Prezentari evenimente, concursuri, galerii de arta, carti etc.

christmas extravaganza, stefan von korch

CHRISTMAS EXTRAVAGANZA cu ŞTEFAN von KORCH & invitaţii pe 17 decembrie 2025 la Sala Dalles

Bucuria Crăciunului, dar ş darul nepreţuit al muzicii vor fi sărbătorite la Sala Dalles pe 17 decembrie în concertul Christmas Extravaganza, alături de tenorul Ştefan von Korch, pianistul Alexandru Burcă şi de solişti apreciaţi ce v-au încântat în decursul acestui an în seria Musical Extravaganza. Cei ce se vor alătura feeriei de sărbători sunt: sopranele Oana Maria Şerban şi Daniela Bucşan, tenorul Andrei Mihalcea şi baritonii Fang Shuang şi Lucian Petrean. 

Tenorul Ştefan von Korch, amfitrionul Musical Extravaganza spune:

„Vă invităm în această periodă atât de plină de semnificaţii, într-un ocol muzical al Pământului, cu piese de sezon binecunoscute, din ţară şi din jurul lumii. Se vor cânta colinde şi cântece de iarnă pe care cu toţii sunteţi invitaţi să le primiţi în suflet, sau să le fredonaţi împreună cu noi, în evenimentul în care celebrăm cea mai importantă sărbătoare a Creştinătăţii şi vă mulţumim pentru toate serile Musical Extravaganza în care am fost împreună în acest an.”

Concertul Christmas Extravaganza este evenimentul ce încununează poveştile pe portativ scrise de-a lungul anului 2025  la Sala Dalles, de tenorul Ştefan von Korch şi invitaţii săi, în seri tematice ce crează o punte între universul  bogatul  al operei, cel spumos al operetei şi muzica contemporană.

Biletele se găsesc pe Ticketstore.ro, Biletlateatru.ro, Startickets.ro şi DynamicTicket.ro şi la Sala Dalles.

Institutul Cultural Român de la Lisabona și Ambasada României în Republica Portugheză au marcat Ziua Națională a României joi, 27 noiembrie, la Teatrul São Luiz din capitala Portugaliei, printr-un concert susținut de artiștii Teatrului Muzical „Ambasadorii”.

Ziua Națională a României va fi sărbătorită joi, 27 noiembrie 2025, la Teatrul São Luiz din Lisabona, printr-un concert susținut de artiștii Teatrului Muzical „Ambasadorii”

Institutul Cultural Român din Lisabona împreună cu Ambasada României în Republica Portugheză celebrează Ziua Națională a României joi, 27 noiembrie 2025, orele 18:30, la Teatrul São Luiz din capitala Portugaliei, printr-un concert susținut de artiștii Teatrului Muzical „Ambasadorii”. Repertoriul, în care se regăsesc lucrări semnate de compozitori români și internaționali, precum Filaret Barbu, Paul Constantinescu, Gherase Dendrino, George Grigoriu, Jacques Offenbach, Franz Lehar, W. A. Mozart, Camille Saint-Saens și Franz Schubert, va fi interpretat de Mihaela Vîrban (soprană), Andreea Grigore (mezzosoprană), Silviu Mihăilă (bariton), Sergiu Neamțu (bas-bariton) și Andrei Racu (pianist).

La eveniment sunt așteptați înalți oficiali ai statului portughez, reprezentanți ai corpului diplomatic și consular acreditat la Lisabona, membri ai cercurilor de afaceri, de presă și ai comunității românești din Portugalia.

Teatrul Muzical Ambasadorii din București este o instituție publică de spectacole și concerte aflată în subordinea Ministerului Culturii, care și-a consolidat rolul în peisajul artistic românesc prin spectacole de calitate și printr-un repertoriu diversificat, având misiunea de a promova patrimoniul cultural-artistic românesc pe plan național și internațional. Artiștii teatrului au susținut concerte la Viena, Bratislava, Paris și Bruxelles, precum și în cadrul evenimentelor organizate de ambasadele românești cu prilejul celebrării Zilei Naționale a României și Zilei Culturii Române.

Concertul organizat cu ocazia Zilei Naționale a României continuă tradiția de succes a Ambasadei României și Institutului Cultural Român de la Lisabona de a găzdui, în instituții culturale de prestigiu din Portugalia, producții culturale românești.

Teatrul São Luiz este una dintre cele mai vechi instituții culturale din Lisabona, sărbătorind recent 130 de ani de existență. Astăzi, este un teatru deschis creației, gândirii și cunoașterii artistice naționale și internaționale.

Programul său include spectacole de teatru, dans și muzică, proiecții de filme, dezbateri și conversații. Face parte din EGEAC – compania responsabilă de gestionarea facilităților și evenimentelor culturale.

rapsodii dunarene

Orchestra Operei Naționale din Iași, va susține un concert duminică, 23 noiembrie 2025, în Sală de Aur a Musikverein din Viena

Orchestra Operei Naționale din Iași, sub bagheta dirijorului Mihail Agafița, și având ca soliști tenorii Andrei Apreotesei, Andrei Fermeșanu și Florin Guzgă, va susține un concert duminică, 23 noiembrie 2025, de la ora 15:30, în prestigioasa Sală de Aur a Musikverein din Viena.

Evenimentul aduce în fața publicului vienez un repertoriu care celebrează diversitatea și bogăția creativității muzicale românești. De la rapsodia romantică a lui Ciprian Porumbescu la dansurile populare orchestrate de Béla Bartók, de la lirismul profund al lui George Enescu la ritmurile sărbătorești ale lui Constantin Rusnac, programul concertului trasează o călătorie muzicală prin sufletul și istoria muzicii din spațiul dunărean și carpatic. Repertoriul include lucrări de Ciprian Porumbescu, George Enescu, Paul Constantinescu, Béla Bartók, Eugen Doga, Constantin Rusnac și Ion Ivanovici, alături de piese celebre ale repertoriului universal semnate de Manuel de Falla, Arturo Márquez, Lucio Dalla, Tomaso Albinoni, Giacomo Puccini și Eduardo di Capua.Orchestra este dirijată de Mihail Agafița, unul dintre cei mai apreciați dirijori din Republica Moldova, cu o carieră internațională de peste 25 de ani.

În componența orchestrei evoluează și instrumentiști de peste Prut, reflectând valorile comune și legăturile culturale profunde dintre România și Republica Moldova, materializate prin proiecte artistice realizate pe scenele europene de prestigiu. 

Concertul se desfășoară într-un cadru ce va reuni reprezentanți ai autorităților austriece, ai corpului diplomatic acreditat în Austria și ai comunității românești din diaspora. Sala de Aur a Musikverein, una dintre cele mai prestigioase săli de concert din lume, cunoscută pentru acustica sa excepțională și pentru tradiția sa în promovarea muzicii simfonice de înaltă calitate, oferă cadrul ideal pentru prezentarea patrimoniului muzical românesc în fața unui public internațional. 

Înființată la 1 ianuarie 1956, Opera Națională Română din Iași este o instituție publică de cultură aflată în subordinea Ministerului Culturii. Cu rădăcini ce datează din 1833, când s-a jucat primul spectacol liric, „La Dame blanche” de François Adrien Boieldieu, opera ieșeană a devenit un reper cultural de prim rang în regiunea Moldovei și în România, promovând excelența artistică. 

Evenimentul este organizat de Ministerul Culturii, Primăria Municipiului Iași, Ateneul Național din Iași, Opera Națională Română din Iași, Asociația „Mihai Eminescu” din Viena, în cooperare cu Ambasada României în Republica Austria și Institutul Cultural Român de la Viena. 

Biletele pot fi achiziționate prin sistemul de ticketing al Musikverein.

trovantii de la ulmet

RRC Podcast – Drumurile Memoriei – Ep. 2 – Pe urmele lui Nicolae Densușianu, Trovanții de la Ulmet.. să ne întoarcem în Atlantida

To view this content, you must be a member of Revista's Patreon at $1 or more
Already a qualifying Patreon member? Refresh to access this content.
orasul paralel

Premiera „Orașul Paralel” – ecranizare a spectacolului imersiv care a schimbat modul în care Timișoara își privește cartierele

Asociația Culturală Diogene anunță premiera filmului „Orașul Paralel”, adaptarea unuia dintre cele mai inovative proiecte artistice născute în Timișoara în ultimul deceniu. Regia este adaptată de Ana Mărgineanu, iar scenariul de Peca Ștefan după piesa „Orașul Paralel: Iosefin” concepută de amândoi în 2021. „Orașul Paralel” urmărește povestea lui Viki (interpretată de Magyari Etelka) într-un Iosefin aflat între memorie, contraste și transformare și se desfășoară într-o singură zi, în Timișoara anului 2021. 

Viki, o fostă angajată într-o multinațională trăiește acum într-o casă abandonată după o criză depresivă. S-a atașat de trei copii afghani, găsindu-și o liniște interioară pe care n-a avut-o niciodată. Azi e ziua în care călăuza îi va trece pe toți ilegal granița și Viki n-a făcut rost încă de toți banii. Când planul ei bine pus la punct începe să se destrame, femeia se vede prinsă într-o cursă contracronometru în care e nevoită să se confrunte cu cei mai apropiați oameni din fosta ei viață și prejudecățile lor despre alegerile pe care le-a făcut. Povestea este inspirată de criza refugiaților și de poveștile reale ale cartierului Iosefin din acea perioadă.

 

Filmările au avut loc în august 2025 în cartierul Iosefin, urmărind traseul original al spectacolului. În spiritul teatral al proiectului, producția folosește o tehnică dificilă: fiecare scenă este filmată dintr-un singur cadru dinamic, fără tăieturi, ducând în cinema energia live a unui performance imersiv. Imaginea este semnată de Cristian Ilea și camera de Rafael Vasilcin. „Orașul Paralel” este mai mult decât o ecranizare: este o invitație de a privi orașul cu alți ochi, de a reevalua spațiile, poveștile și oamenii care îl formează. 

Premiera va avea loc vineri, 21 noiembrie 2025, de la ora 18:00, la Cinema Studio, urmată de o discuție cu echipa artistică și tehnică (Q&A), precum și de un CityTalk despre potențialul cinematografic al orașului.

Pentru a ajunge la un public cât mai larg, ecranizarea „Orașul Paralel” va fi difuzată pe TVR Cultural miercuri, 26 noiembrie, la ora 22.00.

Ecranizarea „Orașul Paralel: Călătoria continuă”, produsă de Asociația culturală Diogene, este finanțată de Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara prin proiectul „Orașul Paralel. Călătoria Continuă”, în coproducție cu Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” și Pop UP Theatrics, sprijinită de Teatrul Studențesc Thespis și Universitatea Politehnica Timișoara (UPT).

Vă așteptăm la premieră pentru a redescoperi Timișoara pe marele ecran și pentru a continua, împreună, dialogul despre felul în care arta poate schimba relația unei comunități cu propriul ei oraș.

Ce spun creatorii despre filmul „Orașul Paralel”

Pentru publicul timișorean, „Orașul Paralel” funcționează ca o oglindă culturală și afectivă: filmul surprinde orașul în momente care, deși recente, riscă să fie uitate și aduce în prim-plan cartiere, situații și oameni pe care trecem adesea prea repede cu vederea. 

Pentru publicul național, prin difuzarea pe TVR Cultural, filmul devine o fereastră către Timișoara reală—un oraș european în plină transformare, complex, multicultural și plin de tensiuni și frumuseți care nu ajung de obicei în imagistica oficială. Este, în egală măsură, o poveste locală și una universală, relevantă pentru oricine trăiește într-un oraș aflat între memorie și schimbare.

„În momentul în care ne-am propus să transpunem pe film traseul cu Viki, gândul nostru a fost să-l facem accesibil unui public mult mai larg. Spectacolul original era o experiență intimă, limitată la doar cinci spectatori pe tură, ceea ce îi dădea o magie aparte, dar și o limitare inevitabilă. Prin adaptarea pentru film, prin proiecții în cinematografe și difuzarea la TV, sperăm ca mult mai mulți oameni să descopere Timișoara prin ochii personajelor noastre și, poate, să se îndrăgostească de orașul acesta absolut minunat. Este o formă de a deschide porțile orașului și ale poveștii către toți cei care nu au putut fi acolo în timpul spectacolului live.” precizează regizoarea Ana Mărgineanu.

Magyari Etelka, întrebată despre experiența Orașul Paralel:

„Ana și Peca au creat-o pe Viki, parcă au visat-o, iar eu am avut emoții mari când am aflat că o să joc acest rol. Apoi am avut emoții la prima premieră, Orașul Paralel 1 – Iosefin, și am avut emoții și la Paralel 2 și 3. Nu m-am gândit că într-o zi o să am emoții și pentru filmul Orașul Paralel. Și totuși… cel mai important lucru este că, atât la spectacol, cât și la film, am avut ocazia să lucrez cu oameni extraordinari, artiști profesioniști adevărați.”

Ecranizarea devine un martor atât al cartierului, al patrimoniului, al mixului arhitectural existent, dar și al patrimoniului imaterial surprins prin povestea ficționalizată după o cercetare artistică a cartierului, dilemele abordate și atmosfera surprinsă. Însă a filma pe stradă nu e lipsit de dificultăți.

„Marea provocare a fost filmarea într-o locație reală. Lipsa unui studio, unde poți controla decorul și lumina după nevoie, ne-a obligat să lucrăm într-un spațiu imprevizibil. A trebuit să domesticim un loc viu, cu limitele lui, iar când totul se filmează într-un singur cadru, cu o cameră care se plimbă continuu, iluminatul devine un exercițiu de finețe. Acolo am întâlnit, cel puțin pentru mine, cea mai dificilă probă tehnico-artistică — însă, în cele din urmă, am dus totul la bun sfârșit” – Cristian Ilea, directorul de imagine.

Despre cum s-au depășit provocările, producătorul Ionel Mărginean:

Ce mă bucură cel mai mult a fost că s-a format o echipă care a lucrat impecabil împreună, de multe ori înainte de a fi împreună – oameni potriviți în momentele potrivite, fiecare depunând nu doar efortul necesar, ci mult mai mult pentru realizarea acestui proiect proiect. Fără această generozitate colectivă și multe generozități individuale, nu ar fi fost posibil să avem această ecranizare. Tot legat de generozitate: la fel ca în 2021, am avut o deschidere extraordinară din partea multor instituții și companii care ne-au sprijinit fără ezitare pentru avize, locații și multe altele. Am primit mult. De exemplu, Teatrul Studențesc Thespis, fondatorul Asociației Culturală Diogene, ne-a găzduit, ne-a ajutat cu figurația și cu energia în timpul filmărilor”.

Mai multe informații despre echipa filmului: https://orasulparalel.ro/calatoria-continua.

Despre Orașul Paralel – trilogia de teatru imersiv

Inițiat în 2021 ca parte din programul cultural Timișoara 2023 – Capitală Culturală Europeană, „Orașul Paralel” a transformat cartierele Iosefin, Fabric și Elisabetin în spații de dramaturgie urbană. Trei ani de spectacole imersive au adus împreună peste 3.000 de spectActori și au redefinit modul în care locuitorii se raportează la oraș. Orașul devine scenă cu o scenografie urbană spectaculoasă și mereu vie.

„Ideea de Oraș Paralel a venit din faptul că Timișoara are foarte multe layere. Practic, și eu, și Ștefan am fost loviți, încă de la prima cercetare, de sentimentul că, mergând prin oraș, ai impresia că există mai multe orașe suprapuse unul peste celălalt — fiecare cu timpul lui, cu cultura lui, cu atmosfera lui — și că, pe nesimțite, poți trece foarte rapid dintr-un oraș în altul, chiar și dintr-un timp în altul.

Orașul Paralel își propune să fie o invitație de a redescoperi orașul și poveștile lui, de a te reapropia de oamenii lui, de sentimentele lor și de ceea ce li se întâmplă. E o invitație de a ieși din găuacea ta și de a descoperi lumea celorlalți, pentru că Timișoara este un oraș cu o diversitate fenomenală” – Ana Mărgineanu, regizor.

„Orașul Paralel: Iosefin” a fost realizat în coproducție de Asociația Culturală Diogene și Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” ca o piesă bilingvă (română și maghiară), cofinanțată de Centrul de Proiecte Timișoara și de programul Erasmus+ COME:ON! Piesa pornea de peronul 2 al Gării de Nord Timișoara și se termina cu spectatorii îmbarcați pe vaporetto pornind o altă călătorie. Aceasta s-a jucat între 2021 când reprezentațiile de teatru în săli erau oricum limitate, și 2023, anul în care Timișoara a fost Capitală Europeană a Culturii.

No Images Found!

trei radacini

Fabian Gavrilescu prezintă „trei rădăcini” la habitat B1

Spațiul habitat B1 găzduiește, începând cu 21 noiembrie, ora 18:00, vernisajul expoziției „trei rădăcini”, semnată de artistul și arhitectul timișorean Fabian Gavrilescu. Proiectul reunește o serie de sculpturi generate digital și materializate prin modelare și imprimare 3D, care traduc trei dintre reperele definitorii ale Timișoarei în forme abstracte, simbolice și esențializate.

Cele trei sculpturi sunt ancorate conceptual în:

  • Canalul Bega – ca flux natural, ritm vital și continuitate urbană;
  • Bastionul – ca memorie stratificată, arhivă materială și nucleu cultural;
  • MECIPT – ca moștenire științifică și începutul limbajului digital în România.

Prin geometrii generate algoritmic, aceste elemente sunt regândite ca expresii sculpturale care surprind intersecția dintre natură și construcție, dintre trecutul istoric și viitorul tehnologic al orașului. „trei rădăcini” devine astfel un triptic multidimensional ce reconfigurează memoria urbană a Timișoarei prin precizia mediilor digitale și intuiția specifică sculpturii contemporane.

Despre artist

Fabian Gavrilescu este arhitect și sculptor digital, cu un interes major pentru matematică, geometrie, natură, psihologie și știința pattern-urilor. Originar din Timișoara, își începe studiile la Universitatea Politehnică Timișoara în 2006, iar în 2013 obține diploma de inginer arhitect la Karlsruher Institut für Technologie (KIT), Germania.

A activat ca arhitect și cercetător asistent la KIT, colaborând ulterior cu birouri de arhitectură din Germania, în proiecte care îmbină rigoarea tehnică cu explorarea artistică. Portofoliul său include structuri și sculpturi inspirate de geometrie și pattern-uri naturale, fractalice, reflectând un echilibru între funcționalitate, organicitate și expresie estetică.

Finisaje

Tot în 21 noiembrie vor avea loc simultan finisajele expozițiilor „jurnal de colorat: desene, dulciuri și democrație”, semnată de Andreea Băban, și „cum arăta cerul în ziua în care ai plecat de acasă?”, expoziția personală a Alexandrei Costea. Cele două proiecte vizuale, deschise în perioada 31.10 – 21.11.2025, își încheie parcursul în aceeași seară, oferind publicului ocazia de a explora trei direcții artistice distincte într-un singur cadru.

Această creație artistică a fost realizată printr-o finanțare Energie! Burse de creație, acordată de Municipiul Timișoara, prin Centrul de Proiecte. Creația nu reprezintă în mod necesar poziția Centrului de Proiecte al Municipiului Timișoara, iar acesta nu este responsabil de conținutul ei sau de modul în care poate fi folosită.

Dublă lansare de carte urmată de proiecția filmului „Cravata Galbenă” despre dirijorul Celibidache va avea loc joi la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea

Joi, 20 noiembrie, un triplu eveniment va avea loc la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea. Astfel, vor fi lansate două volume de referință, apărute în 2025 la Editura Omnium, lucrări care îmbogățesc fondul istoriografic și memorialistic național. Primul volum, „Regina Maria a României. Însemnări zilnice 1933”, este o ediție îngrijită de academicianul Georgeta Filitti și Tudor Vișan-Miu, care dezvăluie detaliile cotidiene și reacțiile suveranei în fața crizelor politice majore din anul 1933.

Al doilea volum, „Spațiul Celibidache”, semnat de Stejărel Olaru, istoric și director al editurii Omnium, reprezintă o monografie documentată care explorează nu doar excelența muzicală a dirijorului, ci și relația sa complexă și adesea tensionată cu regimul comunist și Securitatea.

În a doua parte a evenimentului va avea loc proiecția filmului „Cravata Galbenă”, care acoperă peste șapte decenii din viața legendarului dirijor Sergiu Celibidache și este o producție cu finanțare exclusiv românească, realizată de o echipă de peste 300 de profesioniști. A fost filmat integral în România, cu sprijinul a cinci orchestre naționale, care au recreat concertele istorice ale lui Celibidache din Philadelphia, Buenos Aires, Veneția, București și Berlin. Filmul, regizat de Serge Ioan Celebidachi, fiul dirijorului, care semnează și scenariul împreună cu James Olivier, este una dintre cele mai ample producții cinematografice românești, un film despre geniu, sacrificiu și puterea unui vis. Din distribuție fac parte nume sonore ale cinematografiei internaționale, precum John Malkovich (în rolul lui Sergiu Celibidache la apusul vieții) și Ben Schnetzer (în rolul dirijorului la tinerețe și maturitate), alături de Sean Bean și Kate Phillips.

Alte detalii interesante se pot găsi în articolul publicat de România Culturală sub titlul „Actorul John Malkovich, care-l joacă pe dirijorul Sergiu Celibidache, are 43% sânge românesc”.

atelier interpretare prin dialog

ECOURI – Ateliere de interpretare a artei prin dialog și reflecție, în fiecare marți la Habitat B1

Asociația Lapsus anunță lansarea seriei ECOURI, un program de ateliere dedicate interpretării artei prin dialog, reflecție colectivă și explorare personală. Întâlnirile au loc în fiecare marți, între orele 17:00 – 19:00, la Habitat B1 (Galeriile Bastion, Timișoara).

Proiectul își propune să creeze un spațiu accesibil și deschis pentru oricine dorește să intre în contact cu arta contemporană dincolo de observația vizuală, transformând actul de a vizita o expoziție într-o experiență de cunoaștere și conectare.

Despre seria ECOURI

ECOURI invită publicul să privească lucrările din expozițiile curente din Habitat B1 și să participe la discuții ghidate, într-un cadru relaxat și incluziv. Fiecare sesiune facilitează schimbul de idei între participanții prezenți, urmărind modul în care arta prinde sens prin perspectivele fiecăruia.

Atelierele încurajează exprimarea liberă, ascultarea activă și curiozitatea față de interpretările celorlalți. Nu sunt necesare cunoștințe de istoria artei sau experiență în domeniu, este suficient ca participanții să vină cu deschidere și dorința de a explora. Prin intermediul ECOURI, vizita unei expoziții devine o oportunitate de reflecție asupra propriei identități, a emoțiilor și a modului în care privim lumea.

Despre program

Întâlnirile au loc în fiecare marți, între orele 17:00 și 19:00, în spațiul Habitat B1 din Galeriile Bastion, Timișoara. Atelierele sunt facilitate de Luiza Alecsandru, jurnalist și mediator cultural, care ghidează discuțiile și încurajează explorarea liberă a lucrărilor expuse.

Participarea este liberă, iar donațiile sunt apreciate, contribuind la susținerea activităților culturale din cadrul Habitat B1 și al Asociației Lapsus. Nu este necesară înscrierea în prealabil, astfel încât cei interesați se pot alătura oricărei sesiuni în mod spontan.

Publicul este invitat să participe ori de câte ori dorește, fiecare întâlnire oferind o nouă perspectivă asupra expozițiilor și asupra dialogului cu arta contemporană.

Activitatea face parte din proiectul Focus on Curating, implementat de Asociația Lapsus. Proiect finanțat de și realizat în parteneriat cu Municipiul Timișoara, prin Centrul de Proiecte. Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

vivo per lei, stefan von korch

După două concerte în America Centrală, tenorul ŞTEFAN von KORCH revine la Bucureşti pentru recitalul „VIVO PER LEI” din 19 noiembrie 2025

După concertele Los Tres Tenores susţinute în America Centrală, tenorul Ştefan von Korch revine la Bucureşti pentru mult aşteptatul recital pop-opera Vivo per lei, programat pe 19 noiembrie la Sala Dalles. Publicul se va bucura de un program fermecător în care, piesa „Vivo per lei”, nemuritoarea „Con te partiro”, dar şi repere clasice vor contura un parcurs muzical ce explorează frumoasele cărări ale căutării iubirii şi împlinirii prin dragoste. Concertul reuneşte nobleţea operei cu energia inconfundabilă a muzicii pop simfonice şi cu spiritul jovial al canzonetelor napoletane.

Tenorul Ştefan von Korch, solist gazdă şi coordonator artistic spune

Concertul ‘Vivo per lei’ este o adevărată celebrare a muzicii, un spectacol în care bogăţia operei se împleteşte armonios cu vâltoarea pasională din muzica pop-opera.”

Programul a făcut parte în această toamnă din festivitatea de deschidere a Campionatului Mondial Ecvestru de Anduranţă şi a fost aplaudat pe scena Filarmonicii Piteşti.

Alături de tenorul Ştefan von Korch – solist gazdă şi coordonator artistic al stagiunii Musical Extravaganza vor fi invitaţi soprana Oana Maria Şerban, tenorul Andrei Mihalcea şi pianistul Alexandru Burcă.

Biletele sunt disponibile pe Ticketstore.ro, Biletlateatru.ro, Startickets.ro şi Dynamicticket.ro.

ia romaneasca, muzeul national de arta al romaniei, ie, romania

Muzeul Național de Artă al României prezintă expoziția-eveniment: „România – reprezentarea identitară a portului popular în artă”

România prezintă o frescă vie a aventurilor artistice ale iei, în diverse tehnici, de la pictură și sculptură, la grafică, fotografie, obiect, instalație, film, muzică, afișe, modă, timbre, cărți de joc, vaze, bancnote, cărți, albume, desene animate și manuale școlare.

Încă din secolul al XVI-lea, continuând cu secolele al XIX-lea și al XX-lea, cu realismul socialist și până în contemporaneitatea imediată, ia românească a constituit un subiect artistic major. Prin amploare, diversitate și prin cercetarea critică interdisciplinară, inovatoare, România constituie o platformă fără precedent de accesare de către publicul larg a reprezentărilor iei și portului popular în creațiile artistice.

„România – reprezentarea identitară a portului popular în artă” este o expoziție, nu o luare de poziție în favoarea unor ideologii asociate iei. Selecția relevă felul în care s-a articulat de-a lungul secolelor un limbaj formal, simbolic, decorativ și totodată ideologic în care ia și costumul folcloric au jucat rolul pivotal de agregare, de promovare politică și uneori de impunere vizuală a românității. 

Peste 320 de piese, provenind din patrimoniul MNAR și din diverse muzee naționale și internaționale, din colecții private și de la artiști contemporani oferă publicului cel mai bogat material de reflecție și bucurie vizuală pe acest subiect, prezentat vreodată într-un muzeu. Larga acoperire istorică și geografică a expoziției contextualizează reprezentările portului popular românesc, nu doar prin raportarea la ilustrarea în artă a portului popular al altor minorități din România (maghiară, germană), ci și prin raportarea la reprezentările artistice ale costumelor populare din regiuni limitrofe – din Ucraina, Moldova și Bulgaria, pentru a pune în evidență asemănările și deosebirile, influențele și constantele.

Acestor creații li se vor adăuga lucrări de Henri Matisse, inclusiv celebra pictură La Blouse Roumaine, capodoperă iconică a modernității universaleparte a colecției permanente a Centre Pompidou din Paris – lucrare care părăsește Franța pentru prima oară și care este împrumutată în mod excepțional pentru expoziția România – reprezentarea identitară a portului popular în artă de la MNAR.

Faimoasa lucrare va funcționa în expoziție drept oglinda răsturnată care reflectă efortul consecvent de promovare și propagandă națională românescă prin ie, mutat de Matisse într-un plan pur estetic, cu un impact major asupra dezvoltării artei postbelice, contribuind decisiv la apariția strategiilor artistice Pop Art.

Ia românească, în versiunea ei matisseană, se află la originea succesului comercial al iei în industria de modă franceză și internațională. Punctual, aceste utilizări – uneori abuzive, ca apropriere culturală –  sunt  prezentate în expoziție, pentru a releva cele două planuri majore și corelate ale jocului iei în imaginarul actual: acela identitar-ideologic și cel decorativ-comercial…

Mai multe detalii pe mnar.ro.