea sentimentului național. A militat pentru Unire și a fost, prin scrieri și acțiunile culturale, unul dintre fondatorii României Întregite.

Grație colaborării dintre Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Țării Crișurilor din Oradea o parte din inestimabila Colecție „Iorga-Pippidi” va fi expusă la Oradea, completată de patrimoniul muzeal privitor la relațiile marelui savant cu Oradea și cu Transilvania păstrat la Muzeul Țării Crișurilor. Din expoziție fac parte și piese vestimentare, obiecte personale, documente și medalii din patrimoniul Institutului „Nicolae Iorga” al Academiei Române și din Colecția „Daniel-Cosmin Obreja”.

Pentru prima dată la Oradea vor fi expuse, după restaurare: Ordinul Ferdinand I, în grad de Colan, primit de către istoric la 10 martie 1931, câteva scrisori ale reginei Maria trimise lui Nicolae Iorga, anul acesta aniversând 150 de ani de la nașterea reginei, corespondență primită de la personalități transilvănene, dar și documentul prin care Iuliu Maniu, președintele Partidului Național Țărănesc, refuză participarea la guvernul Iorga – Argetoianu în anul 1931.

Expoziția este curatoriată de dr. Cristina Păiușan, cercetător științific la Secția Istorie, și dr. Alexandru Bădescu, șeful Secției Evidența, Conservarea și Protecția Patrimoniului – Muzeul Național de Istorie a României. Publicul va putea vizita expoziția până în 9 noiembrie.

A consemnat pentru dumneavoastră Cristian Horgoș.

Geamul cu poezie

FICT lansează o nouă ediție a proiectului #Geamulcupoezie, în centrul Clujului

Organizatorii FICT, pentru al doilea an consecutiv, lansează proiectul #Geamulcupoezie, unde implică oamenii din comunitatea clujeană și aduc poezia mai aproape de trecători.

Anul trecut, Festivalul Internațional de Carte Transilvania (FICT) a lansat proiectul „Geamul cu poezie”, o inițiativă care dorește să aducă oamenii mai aproape de lectură. Peste douăzeci de cafenele, magazine și instituții din Cluj-Napoca și-au transformat ferestrele în spații dedicate poeziei.

Anul acesta, în data de 31 iulie, începând cu ora 17:00, echipa FICT va fi iar prin centru, cu carioci speciale, scriind versuri.

Anul acesta, proiectul merge la un nou nivel și va implica și mai mult oamenii. Din acest motiv, au invitat personalități clujene ca să li se alăture în demersul de scriere a poeziilor.

Acest proiect nu este doar despre noi, echipa FICT. Este despre fiecare local, magazin sau instituție care ne-a oferit o fereastră pe care să scriem versuri, despre fiecare trecător care citește poeziile și, acum, despre oamenii pe care i-am provocat să ni se alăture”, transmit organizatorii.

Se caută geamuri pentru poezii

Organizatorii FICT sunt în căutatea de ferestre din zona Clujului, pe care să le „decoreze” cu poezii. Doritorii pot să îi contacteze până în data de 25 iulie pe pagina de Facebook sau pe adresa de mail transilvaniabook@gmail.com dacă vor să se implice în proiect. Condiția este: geamul să fie cât mai mare, fără afișe și în zonă cât mai centrală.

Proiectul „Geamul cu poezie” a fost inițiat în toamna anului 2023 de scriitorul Gabriel Bota, director FICT, care a început să scrie poezii pe geamul de la ușa intrării în bloc.

Despre FICT

Festivalul Internațional de Carte Transilvania (FICT) a fost conceput în anul 2013 cu scopul de a susține cultura română.

În timp, FICT a devenit mai mult decât un festival, fiind în prezent o umbrelă sub care au loc diferite evenimente care au în centru cartea și care au loc fie cu recurență fie ocazional, în funcție de diferite nevoi culturale.

Festivalul Internațional de Carte Transilvania are loc în fiecare an, în toamnă, adunând cele mai importante edituri naționale. În cadrul acestuia au loc zeci de evenimente, printre care se numără lansări de carte, întâlniri cu scriitori români și internațional, dezbateri pe teme de actualitate, concerte, spectacole de teatru, recitaluri de poezie. Festivalul reunește astfel an de an diverse laturi ale artei într-un proiect unic european, contribuind direct la stimularea interesului pentru cultură și lectură.

FICT are un caracter educativ, științific, cultural și social, având scopul promovării cercetării științifice, a culturii române, a spiritului civic, susținerii publicațiilor științifice de specialitate, a materialelor de popularizare, organizării de manifestări științifice și expoziționale, cointeresării.

targul mesterilor populari

Târgul Meșterilor Populari din România, între 18 și 20 iulie 2025

Cine se gândește să petreacă un final de săptămână la Oradea are ocazia să se racordeze la creații populare.

targul mesterilor populariPână acum au confirmat participarea la manifestarea noastră un număr de 121 de meșteri populari din zone geografice şi etnografice cunoscute ale ţării (Maramureş, Bucovina, Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat, Transilvania, Crişana etc., precum și din Republica Moldova – Basarabia, Serbia și Ungaria.) la ediția a XXXII-a a Târgului Meșterilor Populari din România.

Muzeul Ţării Crişurilor Oradea – Complex Muzeal anunță că organizează, între 18–20 iulie 2025, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Bihor, Primăria Oradea, Centrul de Cultură al Județului Bihor, Palatul Copiilor Oradea, Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” Oradea și Asociaţia „Prietenii Muzeului Ţării Crişurilor” cea de a XXXII-a ediție a Târgului Meşterilor Populari din România, care va avea loc în parcul Muzeului Țării Crișurilor din Oradea, Str. Armatei Române, nr. 1/A. Publicul interesat va putea cumpăra și admira o diversitate impresionantă de piese realizate manual de meșterii prezenți: obiecte de lemn, os, fier, ceramică, împletituri din papură și nuiele, textile, port popular, podoabe țărănești, jucării din lemn, măști, pictură naivă, icoane pe sticlă, icoane pe lemn, ouă încondeiate, turtă dulce, plante medicinale etc.

Programul pentru public al Târgului:

vineri, 18 iulie 2025: 11.00 – 21.00, sâmbătă, 19 iulie 2025: 9.00 – 21.00, duminică, 20 iulie 2025: 9.00 – 19.00.

Programul spectacolelor de muzică populară:

Vineri, 18 iulie 2025

Ora 18.00-18.20:

Ansamblul Florile Bihorului de la Palatul Copiilor Oradea – coord. maestru coregraf Florica Negrău și corepetitor Alina Mut –, împreună cu orchestra formată din profesorii Vlad Vălean, Marius Dobrea, Cosmin Maga și elevii lor de la cercurile de instrumente tradiționale – coord. director profesor Marcu Marius.

Ora 18.25-19.00

Soliștii vocali de la Cercul de Canto Popular – coord. prof. Anamaria Turc Gal

Sâmbătă, 19 iulie 2025

PREZENTARE și interpretare: Andrada Tulvan

Ora 19.00-19.30

Ansamblul folcloric Zajgo din Săcuieni – coord. Beres Csilla

Ora 19.30-20.00

Ansamblul folcloric Ardeleana din Tulca – coord. Monica Pârge

Ora 20.00-20.30

Ansamblul folcloric Codrenii Bihorului din Roșia – coord. Daniela Gherlea

Duminică, 20 iulie 2025

Ora 19.00-19.30

Ansamblul folcloric Floarea Barcăului din Marghita – coord. Sergiu Duca

Ora 19.30-20.00

Ansamblul folcloric slovac Cerovina din Valea Cerului – coord. Iaroslav Zetoca

Ora 20.00-20.15

Marius Mihuț – interpret instrumentist, Tezaur Uman Viu

Ora 20.15-20.35

Grup vocal al Școlii de Arte Francisc Hubic din Oradea – coord. Antonela Buțiu

Ora 20.35-20.50

Ansamblul folcloric Vetre Bihorene din Oradea – coord. Dumitru Cora

A consemnat pentru dumneavoastră Cristian Horgoș.

Sous le ciel de Paris, oana maria serban, stefan von korch

„SOUS LE CIEL DE PARIS” – Concert de ziua Franţei cu tenorul ŞTEFAN von KORCH şi soprana OANA MARIA ŞERBAN pe 16 iulie 2025 la Sala Dalles

În apropierea zilei naţionale a Franţei, tenorul Ştefan von Korch, soprana Oana Maria Şerban, baritonul Fang Shuang şi pianistul Alexandru Burcă celebrează bogăţia muzicală a ţării lui Voltaire, printr-un program muzical deosebit, dedicat integral selecţiunilor din lucrări în limba franceză. Armoniile ample ale operelor clasice şi acordurile nostalgice ale şansonetelor se împletesc în concertul Sous le ciel de Paris într-un program muzical deosebit, interpretat integral în limba lui Voltaire, la fel de vibrant ca o zi în inima Franţei.

Tenorul Ştefan von Korch, solist, amfitrion şi coordonator artistic Musical Extravaganza detaliază:

„Muzica este sufletul Parisului. De la acordurile vibrante ale unui violonist pe Pont des Arts până la marile săli de concert, unde sunetele delicate ale muzicii clasice se împletesc cu ecourile operelor nemuritoare, fiecare colț al orașului rezonează cu artă și emoție. Iar aceasta este starea de graţie pe care o vom recrea muzical în concertul ‘Sous le ciel de Paris.‘”

De la acorduri clasice seducătoare, ca o plimbare sub clar de lună pe cheiurile Senei, la arzătoare şansonete ce întregesc atmosfera boemă din cafenele pariziene, sau duete celebre ce s-au cântat pe grandioasa scenă a Operei din Paris, evenimentul va fi mai mult decât un concert, va fi o stare de spirit, inspirată de repertoriul liric francez rafinat şi pasional, dar şi de orizontul romantic şi colorat al şansonetelor.

Biletele pentru Sous le ciel de Paris dar şi pentru alte concerte din stagiunea Musical Extravaganza se găsesc pe Ticketstore.ro, Biletlateatru.ro, Startickets.ro şi Dynamicticket.ro.

Tenorul Ştefan von Korch şi soprana Oana Maria Şerban au încântat publicul şi în concertul cu repertoriu Italian „La Vita e bella”, din care face parte fragmentul următor:

polovragi

S-a încheiat Tabăra „Simboluri dacice în arta lemnului din România” Polovragi 2025

A VIII-a ediție a Taberei de sculptură „Simboluri dacice în arta lemnului din România” s-a desfășurat în perioada 1 – 10 iulie sub organizarea Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, în colaborare cu Primăria și Consiliul Local Polovragi, precum și cu Asociația pentru Dezvoltare Locală și Parteneriat Comunitar Polovragi.

Anul acesta și-au pus drujbele și dălțile la treabă meșterii Radu Lazăr – Ceica, județul Bihor, Ștefan Bara – Huedin, județul Cluj, Ștefan Strâmtu – județul Gorj și George Bostănică – Polovragi, județul Gorj. Operele sunt amplasate pe platoul din faţa Mănăstirii Polovragi, unde pot fi văzute de turiști.

„Gândurile cu care am încheiat această ediție sunt foarte înălțătoare. Etnograful Pompiliu Ciolacu a proiectat acest concept al Horii de Jale. La noi în regiune nu există. Astfel de meditații vin din negura timpului, etnografii cumva le păstrează și le dau iarăși viață. Eu mi-am cercetat cugetul și mi-am dat seama dincotro vine. Așa încât printr-o muncă de colaborare frumoasă am realizat această Horă a bocitoarelor. Pe de o parte cele șapte cruci au o semnificație a celor șapte zile lăsate de Dumnezeu dar, pe de altă parte, și o ridicare a doliului la șapte ani de zile. Pe vremuri Hora urma fie că erai trist sau vesel”, ne relatează artistul Radu Lazăr.

În ce privește hora veselă, la o ediție precedentă a fost realizată și o horă a dacilor, într-o sculptură naivă. „În naivitatea ei reprezintă într-adevăr bucuria oamenilor, manifestarea lor, entuziasmul cotidian al vieţii de la ţară” a explicat sculptorul Radu Lazăr hora dacilor.

Cât despre locul aflat în fața Mănăstirii din Polovragi și în apropierea Peșterii Polovragi cu Tronul lui Zamolxe, Radu Lazăr mai spune: „E un loc magic și inspirant, unde se împacă precreștinismul și creștinismul. E un loc cu încărcătură energetică deosebită și e o bucurie atât pentru locuitorii din zonă cât și pentru cei ce-l vizitează”.

La rândul său sculptorul George Bostănică s-a concentrat anul acesta pe realizarea siluetei unei băbuţă suferinde. „Ei fac hora bocitoarelor şi automat trebuie să fac şi eu o bocitoare”, a explicat George Bostănică din Polovragi.

A consemnat pentru dumneavoastră Cristian Horgoș.