Prezentari evenimente, concursuri, galerii de arta, carti etc.
RRC Podcast – Ediție Specială – La un Trio Cultural: Castelul Huniazilor
Prima fortificatie de piatra de la Hunedoara, a fost datata de majoritatea cercetatorilor însecolul XIV (Gheorghe Anghel), desi exista specialisti care atribuie castrul regal primei jumatati a secolului XV (Elemér Mályusz, Adrian Andrei Rusu, Radu Lupescu). Aceasta prima fortificatie avea o forma elipsoidala, cu capetele de nord si sud ascutite, marcate de piatra de talie. Zidurile, cu grosimi de pâna la 2 m, au fost construite din blocuri de calcar dolomitic si piatra de râu, direct pe stânca nativa. Cercetarile anterioare primului razboi mondial au aratat faptul ca în zona nordica au existat doua încaperi de forma triunghiulara, unul dintre acestea fiind probabil un turn donjon, cu analogii în zona franceza si germana a secolelor XIII-XIV.
Ioan de Hunedoara initiaza, dupa 1440, constructii de mare amploare vizând transformarea cetatii într-un castel, prima etapa cuprinzând ridicarea a doua curtine în jurul vechii cetati, construite din blocuri de calcar dolomitic, prevazute cu creneluri la partea superioara. Aceste ziduri de curtina erau flancate de turnuri circulare si rectangulare, primele constituind o noutate pentru arhitectura militara a Transilvaniei secolului XV. Turnurile circulare (Turnul Capistrano, Turnul Pustiu, Turnul Tobosarilor), cu exceptia turnului pictat (Turnul Buzdugan), erau prevazute cu un parter din zidarie plina, urmat de doua niveluri, cele de la partea inferioara fiind utilizate ca si camere pentru puscasi iar cele de la partea superioara ca si zone de locuit si/sau zone de aparare. De notat faptul ca turnul Capistrano cuprinde singurul semineu gotic (restaurat) din monumentul hunedorean. Turnul pictat (Turnul Buzdugan) are un singur nivel de aparare si este pictat în fresca la exterior cu motive geometrice si guri de tragere, cu corespondente tipologice în spatiul german.
Turnurile rectangulare plasate în zonele de nord-vest, respectiv sud-est ale castelului (turnul vechi de poarta, turnul nou de poarta) erau prevazute cu intrari carosabile si niveluri de aparare, gândite atât pentru arme cu coarda cât si pentru arme de foc. Intrarile propriu-zise în castel se faceau prin intermediul unor poduri, sustinute de piloni de piatra, ultimele tronsoane ale podurilor fiind mobile.
Un punct de interes în castel îl reprezinta fântâna, sapata în spatiul dintre curtina veche si cea noua.
Se admite, în general, faptul ca prima etapa de constructie a castelului se încheie înainte de 1446, moment la care Ioan de Hunedoara devenit guvernatorul regatului Ungariei, modifica planurile de edificare ale castelului, în sensul cresterii ponderii constructiilor civile…
Vizionare plăcută!
Nu uitați să ne dați un like, să știm și noi de voi, și subscribe la canal dacă nu ați făcut-o deja.
Vizitați pagina noastră de facebook: https://www.facebook.com/culturaromana.ro .
Grupul România Culturală: https://www.facebook.com/groups/2019168085024833 .
Pagina oficială web: https://culturaromana.ro/ .
Vizitați-ne și pe Telegram: https://t.me/romaniaculturala .
Spectacol-concert: „VIENNA VISION – A fost odată în decembrie” – pe 10 decembrie 2025 la Sala Dalles
În premieră în acest an, poveştile de iarnă se spune altfel. „VIENNA VISION – A fost odată în decembrie” aduce pe scenă o producție unică, aflată la granița dintre teatru și muzică, în care sunetul cald al orchestrei de suflători și vocea primadonei serii se împletesc cu jocul de rol, mișcarea scenică şi bună dispoziţie.
Sub bagheta dirijorului Silviu Deaconescu şi în viziunea regizorului Alexandru Unguru, refrenele prind viaţă, iar instrumentiștii îşi părăsesc amplasamentul static, devenind actori, astfel că fiecare temă sonoră devine o scenetă, scenetele se înlănţuiesc în capitole, iar capitolele se contopesc în „A fost odată în decembrie” – o poveste despre bucurie, nostalgie și magia iernilor de altădată, spusă cu prospețimea și energia prezentului.
„’A fost odată în decembrie’ nu este doar un concert – este un voiaj narativ în care pornim împreună cu publicul și îl parcurgem pas cu pas, de la primele acorduri până la ultima notă. Pe acest drum, introducerile umoristice, momentele teatrale pline de viață sau cele poetice pline de sensibilitate fac tranziţii între polcile, mazurcile şi marşuri celebre, interpretate de Vienna Wind Orchestra, într-un spectacol de Crăciun voios şi atipic, care nu doar se ascultă, ci se trăiește – cu ochii, cu urechile și cu inima”, explică dirijorul Silviu Deaconescu.
RRC Podcast – Ediție Specială – La un Trio Cultural: Cetatea Alba Iulia
Fortificația bastionară de la Alba Iulia este cea mai mare Cetate din România, care stă în picioare de mai bine de 300 de ani. Cetatea este locul în care vă puteți întoarce în timp, de-a lungul a două milenii, printre vestigiile a trei fortificații, din tot atâtea epoci diferite. Altfel spus, fiecare cetate ridicată aici a înglobat-o pe cea veche: Castrul ridicat de romani, Cetatea medievală și Cetatea Alba Carolina.
Ultima a fost ridicată la Alba Iulia la începutul secolului al XVIII-lea. Primul proiect al fortificației a fost realizat de arhitectul italian Giovanni Morando Visconti, care a condus și prima fază a lucrărilor. Arhitectul a murit de ciumă și își doarme somnul de veci în Catedrala Romano Catolică din Alba Iulia.
Piatra de temelie a Cetății fost pusă în 4 noiembrie 1715. În linii mari, se consideră că anul de încheiere al lucrărilor este 1738, deși au existat diferite lucrări și în anii următori. […]
Rolul Cetății a fost unul militar, de apărare, dat de sistemul bastionar, de tipologia pieselor de artilerie cu care a fost înzestrată, precum şi de mărimea trupelor existente în interiorul ei. Cetatea a fost atacată o singură dată în existența ei militară, dar niciodată cucerită. Episodul a avut loc în 1849, când 8.000 de soldați maghiari au asediat-o fără succes. […]
Aşezată în inima Transilvaniei, pe locuri care ne aduc aminte de cele mai solemne momente din istoria neamului, Catedrala din Alba Iulia este simbol al unităţii noastre creştineşti şi româneşti şi MONUMENT AL UNIRII.
A fost construită între anii 1921-1922 cu prilejul încoronării regelui Ferdinand I şi a reginei Maria, eveniment care a avut loc la 15 octombrie 1922. Acest act a fost supranumit „Întabularea Transilvaniei pe România”, iar biserica „Catedrala Încoronării”. Se consfinţea astfel, actul istoric de la 1 Decembrie 1918 când aici, prin voinţa poporului român, s-a făurit România Mare.
Întregul ansamblu, Catedrala şi clădirile aferente, s-a ridicat în partea de vest a Cetăţii Alba Iulia, străvechiul Apulum roman, sau Bălgradul evului mediu, pe locul vechiului corp de gardă şi în vecinătatea Platoului romanilor. Construcţia a fost concepută ca şi o continuare a aşezământului mitropolitan bălgrădean, numit de către Nicolae Iorga „cel mai trainic şi mai de folos aşezământ al românilor de peste munţi”, aşezământ la care voievodul Mihai Viteazul a ridicat în anul 1597 o biserică din zid. Din nefericire aşezământul a fost demolat în anii 1713-1714 de către Habsburgi, cu prilejul refacerii cetăţii în forma actuală, iar cu materialele recuperate s-a construit biserica din cartierul Maieri, lângă gară. Pe locul vechii Mitropolii este ridicată acum în partea de sud-est a cetăţii o biserică memorială din lemn. […]
Ridicată în urmă cu 800 de ani, catedrala arhiepiscopală romano-catolică este cea mai veche catedrală din Transilvania care continuă să funcționeze și cea mai veche clădire din Alba Iulia şi din judeţul Alba. Este, totodată, de secole, cea mai înaltă clădire din Alba Iulia, dar și din județul Alba. Turnul măsoară, cu tot cu cruce, 56,7 metri și domină perspectiva orașului văzut din depărtare.
Catedrala este considerată ca fiind cel de-al treilea edificiu religios ridicat pe același amplasament. Este construită din blocuri de piatră provenite în parte din zidurile castrului ridicat de romani la Apulum. Lucrările au debutat, la începutul secolului al XIII-lea. Din perspectivă arhitecturală, edificiul înglobează toate stilurile utilizate între secolele X-XVIII: romanic, gotic, renascentist și baroc. La loc de cinste este romanicul. Începute în această perioadă, lucrările de construcție ale catedralei au durat decenii, timp în care au fost adoptate, treptat, soluții arhitecturale și decorative, care se încadrează stilistic goticului. Interiorul Catedralei este și în zilele noastre o oglindă remarcabilă a stilului gotic. O intervenție notabilă în existența Catedralei datează din perioada Renașterii și este vizibilă și în zilele noastre. Este capela Lázó, aflată pe latura de nord.
Catedrala a fost martora unor evenimente remarcabile cum ar fi intrarea lui Mihai Viteazul în Cetatea Bălgradului, în 1599. Hramul Catedralei este acela al Sfântului Mihail, sfântul protector al orașului Alba Iulia…
Vizionare plăcută!
Nu uitați să ne dați un like, să știm și noi de voi, și subscribe la canal dacă nu ați făcut-o deja.
Vizitați pagina noastră de facebook: https://www.facebook.com/culturaromana.ro .
Grupul România Culturală: https://www.facebook.com/groups/2019168085024833 .
Pagina oficială web: https://culturaromana.ro/ .
Vizitați-ne și pe Telegram: https://t.me/romaniaculturala .
Premieră spectacol omagial „Regina Maria: un veac și jumătate” are loc pe 15 octombrie 2025 la Teatrul Infinit
Cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la nașterea Reginei Maria, Atelierul ReAct are plăcerea de a vă invita la premiera spectacolului omagial „Regina Maria: un veac și jumătate”, care va avea loc miercuri, 15 octombrie 2025, de la ora 19:30, la Teatrul Infinit (Str. Mihai Eminescu nr. 127, București).
Spectacolul își propune să readucă în atenția publicului figura extraordinară a Reginei Maria — femeia, liderul și vizionara care a marcat istoria României moderne — printr-o abordare artistică actuală, emoționantă și profundă.
👉 Biletele sunt disponibile online, pe platformele Iabilet și Mystage.
👉 Reduceri speciale: Elevii, studenții și pensionarii beneficiază de prețuri reduse la 1/3 din valoarea biletului întreg.
Vă invităm cu drag să fiți alături de noi la această premieră-eveniment, pentru a celebra împreună moștenirea culturală și umană a uneia dintre cele mai fascinante personalități din istoria României.
Festivalul itinerant de chitară CÂNTAREA CÂNTĂRILOR aduce Vivaldi pe chitară, operă, jazz, muzică albastră, arciliuto și flamenco în județul Bacău
La sfârșit de octombrie și început de noiembrie, în județul Bacău are loc festivalul itinerant de chitară intitulat CÂNTAREA CÂNTĂRILOR. Invitați internaționali, artiști care strălucesc pe scenele din București și muzicieni băcăuani aduc în fața publicului din județ un program intens și variat, cu 9 concerte în 3 orașe diferite, oferind o imagine completă a posibilităților expresive ale acestui instrument minunat, atât de popular de patru secole încoace. Muzică de operă acompaniată la chitară, concerte de Vivaldi prezentate în formula de cvartet de coarde cu chitară, muzică albastră pentru chitară și percuții, duo de arciliuto – un strămoș al chitarei, jazz în formula voce și chitară și, bineînțeles, seri de flamenco, în care chitara nutrește întreaga tradiție muzicală a Spaniei – toate acestea vor face bucuria publicului între 22 octombrie și 2 noiembrie 2025, în prima sărbătoare a chitarei din Bacău. Și, pentru că intrarea la toate evenimentele este liberă, suntem siguri că nu veți vrea să ratați nimic, așa că iată calendarul complet al concertelor:
Festivalul debutează miercuri, 22 octombrie 2025, la Moinești, cu o seară de operă găzduită de Centrul Cultural Lira. Soprana Cristina Fieraru, una dintre cele mai apreciate voci de pe scena lirică tânără de la noi, oferă un recital cu cele mai frumoase arii, de la baroc la romanță și canțoneta napolitană, în acompaniament vibrant de chitară. În ziua următoare, joi, 23 octombrie 2025, publicul este așteptat la Biblioteca Municipală „Radu Rosetti” din Onești la o seară de muzică albastră, cu valsuri, tangouri, ritmuri braziliene, virtuozități flamenco și melopee romantice, cântate de chitara stârnită de pantamurile și percuțiile mânuite cu artă de Gabriel Bălașa.
Sâmbătă, 25 octombrie 2025, a treia seară a festivalului aduce la Centrul de Afaceri și Expoziții din Bacău o formulă muzicală în primă audiție absolută: cvartetul de coarde Consonanțe al Filarmonicii „Mihail Jora”, alcătuit din apreciații muzicieni Andrei Onofrei (vioara I), Ștefan Epuran (vioara II), Iulian Bolog (violă) și Alexandra Elefterescu Tăbăcaru (violoncel), se va afla pe scenă pentru prima dată împreună cu Maxim Belciug, carismaticul chitarist al Încântărilor, pentru a oferi un splendid concert cu program integral Vivaldi. Este o colaborare realizată special pentru acest festival, care pune în valoare potențialul fantastic al muzicienilor băcăuani în conjuncție cu puterea specială a chitarei de a aduce o lumină proaspătă în repertoriul clasic.
A patra seară a festivalului are loc tot în sala de concerte a Centrului de Afaceri și Expoziții din Bacău și programează duminică, 26 octombrie 2025, un recital de arciliuto susținut de Duo Iancu-Lobonț, o formație camerală alcătuită din Olivia Iancu-Lobonț și Claudiu Lobonț ce s-a remarcat în timp cântând, atât pe chitare, cât și pe instrumente de epocă, un repertoriu bogat care îmbină virtuozitatea cu plasticitatea și sensibilitatea.
CÂNTAREA CÂNTĂRILOR continuă cu două noi seri camerale: chitaristul Maxim Belciug și Cvartetul Consonanțe reiau concertul cu muzică de Vivaldi mai întâi la Onești, în ziua de luni, 27 octombrie 2025, și apoi la Moinești, miercuri, 29 octombrie, la Centrul Cultural Lira. Iar joi, 30 octombrie 2025, festivalul revine la Onești, la Biblioteca Municipală „Radu Rosetti”, unde publicul este invitat la o seară de jazz și rhythm & blues care propune o călătorie prin istoria fascinantă a muzicii secolului XX, în varianta atât de personală imaginată de interpreta Ruxandra Zamfir împreună cu chitaristul Sorin Romanescu.
Ultimele două seri ale festivalului aduc o fiesta în cel mai pur stil spaniol, cu un spectacol extraordinar de flamenco susţinut de cantaora Pilar Diaz Romero (Barcelona), acompaniată de el guitarrista Tiberiu Gogoanță. Spectacolul are loc mai întâi la Moinești, sâmbătă, 1 noiembrie 2025, pe scena Centrului Cultural Lira, și a doua zi, duminică, 2 noiembrie 2025, la Bacău, în sala de concerte a Centrului de Afaceri și Expoziții, și prilejuieşte o întâlnire în premieră cu universul fabulos al muzicii flamenco, specific sufletului spaniol. Vor fi două seri magice, cu pasiune transformată în ritm, frumuseţe, expresie, tehnică şi virtuozitate vocală şi instrumentală, oferite de doi artişti remarcabili, cu bogată activitate concertistică în Europa și America Latină.
CÂNTAREA CÂNTĂRILOR este primul festival de chitară ce are loc în județul Bacău și este organizat de către Asociația Lyra Kripto, în parteneriat cu Primăria Bacău, Centrul Cultural Lira din Moinești și Biblioteca Municipală „Radu Rosetti” din Onești. Proiectul este cofinanțat de Consiliul Județean Bacău prin Programul finanțărilor nerambursabile din bugetul propriu pentru anul 2025, conform Legii nr. 350/2005. Parteneri media locali: Acum TV, Moinești FM, Bacau.net, Moineșteanul.ro, Monitorul de Trotuș, onestionline.ro, Kiss FM și Magic FM.
Toate concertele din cadrul festivalului CÂNTAREA CÂNTĂRILOR încep la ora 19:00, iar intrarea pentru public este liberă.
Primele opt iele din proiectul pianistei Leyah
Campania „Cine sunt iele?”, inițiată de artista Leyah (Magdalena Diana Marica) odată cu lansarea piesei cu același nume, anunță cele opt femei selectate pentru prima ediție a proiectului.
Proiectul aduce în atenție femei mai puțin vizibile, dar valoroase prin ceea ce fac pentru arta și cultura contemporană, construind pas cu pas o comunitate în care creativitatea feminină să fie recunoscută și celebrată. Prin munca și pasiunea lor, ele transformă domenii precum arhitectura, educația, arta contemporană, patrimoniul sau tradițiile în surse de inspirație și schimbare.
„Ielele” din primul capitol al acestei inițiative, în ordine alfabetică sunt:
– Andreea Panait, muzeograf și expert în paleografie chirilică – documentează crucile vechi de piatră din Bărăgan, pe care le reintegrează în patrimoniul cultural național.
– Cristina Gioadă, arhitectă – a creat „Neuitatele”, o colecție de ilustrate care transformă clădirile de patrimoniu din Constanța și Dobrogea în mici opere de memorie grafică.
– Livia Creț, scriitoare – pasionată de literatură și educație creativă, cu studii în filosofie și un masterat în creative writing. În Oradea, coordonează ateliere de scriere pentru copii, adulți și comunități vulnerabile, încurajându-i să descopere puterea poveștilor personale într-un spațiu sigur și inspirațional.
– Loredana Adam, culegător de folclor și colecționar de obiecte tradiționale românești – promovează tradițiile, păstrând vii obiectele, obiceiurile și emoțiile satului. Este, în același timp, asistent medical și inginer agronom.
– Maria Costake, ilustratoare și designer – pasionată de natură, realizează ilustrații botanice și pattern-uri florale desenate manual, aducând în prim-plan frumusețea delicată a plantelor.
– Mariana Frătița, artist plastic – a ales să-și urmeze visul artistic când părea imposibil. Prin pictură, colaj și tapiserie, reinterpretează motive tradiționale românești, dându-le viață într-o formă contemporană.
– Roxana Bejinariu, fondatoarea „The Anonymous Gallery” – redă viață picturilor și artiștilor dați uitării, recuperând lucrări din târguri, poduri sau case vechi și readucându-le în fața publicului, acolo unde le e locul.
– Tatiana Dănciulescu, psihopedagog și logoped – fondatoarea Asociației Piano Therapy, a dezvoltat o metodă terapeutică inovatoare pentru copiii cu autism, în care muzica devine o cheie spre comunicare.
„Ne-am dorit să găsim acele voci feminine care, prin ceea ce fac zi de zi, reușesc să lase o amprentă în comunitățile lor. Femei care au puterea să unească trecutul cu prezentul și oamenii cu emoțiile. Pentru mine, fiecare dintre ele este o formă vie de răspuns la întrebarea ‘Cine sunt ielele?’. Când le-am citit poveștile, am simțit curajul lor de a transforma pasiunea în ceva cu sens. M-au emoționat și mi-am regăsit o parte din mine în fiecare dintre ele”, a declarat Leyah, inițiatoarea campaniei.
Campania rămâne deschisă: oricine cunoaște o femeie care merită să fie parte din această inițiativă o poate propune completând formularul online – https://shorturl.at/gUhQA.
Mai multe informații pe: www.leyahmusic.com.
Leyah (Magdalena Diana Marica) este compozitoare, pianistă și cântăreață, prima artistă din România care a introdus și dezvoltat genul cinematic pop – un crossover între muzica de film și pop-ul contemporan.
Formată în muzica clasică, Leyah a urcat pe scenă de la 6 ani, iar la 16 ani a debutat ca solistă cu Concertul nr. 1 de Beethoven, sub bagheta tatălui ei, dirijorul Modest Cichirdan. După studii riguroase de muzică și o carieră solidă ca pianistă de performanță, Leyah a ales să transforme această moștenire într-o direcție proprie.
În 2024-2025, Leyah a lansat Cinestezia – primul turneu de cinematic pop din România – urmat de Cinestezia Symphonic, o producție grandioasă ce reimaginează acest stil cu o orchestră simfonică completă, în încercarea de a apropia muzica clasică de noile generații printr-o formă contemporană, accesibilă și relevantă.
Sesiunea internațională de 143 de comunicări științifice „Interferențe. Trecut, prezent, viitor” are loc la sediul Muzeului Țării Crișurilor Oradea și la Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” Bihor
Lucrările Sesiunii internaționale de comunicări științifice vor avea loc la sediul Muzeului Țării Crișurilor Oradea și la Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” Bihor, reunind 143 de comunicări științifice a peste 200 de specialiști din țară și străinătate (Ungaria, Austria, Germania, Italia, Franța, Republica Moldova, Cehia, Slovacia, Turcia și Republica Coreea), organizate pe mai multe secțiuni: Arheologie, Numismatică, Istorie medie și modernă, Istorie contemporană, Științele Naturii, Etnografie, Muzeografie, Educație muzeală, Artă, Conservare și Restaurare.
Muzeul Țării Crișurilor Oradea, împreună cu Facultatea de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării din cadrul Universității din Oradea, Universitatea de Stat din Moldova, Centrul de Studii Interdisciplinare Oradea – Chișinău al Academiei Române, Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” Bihor, Consiliul Județean Bihor și Primăria Oradea, organizează, în perioada 10–11 octombrie, a treia ediție a Sesiunii internaționale de comunicări științifice intitulată „Interferențe. Trecut, prezent, viitor”.
Deschiderea oficială a Sesiunii internaționale de comunicări științifice va avea loc vineri, 10 octombrie, de la ora 09.30, în Sala de conferințe a instituției muzeale, în prezența prof. univ. dr. Gabriel Moisa, Manager al Muzeului Țării Crișurilor Oradea, precum și a prof. univ. dr. Sorin Șipoș, Prorector al Universității din Oradea și Director al Centrului de Studii Interdisciplinare Oradea-Chișinău. Cu această ocazie va avea loc lansarea volumului Crisia, LIII, 2023, Supliment nr. 1 – Interferențe. Trecut, prezent, viitor, care cuprinde lucrările ediției a II-a a acestei sesiuni.
În prima zi a manifestării, de la ora 10.00, prof. univ. dr. Ștefan Lemny, de la Bibliothèque Nationale de France din Paris, va susține conferința Dimitrie Cantemir la confluența dintre culturi, ce va fi urmată de lansarea cărții domniei sale, „Cantemireştii. Aventura europeană a unei familii princiare din secolul al XVIII-lea”, apărută la Editura Polirom, Iași, 2024.
Începând cu ora 18.30 va avea loc vernisajul expoziției „Din umbră în lumină”, organizat cu prilejul aniversării a unui semi-centenar de la înființarea sistemului românesc pentru conservare, restaurare și investigare a patrimoniului cultural.
Cea de a doua zi a sesiunii va continua cu prezentarea lucrărilor pe secțiuni, începând cu ora 10.00.