Știri din cultura românească

Teatrul Național Aureliu Manea Turda – Romanian Stories – The New Chapter: peste 300 de români din Atena au retrăit bucuria teatrului românesc

Teatrul Național Aureliu Manea  Turda a scris un nou capitol al proiectului Romanian Stories, printr-o serie de evenimente dedicate comunității de români din Atena. Desfășurată în perioada 18–22 septembrie 2025, cofinanțată de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni cu suma de 100.000 lei, ediția de anul acesta a reunit peste 300 de români care au răspuns cu entuziasm întâlnirii cu teatrul, confirmând încă o dată dorința publicului din Antena de a rămâne conectat la cultura românească.

Programul a inclus două ateliere de storytelling, structurate pe categorii de vârstă, dedicate copiilor români din diaspora. Cei mici, cu vârste între 3 și 5 ani, au participat la un atelier coordonat de regizoarea Luana Hagiu, în timp ce copiii mai mari, între 6 și 12 ani, au fost îndrumați de actorii Miky Paicu și Valentin Oncu. Prin jocuri teatrale, exerciții de grup și exerciții narative, participanții au descoperit structurile de bază ale poveștilor și au fost încurajați să își creeze propriile narațiuni în limba română. Aceste activități au contribuit la consolidarea limbii materne și la păstrarea legăturii cu tradiția culturală românească, oferindu-le copiilor o experiență educativă și artistică memorabilă.

Momentul cel mai așteptat al proiectului a fost spectacolul „Soacra cu trei nurori” după texte de Ion Creangă și de Mihai Eminescu, parte din ansamblul teatral Prostia omenească. Teatrului Național Aureliu Manea Turda a adus în fața publicului o reinterpretare actuală a unei poveștii clasice, printr-un limbaj artistic complex ce a îmbinat musicalul, coregrafia și colajul de texte. Prin umor, ironie și comic de situație, spectacolul a explorat valori fundamentale ale identității culturale românești reușind să emoționeze și să aducă împreună generații diferite ale publicului român din Atena.

Romanian Stories – The New Chapter demonstrează potențialul teatrului de a funcționa ca punte între România și diaspora, contribuind la păstrarea și afirmarea identității culturale și lingvistice a românilor din străinătate. Prin spectacole și ateliere, Teatrul Național „Aureliu Manea” Turda își reafirmă și de această dată angajamentul său față de comunitățile românești din diaspora și față de promovarea culturii naționale în afara granițelor țării.

Romanian Stories – The New Chapter, proiect finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.

Parteneri principali: Asociația Interculturală Româno-Elenă DACIA Grecia, Școala de Limba Română, Cultură și Civilizație DACIA. Cu sprijinul Ambasadei României în Republica Elenă.

Foto-expoziție, festival de film speologic și lucrări științifice la Casa de Cultură „Miron Pompiliu” din Ștei între 22 și 28 septembrie 2025

Casa de Cultură „Miron Pompiliu” din Ștei a găzduit expoziții de fotografie speologică, un festival de film speologic și alte evenimente în cadrul Congresului Național de Speologie, desfășurat între 22 și 28 septembrie.

Astfel, timp de o săptămână, Ștei a fost transformat în capitala speologiei, adunând aici specialiști, cercetători, voluntari și sute de tineri curioși să descopere lumea subterană.

Evenimentul a fost organizat de Clubul de Speologie Speodava, cu sprijinul Primăriei Ștei, al Federației Române de Speologie și al mai multor parteneri locali și naționali.

Primele zile au fost dedicate copiilor și comunității s-au ținut prezentări despre flora și fauna Parcului Natural Apuseni, iar cei mici au participat la ateliere practice – unde și-au construit „propria peșteră”.

Tot atunci, elevii au avut acces gratuit la vizite ghidate la Peștera Meziad și Peștera cu Cristale din Mina Farcu, iar Salvamont-Salvaspeo Bihor a organizat demonstrații spectaculoase.

Cu ocazia împlinirii unui semi-centenar de activitate a Clubului Speodava, s-au prezentat lucrări științifice și s-au discutat soluții pentru protejarea patrimoniului carstic.

Cel mai emoționant moment al serii a fost acordarea titlului de „Speotropo­lis” orașului Ștei, de către Asociația Română pentru Educație prin Speologie – Descoperă, în parteneriat cu mai multe organizații speologice. Distincția onorează contribuția comunității la educație, cercetare și protejarea mediului natural.

De notat că cercetarea din domeniul speologic nu se limitează strict la studiul carstului ci, așa cum s-a întâmplat de multe ori de-a lungul timpului, speologii au făcut descoperiri arheologice remarcabile.

Bunăoară, recent pe România Culturală am publicat un articol despre desenele rupestre, de peste 35 de milenii, din Peștera Coliboaia, astfel de picturi rupestre mai fiind descoperite și în Peștera de la Cuciulat, judetul Sălaj. 

Povestea primilor oameni care au ajuns cu bicicleta pe insula Capul Horn, lansată la FICT

Sâmbătă seara, în cadrul Festivalului Internațional de Carte Transilvania (FICT), publicul a asistat la un eveniment cu totul special: lansarea volumului „Read and Ride to El Fin del Mundo”, semnat de Gabriel Bota și Rudolf Nyari, apărut la Editura Limex. Evenimentul a făcut parte din seria Întâlnirile FICT: Despre Motivație și Curaj – Povești de la capătul lumii și i-a avut ca invitați pe cei doi autori, alături de Ionuț Radu, directorul editurii.

Aventuri care unesc lectura și sportul

Proiectul „Read & Ride” a început în 2017, când Gabriel Bota, directorul FICT, a pedalat 5.000 de kilometri prin 10 țări europene – Ungaria, Slovacia, Austria, Cehia, Germania, Danemarca, Olanda, Belgia, Franța și Spania – citind 10 cărți și vizitând câte un scriitor celebru în fiecare țară. Bohumil Hrabal la Praga, Thomas Mann la Lübeck, Flaubert la Rouen sau Jules Verne la Nantes sunt doar câteva dintre reperele acestei călătorii literare pe două roți.

În 2022, proiectul a continuat într-o formulă de echipă, alături de Rudolf Nyari. Cei doi au pedalat până la Cercul Arctic, într-o cursă contra-cronometru cu start în Helsinki și final în Insula Svalbard. Sloganul a fost simplu și convingător: „2 biciclete, 2 cărți, 2 cititori”.

Până la capătul lumii

În 2024, aventura a atins apogeul: cei doi clujeni au pornit pe Carretera Austral, drumul spectaculos și dificil care străbate Țara de Foc, până la Capul Horn – cel mai sudic punct al Americii de Sud, „la capătul lumii”, chiar deasupra Antarcticii. Au traversat de la Oceanul Pacific la Oceanul Atlantic, din Punta Arenas până la Ushuaia, de la Strâmtoarea lui Magellan la Canalul Beagle.

„Am cedat de multe ori din punct de vedere fizic. Dar de fiecare dată ne-am ridicat și am mers mai departe. Dacă unul dintre noi avea un dubiu, era suficient să ne aruncăm o privire și înțelegeam că se poate”, a mărturisit Rudolf Nyari.

O carte care vibrează

Povestea acestei expediții a fost transpusă într-un volum ce depășește granițele unui simplu jurnal de călătorie.

„Cartea aceasta nu e doar un jurnal de călătorie. Când am citit manuscrisul am rămas pur și simplu uimit de ceea ce au făcut. Nu doar din perspectiva călătoriei, a ideii, ci din perspectiva a ceea ce transmite această carte. Cartea vibrează. Vibrează pentru că în ea sunt mesaje, mesaje de transmis mai departe tuturor. E ceva fabulos. Rar mi s-a dat în viață, deși citesc foarte multe cărți, să mă acapareze așa, să mă uimească, să mă descompună și recompună. Dacă citiți până la capăt, veți vedea că nu este doar o poveste, este un manifest, un îndemn”, a zis Ionuț Radu, directorul Editurii Limex.

Autorii recunosc că nu plănuiseră să scrie această carte:

„Nu am avut intenția să scriem o carte, dar dl. Ionuț Radu ne-a îndemnat să punem povestea pe hârtie. Am decis să scriem totul așa cum s-a întâmplat – fie bine, fie rău – pentru ca oamenii să fie inspirați cu adevărat”, a spus Gabriel Bota.

Un mesaj lăsat la Ushuaia

Aventura s-a încheiat simbolic, când cei doi au lăsat un exemplar princeps al cărții „Toate pânzele sus” de Radu Tudoran, donat de Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj, într-o bibliotecă din Ushuaia, cel mai sudic oraș din lume și un altul  pe Insula Capul Horn.

„Ne-am dat seama că ne-am îndeplinit misiunea. Am lăsat acolo o carte scrisă în limba română, o parte din noi și o parte din cultura românească. Acum, la capătul lumii, există o carte românească”, au povestit autorii.

Curaj, prietenie și solidaritate

Dincolo de performanța fizică, cei doi au subliniat frumusețea întâlnirilor cu oamenii de pe drum: zâmbete, mese împărtășite, o cană de ceai cald oferită de necunoscuți. „Într-o lume nebună, virtuală, am vrut să facem o altfel de nebunie: să fim așa cum suntem, să ne trăim visele și să avem curajul să mergem mai departe”, a spus Rudolf Nyari.

Lansarea volumului „Read and Ride to El Fin del Mundo” la FICT a fost, astfel, nu doar o celebrare a unei expediții spectaculoase, ci și un moment de reflecție asupra curajului, prieteniei și forței literaturii de a ajunge până la marginile lumii.

Despre FICT

Festivalul Internațional de Carte Transilvania (FICT) a fost conceput în anul 2013 cu scopul de a susține cultura română.

În timp, FICT a devenit mai mult decât un festival, fiind în prezent o umbrelă sub care au loc diferite evenimente care au în centru cartea și care au loc fie cu recurență fie ocazional, în funcție de diferite nevoi culturale.

Festivalul Internațional de Carte Transilvania are loc în fiecare an, în toamnă, adunând cele mai importante edituri naționale. În cadrul acestuia au loc zeci de evenimente, printre care se numără lansări de carte, întâlniri cu scriitori români și internațional, dezbateri pe teme de actualitate, concerte, spectacole de teatru, recitaluri de poezie. Festivalul reunește astfel an de an diverse laturi ale artei într-un proiect unic european, contribuind direct la stimularea interesului pentru cultură și lectură.

FICT are un caracter educativ, științific, cultural și social, având scopul promovării cercetării științifice, a culturii române, a spiritului civic, susținerii publicațiilor științifice de specialitate, a materialelor de popularizare, organizării de manifestări științifice și expoziționale, cointeresării.

stefan von korch, nessun dorma

„Nessun Dorma” – deschiderea stagiunii Musical Extravaganza, în standard înalt, cu tenorul ŞTEFAN von KORCH şi invitaţi în premieră

Concertul „Nessun Dorma”, ce a dat startul noii stagiuni Musical Extravaganza a fost o întâlnire lirică a excelenței artistice, de o frumusețe și finețe aparte. Pe scena Sălii Dalles, trei voci de excepție, în premieră împreună, au creat un dialog muzical memorabil: tenorul Ștefan von Korch, în ipostaza de gazdă şi coordonator artistic, alături de invitații săi, soliştii Andrei Mihalcea și George Virban şi pianistul Marius Groza. Fiecare dintre ei a adus nu doar tehnică și muzicalitate impecabilă, ci și o intensitate emoțională care a cucerit publicul de la primele acorduri.

Programul serii a fost un veritabil festin liric: de la lirismul plin de sensibilitate al ariei „Dein ist mein ganzes Herz” din Țara surâsului, la energia amețitoare a piesei „La Danza” de Rossini, continuând cu emoția nostalgică din „Dicitencello vuje”. Punctele culminante au venit însă cu interpretările în terțet ale celebrelor „Nessun Dorma” și „O Sole Mio”, care au ridicat sala în picioare.

Atmosfera a fost una caldă și vibrantă, iar publicul a răspuns cu entuziasm la fiecare apariție, confirmând că muzica clasică, atunci când este oferită cu sinceritate și pasiune, rămâne de neînlocuit.

„Nessun Dorma” la Sala Dalles nu a fost doar un concert, ci o experiență artistică totală – o demonstrație că lirica are puterea de a emoționa, de a surprinde și de a rămâne în sufletul spectatorilor mult timp după ce ultimele note s-au stins.

Stagiunea Musical Extravaganza continuă astfel:

Valsuri celebre – Dein is mein ganzes Herz” – 15 octombrie – Sala Dalles

Duelul Tenorilor – 17 noiembrie – Sibiu

Vivo per lei – 19 noiembrie – Sala Dalles

Duelul Tenorilor – 17 noiembrie – Sibiu

Duelul Tenorilor – 21 noiembrie Craiova

Invitaţie la Vals – 12 decembrie Teatrul Constantin Tănase – Sala Savoy

Christmas Extravganza – 17 decembrie – Sala Dalles

Carmina Burana – *prima lucrare integrală din stagiune* – 17 iulie 2026 – Grădina de Vară Herăstrău

Bistrița, Deva, Oradea și Tulcea candidează pentru Capitala Tineretului din România – 2027

Anul acesta, Capitala Tineretului din România este orașul Vaslui, sub conceptul #întinerEȘTI, ce are la bază programul ACCED, structurat pe cinci direcții tematice: Cultură, Antreprenoriat, Civico-politic, Ecologie și Digitalizare.

Candidatura celor patru orașe pentru 2027 reflectă angajamentul acestora față de tineri, dorința de a marca un an de referință pentru dezvoltarea sectorului de tineret și culturalizarea orașului prin participarea reală a tinerilor în comunitate.

„Faptul că patru orașe au ales să candideze arată nu doar dorința lor de a purta titlul de ‘Capitală a Tineretului din România’, ci mai ales angajamentul de a investi în tineri și de a le oferi un loc central în viața comunității. Este un semn că administrațiile locale înțeleg că viitorul se construiește prin și împreună cu tineri. La urma urmei, totul ține de a crea condițiile prin care tinerii, prin autonomia și capacitatea lor de acțiune, devin chiar ei formatorii noului țesut urban”, declară András Farkas, coordonator proces de selecție al programului „Capitala Tineretului din România”.

După încheierea rundei I (15 iulie – 15 septembrie 2025), în care orașele din România, indiferent de mărime sau regiune, au putut să își depună candidatura pentru titlul „Capitala Tineretului din România în anul 2027”, urmează evaluarea, runda I, a candidaturilor depuse: 16-29 septembrie; runda II, prezentarea candidaturilor finaliste în fața juriului: 21 octombrie, București; anunțarea câștigătorului titlului „Capitala Tineretului din România 2027” în 25 octombrie 2025.

Pe baza evaluării din runda I, juriul va selecta cel mult trei orașe finaliste. Lista acestora va fi publicată în data de 1 octombrie, iar finaliștii vor fi invitați să susțină candidatura în fața juriului, în cadrul unei sesiuni live organizată la București, pe 21 octombrie. Orașul câștigător, care va purta titlul „Capitala Tineretului din România” în anul 2027, va fi anunțat la Vaslui, în data de 25 octombrie, în cadrul ediției a X-a a Summitului Tinerilor.

Anul acesta, juriul este format din 25 de personalități, care provin din sectorul public, privat și neguvernamental, persoane cu experiență în domeniul tineretului, atât la nivel local și regional, cât și la nivel național și european.

Beneficiile câștigării titlului

Programul național „Capitala Tineretului din România” oferă un cadru concret pentru dezvoltarea și implementarea unui program local de tineret, construit împreună cu tinerii și centrat pe participare, inovație și co-creare. Orașul câștigător va primi un premiu în valoare de 50.000 de euro oferit de BCR, va găzdui Summitul Tinerilor 2027 și va beneficia de sprijin în atragerea de noi resurse, crearea de parteneriate și oportunități de creștere. De asemenea, va avea acces la expertiză și mentorat din partea organizatorilor și a foștilor deținători ai titlului.

Programul „Capitala Tineretului din România” este susținut de către Consiliul Tineretului din România (CTR), Federația Tinerilor din Cluj (FTC), Grupul PONT și BCR.

Noaptea Muzeelor, arte vizuale și anti-consumism în „capitala” Vaslui

Iată câteva din activitățile derulate de Vaslui ca și Capitală a Tineretului:

  • „Voce – de la cuvinte la campioni!” – un eveniment de public speaking care a încurajat exprimarea liberă și clară a ideilor în rândul tinerilor.
  • TINFEST.eu – două zile dedicate artelor performative și vizuale, cu participarea activă a tinerilor vasluieni.
  • Dance Battle în Parcul Copou, organizat cu ocazia deschiderii Centrului de Tineret, a adus împreună pasionații de dans din oraș.
  • Escape Room @ Noaptea Muzeelor – o inițiativă inovatoare, cu peste 60 de echipe participante, ce a combinat cultura, aventura și lucrul în echipă.
  • Conferința „Conversații sincere despre consum”, susținută de Cătălin Țone, a deschis o discuție importantă despre prevenție și educație civică.
  • Open Camp Vaslui – un eveniment de referință în zona de formare și cultură tânără.
  • Serile Filmului Românesc – ediție locală în luna august.
  • VasluiMUN – simulare de tip Model United Nations.
  • FestivalYA – ediție locală a unui eveniment cultural consacrat.
  • Arena Tinerilor Antreprenori – în luna noiembrie.
  • Summitul Tinerilor X – ediție aniversară, 22-26 octombrie.

Tenorul ȘTEFAN von KORCH deschide stagiunea Filarmonicii Arad cu „Carmina Burana”, lucrarea pe care o va interpreta şi în Bucureşti, în iulie anul viitor 2026

Tenorul Ştefan von Korch revine la Filarmonica din Arad, în lucrarea sa semnătură – „Carmina Burana”, în deschiderea stagiunii 2025-2026, cu două reprezentaţii pe 2 şi 3 octombrie, de la ora 19.00 la Palatul Cultural. Solistul a cântat această partitură ce îi defineşte identitatea vocală, de peste 40 de ori pe scene ale filarmonicilor naţionale şi a deschis cu ea Festivalul Palermo Classica, iar anul viitor o va intrepreta şi în Bucureşti, în premieră în aer liber, la Grădina de Vară Herăstrău pe 17 iulie.

Pentru mine, Carmina Burana este o lucrare de suflet şi o ‘carte de vizită’ în care pot exprima atât exuberanța, cât și fragilitatea umană. Mă bucur să revin la Arad și să împărtășesc această experiență intensă cu publicul filarmonicii” a declarat tenorul Ștefan von Korch.

Alături de Ștefan von Korch,  publicul îi va asculta pe Mariana Bulicanu – soprană şi Ludovic Kendi – bariton. Punerea în scenă a maiestuoasei lucrări se va derula sub bagheta dirijorului britanic Neil Thomson şi va fi completată de întregul aparat orchestral și coral (dirijor Robert Daniel Rădoiaș) și de corul de copii al Colegiului de arte Sabin Drăgoi (dirijor Corina Teuca). Cu toţii, vor da viață paginilor pline de forță, dramatism și lirism ale lui Orff, într-o producţie ce promite să fie punctul de atracție al începutului de sezon.

Deschiderea stagiunii cu Carmina Burana este modul în care Filarmonica Arad marchează 130 de ani de la naşterea compozitorului Carl Orff şi totodată oportunitatea oferită publicului arădean de a îl aplauda pe tenorul Ștefan von Korch, recunoscut pentru interpretările sale memorabile în această lucrare monumentală, considerată semnătura sa artistică.

Biletele pentru concert sunt disponibile la casieria Filarmonicii Arad și online pe Bilete.ro.

picnic in pusta

Visit Timiș te învită la teatru în aer liber la picnicul „Toamna din plăcinta cu mere” duminică, 28 septembrie 2025

Visit Timiș îi invită pe toți pasionații de natură, gastronomie, tradiții și teatru în aer liber la a treia ediție a Picnic în Pustă, duminică, 28 septembrie, în comuna timișeană Otelec.

Sub genericul „Toamna din plăcinta cu mere”, poveștile la foc de tabără și spectacolele semnate de Teatrul Basca, le vor oferi vizitatorilor o experiență de neuitat sub cerul liber.

Evenimentul va avea loc în Livada cu meri, de la Casa Vânătorilor din Otelec, seara fiind programată piesa de teatru în aer liber „(DEZ)rădăcinare”, care s-a jucat și pe 24 septembrie.

Totodată, evenimentul reprezintă un exemplu concret al modului în care Banatul se pregătește să devină Regiune Gastronomică Europeană 2028, proiect al cărui lider este Consiliul Județean Timiș.

Ce vă așteaptă pe parcursul zilei?

Pentru cei care vor să se bucure de o zi plină de activități și surprize, iată programul detaliat:

  • 11:00 – 19:30 – Picnic liber în livadă, relaxare și explorare
  • 11:00 – 19:00 – Târg de produse locale și prezentarea rutei EuroVelo 13
  • 12:00 – 15:00 – Atelier de sculptat linguri de lemn (LUN Design, Iohanisfeld)
  • 13:00 – 17:00 – Vizite ghidate la Muzeul Satului Otelec cu artistul Geza Molnar
  • 13:00 – 15:00 – Atelier de teatru și jocuri pentru adolescenți, organizat de Teatrul Basca
  • 19:00 – Foc de tabără cu povești și muzică sub cerul liber
  • 19:30 – Spectacol de teatru în livadă: (DEZ)rădăcinare, producție Teatrul Basca

Pe lângă activități, vizitatorii se vor putea răsfăța cu preparate tradiționale și bunătăți locale, perfecte pentru o zi de toamnă.

Delicii culinare:
  • plăcinte cu mere, prăjituri Rigó Jancsi, cozonaci secuiești
  • lapte covăsât, gulaș la ceaun, sarmale în foi de viță
  • supă de porumbei cu tăiței de casă
  • pită de Foeni cu untură și ceapă

Cum ajungi?

Pentru a ajunge la Picnic în Pustă în condiții optime, aveți mai multe opțiuni, dar pentru o experiență completă noi vă sugerăm următoarele două:

  • cu bicicleta, puteți pedala pe pista de pe malul Begăi, pornind din Timișoara, bucurându-vă astfel de peisajul pitoreasc al zonei și de aerul proaspăt al toamnei.
  • cu vaporașul STPT, plecarea din Timișoara este programată la 08:30, din stația Catedrala Mitropolitană (îmbarcare începând cu ora 08:00). Întoarcerea este la ora 17:00, iar biletul tur-retur costă 60 de lei. Rezervările se pot face la 0740 318 101.

Ce este Picnic în Pustă?

Ajuns la a treia ediției, Picnic în Pustă a devenit rapid un eveniment de referință pentru comunitatea timișeană, pentru modul în care tradițiile locale, gastronomia autentică și activitățile culturale în aer liber se unesc într-un mod natural, pentru a pune în valoarea patrimoniul Banatului de la Pustă.

Evenimentul este organizat de Primăria Otelec în colaborare cu Asociația MyBanat, cu sprijinul Consiliului Județean Timiș și Visit Timiș, Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turistică a județului.

Totodată, evenimentul reprezintă un exemplu concret al modului în care Banatul se pregătește să devină Regiune Gastronomică Europeană 2028, proiect al cărui lider este Consiliul Județean Timiș.

Cez Nadlak Je

Tenorul slovaco-german ȘTEFAN von KORCH este invitat de gală la Festivalul „Cez Nadlak je…” pe 28 septembrie 2025

Ștefan von Korch

Ștefan von Korch

Tenorul român de origine slovaco-germană Ştefan von Korch, cunoscut publicului pentru interpretările inconfundabile ale partiturii sale din Carmina Burana, multiplele roluri de operă şi concertele din stagiunea Musical Extravaganza, este invitat pe 28 septembrie în ediţia jubiliară cu numărul 25 a Festivalului Concurs al Soliştilor de Muzică Populară Slovacă „Cez Nadlak je…”. Solistul îşi reafirmă astfel legătura cu moștenirea culturală slovacă și cu prima sa afinitate artistică: muzica populară.

Tenorul Ştefan von Korch detaliază:

De acest festival se leagă începuturile mele în muzică. Aici am făcut unii dintre primii pași, care au fost răsplătiți prin bunăvoința juriului cu premii ce m-au motivat să îmi cultiv vocația care m-a purtat apoi de la muzica populară, slovacă şi românească, la cea de operă. Îmi face deosebită plăcere să fiu din nou pe scena din Nădlac, de data aceasta ca invitat şi interpret al unei piese, de o sensibilitate aparte, în limba mea maternă, cea slovacă. Vă aștept să ne bucurăm de muzica și tradiția slovacă împreună.”

Tenorul Ştefan von Korch, actualmente nume de succes al scenelor lirice interne şi internaţionale, a fost dublu laureat al Festivalului „Cez Nadlak je..” în perioada copilăriei, petrecute în judeţul Bihor. Participarea solistului are o importanță deosebită în păstrarea și promovarea patrimoniului cultural slovac pe meleaguri românești şi conferă festivalului o notă specială, prin îmbinarea dintre muzica cultă şi tradiția slovacă autentică.

Ajuns la cea de-a 25-a ediție, Festivalului Concurs al Soliştilor de Muzică Populară Slovacă „Cez Nadlak je…” se va desfășura la Nădlac, în perioada 25–28 septembrie 2025, adunând artiști și iubitori ai tradiției slovace din țară și din străinătate. Evenimentul este organizat de Uniunea Democrată a Slovacilor din România, regiunea Arad.

lexiconul de la buda

Bicentenar de la apariția primului dicționar românesc modern – „Lexiconul de la Buda”

Conferința „Lexiconul de la Buda – expresie a politicii culturale vieneze”, susținută de dr. Laura Stanciu, marchează două secole de la apariția primului dicționar românesc modern – o lucrare de temelie a lexicografiei românești și totodată un instrument științific și manifest politico-cultural al Școlii Ardelene.

„Lexiconul de la Buda” este prima lucrare lexicografică românească de mari dimensiuni, tipărită în 1825 la Tipografia Universității din Buda (astăzi Budapesta), sub titlul – în ortografia vremii – „Lexicon românesc-latinesc-unguresc-germanesc”. Conceperea sa a început între anii 1790 și 1800, prin munca lui Samuil Micu, iar publicarea s-a realizat postum, în 1825, prin grija lui Ioan Corneli și a altor cărturari ardeleni. Lucrarea cuprinde peste 11.000 de cuvinte românești, fiecare având echivalente în latină, maghiară și germană.

După conferința găzduită de Primăria Oradea pe 29 septembrie, va fi lansat volumul „Școala Ardeleană. Antologie de texte (1743-1830)”, ediție îngrijită de Eugen Pavel, în colecția „Panteon Românesc”, coordonată de prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române. Cartea a apărut la Editura Școala Ardeleană (Cluj-Napoca, 2025), într-o ediție revăzută și adăugită. Volumul va fi prezentat de Bogdan Harhătă și Vasile George Dâncu.

Lucrarea este realizată sub egida Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” al Academiei Române. Transcrierea textelor, notele și comentariile aparțin unei echipe ample de cercetători, iar traducerile, colaționarea și revizia finală au fost realizate de specialiști recunoscuți ai domeniului.

Evenimentul este organizat de Episcopia Greco-Catolică de Oradea, cu binecuvântarea Preasfințitului Virgil Bercea.

ruxandra cesereanu

Cristian Horgoș – ICR încă plătește ieșiri preferențial peste hotare

Recent, un director din subordinea Ministerului Investițiilor a fost demis și mai mulți angajați sunt cercetați disciplinar, după ce au organizat excursii pe Coasta de Azur și în Cipru din bani europeni.

Astfel de norme nu se aplică însă și la Institutul Cultural Român – ICR.

Deși premiată doar la nivelul filialei județene a Uniunii Scriitorilor din România, dar fără premii naționale ale USR, scriitoarea Cesereanu pare o preferată a evenimentelor ICR.

Iată câteva articole în acest sens, publicate chiar de ICR:

„ICR susține participarea României la Congresul Internațional PEN de la Cracovia” (2 septembrie 2025).

În propriul articol semnat de doamna Cesereanu, aceasta subliniază din start:

„Călătoria noastră la Cracovia a fost sprijinită financiar de Institutul Cultural Român din București.”

De subliniat că doamna Cesereanu nici măcar nu a participat la Cracovia la un eveniment marca ICR ci la un eveniment al ONG-ului unde este președintă.

„Scriitorii Ruxandra Cesereanu și Cosmin Perța participă la Conferința Internațională PEN de la Bled, cu sprijinul ICR” (18 aprilie 2024).

„Poeta Ruxandra Cesereanu la Ziua Mondială a Poeziei la Roma” (20 martie 2024), „Miercurile literare la Accademia di Romania in Roma”.

„Persecuţie şi rezistenţă. Vasile Cesereanu, un preot greco-catolic în dosarele de urmărire de către Securitate”. Conferinţe de Ruxandra Cesereanu şi Domiţian Cesereanu (21 septmebire 2017).

ICR Viena a lansat, în „Wiener Secession”, volumul „DIVAN” (19 martie 2013).

Scriitorii Florina Ilis, Ruxandra Cesereanu și Florin Lăzărescu în dialog la Paris.

„România la cea de-a XXIX-a ediție a Salonului Internaţional de Carte de la Torino” (12-16 mai 2016).

– Ruxandra Cesereanu, Venezia dalle vene viola, traduzione e prefazione di Giovanni Magliocco (Aracne);

Din știrea „Reacție la un articol mincinos”, se înțelege că doamna Cesereanu a fost membră, în 2023, într-un juriu desemnat de ICR. Din știre lipsește însă comunicatul reclamantei Doina Ruști:

„Vinovați, dar cu gura mare. Scriitori, trimiteți‑vă nevestele în funcții ICR, ca să primiți finanțare pentru traducerea cărților! E perfect legal și moral.” (2023-11-03)

Comunicatul Doinei Ruști (autoarea Dicționarului de simboluri din opera lui Mircea Eliade) care incriminează ICR poate fi citit aici.

O poziție oficială a ICR privind cele semnalate de doamna Ruști a fost publicată aici.

Poziția ICR față de acest articol

„Schița de articol transmisă pornește de la premise eronate și nu reflectă realitatea atât în ceea ce privește titlul (ajustat întretimp – nota red.) cât și afirmațiile din text. Institutul Cultural Român respectă în mod riguros toate normele și reglementările în vigoare. Orice participare sprijinită de ICR la evenimente culturale internaționale se desfășoară strict în cadrul legal aplicabil. Conform legii de funcționare, unul din obiectivele de funcționare ale Institutului Cultural Român este ‘facilitarea dialogului și a colaborării atât a personalităților, cât și a comunităților culturale și științifice românești cu parteneri din lumea întreagă’ (Legea nr. 356/2003, art.3 lit.e). Activitățile ICR se încadrează în această misiune. Scriitoarea Ruxandra Cesereanu nu este și nu a fost niciodată angajata Institutului Cultural Român. Ne rezervăm dreptul de a utiliza toate mijloacele legale pentru apărarea prestigiului instituției în situația în care în spațiul public sunt propagate informații false sau formulate cu rea credință, așa cum s-a întâmplat și în articolele semnate de doamna Doina Ruști, la care faceți referire.”

Despre poeta Ruxandra Cesereanu

Din articolul următor, scris pe 2 septembrie 2025 despre un eveniment poetic de la Roma, aflăm despre invitata Ruxandra Cesereanu că:

„A inventat termenul ‘delirianism’ pentru a descrie o poezie care transformă o experiență semi-psihedelică în imagini și texte impregnate de memorie și rebeliune”.

La pagina 565 a cărții sale „Narcotice în cultura română. Istorie, religie și literatură”, autorul Andrei Oișteanu încearcă să-i facă un portret mai pe larg:

„Poeta clujeană Ruxandra Cesereanu a beneficiat în anii 1999‑2000 de o bursă Fulbright la Columbia University din New York, cu tema Political Torture in the 20th Century (475). Trip‑ul experimentat prin New York a fost, în termenii ei, ‘ca o minge de foc în cerebel’. Trăindu‑şi peripeţiile precum Alisa în Ţara NewYorkeză, Ruxandra Cesereanu îşi intitulează explicit capitolul aventurii din insula Manhattan: În care Alisa delirează psihedelic (Tricephalos, 2002). ‘Sfârşesc astfel – conchide scriitoarea –, încolăcită înăuntrul uterului cu zgârie‑nori, năucită de zdrenţele sale iluminate în care am halucinat fericită şi furioasă totodată, percheziţionată până la sânge de reveriile cu buzunarele găurite, drogată cu atâtea orbiri de‑o clipă, dar fără beţii şi fără false jurăminte, doar cu o demenţă de neon pâlpâind în creier, scormonită de haşişul propriei mele nelinişti cu bănuţi de aramă la gât…’. ‘Delirul psihedelic’ trăit la New York (1999‑2000) a precedat manifestul ‘delirionismului’ şi al ‘poemului delirant’ – o ‘alterare intensă a realităţii’, definită de Ruxandra Cesereanu prin ‘asociaţionism toxicoman’, ‘transă de tip şamanic’, ‘trauma imaginilor’, ‘suprasinestezie’, ‘somnambulism bruiat’. Nu este întâmplător faptul că în acea perioadă Ruxandra Cesereanu a publicat cartea ‘Deliruri şi delire. O antologie a poeziei onirice româneşti’ (Paralela 45, 2000). În volumul Oceanul Schizoidian (publicat în 1997 în SUA şi în 1998 în România), Ruxandra Cesereanu îl omagiază pe poetul‑şaman Jim Morrison (The Doors) în ‘poemul psihedelic’ Jim călăreşte şarpele: ‘Şarpele fumează marijuana,/ nu mă lăsaţi aici, voi, târfe care vă daţi jos ciorapii negri,/ eu sunt Jim./ Umbra lumilor spartă‑i de păsări de noapte,/ drogaţii ling soarele violet sub care vom muri’.”

A consemnat pentru dumneavoastră Cristian Horgoș.