Inventatorul român Iuliean Horneţ, sprijinit de Rețeaua Profesioniștilor Renaștem, a inițiat un proiect care vizează consolidarea centrului politic românesc: „Ne-am propus să inventăm o culoare politică potrivită axei de Centru Vertical, pe care o construim, în mod creativ, profesionist şi transparent, împreună cu cetăţenii.”

În prima parte a zilei de sâmbătă, 12 martie 2022, a avut loc o conferinţă iniţiată, organizată şi condusă de Iuliean Horneţ preşedintele PRP (Partidul Românilor de Pretutindeni), cu intenţia de a aduce împreună partidele neparlamentare româneşti, cu scopul de a se angaja într-un proces oficial de negociere, consultare tehnică şi dezbatere politică referitoare la 20 de teme strategice pentru România, în perioada aprilie-octombrie 2022. Au fost prezenți preşedinţi şi alţi reprezentanţi ai acestor partide, jurnalişti, profesori, cercetători, inventatori, oameni de ştiinţă, oameni de afaceri, grupuri civice informale, forumuri cetăţeneşti. Evenimentul a fost transmis live, pe canalul FRPTV, iar cetăţenii au putut asista la un număr important de discursuri şi prezentări.

Exerciţiul propus, fără precedent în România, este menit să conducă la întocmirea unui proiect de ţară inovativ, atât la nivel ideologic, cât şi la nivel tehnologic, atât de necesar României. Sâmbătă, 2 aprilie 2022, vor debuta oficial activităţile, în acord cu obiectivele descrise în Memorandum-ul din 12 martie 2022, focalizate pe contopirea programelor politice ale tuturor partidelor participante, de o manieră agreată unanim, simultan cu o consultare publică. Pentru asigurarea unui mediu cât mai democratic şi transparent de dezbatere, lucrările vor fi difuzate în timp real pe reţelele de socializare, iar cetăţenii români din ţară şi din străinătate pot contribui cu idei şi propuneri, respectând ordinea de zi, folosind adresa de e-mail: romania@renastem.ro.

De asemenea, în orice moment al lucrărilor, organizaţiile non-guvernamentale şi non-profit, formale şi informale, formate din cetăţeni români de toate etniile, localizate în România sau în afara graniţelor, pot deveni co-semnatare ale Memorandum-ului din 12 martie 2022 şi pot participa la aceste lucrări în mod oficial, prin transmiterea, la adresa de e-mail mai sus menţionată, a următoarelor date: (1) o scurtă descriere a componenţei şi a obiectivelor organizaţiei, (2) câteva metode de identificare a organizaţiei/grupului în spaţiul public: website, pagină şi/sau grup de Facebook, cont Twitter, LinkedIn etc., (3) datele de contact a celor doi reprezentanţi agreaţi (votaţi) de organizaţie/grup să participe la aceste lucrări în numele lor și (4) o copie a procesului verbal care atestă că cele două persoane au fost alese prin vot democratic intern.

Ce și cum vom face?

Poziţionarea propusă, a viitoarei platforme politice (fie de alianţă, fie de fuziune), ca referinţă în sistemul politic clasic, este „de centru”. Proiectul îşi propune, însă, să creeze o „culoare”politică realmente inovatoare, ieşind complet din „schema clasică” obişnită, prin evidențierea unei verticalităţi scoase din abstract şi perfect măsurabile, pe înţelesul şi cu accesul cetăţenilor, plecând de la cetăţeni şi prin instrumente democratice de un nivel superior, care nu vor mai permite corupţia.

Inventatorul Iuliean Horneţ este convins că România are nevoie de o diluare semnificativă a „politicianismului”, generator de conflicte de interese şi de o amplificare a transparenţei instituţiilor publice, depolitizarea acestora, generând administrare obiectivă, corectă, a ţării, aşezând în centrul tuturor preocupărilor interesul naţional şi nu interesul de partid. Una dintre etapele prin care se poate realiza această performanţă o reprezintă admiterea şi validarea originii societăţii româneşti în întreaga ei complexitate, mai precis implicarea bine organizată şi democratică a seniorilor cetăţeni în procesul de preselecţie a tuturor candidaţilor. Pentru aceasta, se constituie entitatea democratică a Senatului Local (sau consiliul seniorilor, sau sfatul bătrânilor – înțelepților, cum era pe timpuri în fiecare localitate, în raza tuturor secţiilor „moderne” de votare). Aceasta devine o metodă solidă de prevenire a fraudării votului şi un pas coerent, fără riscuri, înspre tranziţia României către o formulă adaptată de Democraţie Directă. Aşadar, partidele, sindicatele, ONG-urile şi celelalte entităţi reprezentante ale societăţii civile româneşti, co-semnatare ale Memorandum-ului, participante la procesul de organizare a unui proiect de ţară concentrat pe 20 de capitole strategice, pe durata a 7 luni, nu îşi vor putea desemna propriii candidaţi, în noua listă comună, ci candidaţii vor fi evaluaţi, agreaţi şi votaţi, mai întâi de Senatul Local. Această primă evaluare, va fi una riguroasă, cu scopul de responsabilizare cetăţenească.

Recomandarea inventatorului Iuliean Horneţ este ca fiecare Senat Local să se constituie prin libera iniţiativă a populaţiei, în raza Secţiilor de Vot, în toate oraşele şi satele ţării, să fie compus din minimum 11 seniori cu vârsta de 60 de ani împliniţi, dintre care minimum 5 doamne, ales prin votul a minim 100 de seniori de aceeaşi vârsta. Membrii Senatului trebuie să fie domiciliaţi pe teritoriul Secţiei de Vot, iar relaţiile sociale dintre ei să nu fie de rudenie de gradul 1. La componenţa Senatului Local se pot adăuga membri care îndeplinesc aceleaşi criterii de vârstă, rezidenţi temporari în afara României, având însă adresa din cartea de identitate românească în acelaşi perimetru administrativ-teritorial, menţionat mai sus.

Senatul local se poate constitui şi pe criterii etnice, pentru identificarea şi evaluarea cât mai corectă a valorilor umane şi profesionale pe care fiecare grup etnic al României doreşte să le promoveze, făcând un pas responsabil, democratic, spre o cooperare inter-etnică mai bună, pe baze de respect reciproc şi comunicare inter-culturală îmbunătăţită, promovând pacea şi cooperarea între etnii, cu respectarea diferenţelor culturale şi agrearea unei agende comune de lucru. Din această perspectivă, inventatorul Iuliean Horneţ este decis să încurajeze un model de bune practici la nivel de cooperare intra- şi inter-etnică, în toate domeniile, în mod special în relaţia cu romii, fiind cea mai abuzată minoritate etnică din România, din toate timpurile, conform datelor istorice. De menţionat, este un grup etnic unic în Europa, deosebit de vulnerabil şi neglijat, şi anume, comunitatea hâdârilor din jud. Constanţa (romii de origine turcă), încă nerecunoscuţi oficial, în ciuda apelurilor legitime repetate, de peste 3 trei decenii, ale unor activişti patrioţi, născuţi şi crescuţi în România, dar care îşi cer dreptul lor la identitate patrimonială).

Noul proiect încurajează activ formarea şi promovarea unui dialog inter-cultural constructiv şi o participare cât mai activă la procesele cu adevărat democratice din România a tuturor minorităţilor etnice istorice, care fac parte, de sute de ani, din fibra poporului român, dar au fost mai degrabă ignorate şi marginalizate până acum, deseori chiar au căzut victime ale unor instrumentări politice fără scrupule: romii, maghiarii, saşii, tătarii, machidonii, turcii, ucrainienii, lipovenii etc. Toate aceste culturi fac parte nu doar din patrimonial naţional, contribuind în mod concret la bogăţia culturală, umană, economică şi politică a României, ci ele fac parte şi din patrimoniul universal al omenirii, faţă de care avem o datorie importantă.

Soluția propusă de inventator permite implicarea tuturor cetățenilor României în acest proiect, printr-un mecanism realist, verificabil, transparent, umanist, centrist, de încurajare a valorilor reale şi a cooperării inter-generaţionale, inter-etnice şi multi-disciplinare, integrand elementarul cu complexul, modernul cu tradiţia, idealul cu realismul, teoria cu practica, în interes naţional, pe înţelesul tuturor şi pentru binele tuturor.

Principalele obiective ale Senatului Local sunt:

(1) analiza permanentă a situaţiei locale, din punct de vedere politic, social şi economic, cu prezentarea unor rapoarte/articole trimestriale, pe care le vom publica într-o publicaţie dedicată, gratuită, online, trimestrială;

(2) identificarea activă a talentelor locale (a „deştepţilor” locali) şi propunerea acestora ca potenţiali candidaţi la funcţii, nu doar politice, ci şi administrative, evaluaţi de senat ca fiind: cinstiți, harnici, competenţi, patrioți, stabili din punct de vedere psiho-emoţional.

După această preselecţie, candidaţii propuşi intră într-o a doua fază de evaluare, de care va răspunde Reţeaua Profesioniştilor Renaștem, condusă de domnul Iuliean Horneţ, compusă din 50 de personalități din toate domeniile ştiinţifice. Se vor forma paneluri de selecţie pe domenii, care vor tria candidaţii propuşi de Senatele Locale, pe baza unor criterii de competenţă foarte clare, anunţate public. Lista finală a candidaţilor va fi validată în cadrul unui congres.

Ştiri şi documente cu privire la lucrările aprilie-octombrie 2022 vor putea fi urmărite pe platforma de web https://proiectrpr.wixsite.com/proiect-tara.