Constantin Cojocaru – FMI-ul ca bau-bau

[vc_section][vc_row][vc_column][mk_image src=”https://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2019/03/constantin-cojocaru.jpg” image_size=”medium” lightbox=”true” custom_lightbox=”https://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2019/03/constantin-cojocaru.jpg” frame_style=”border_shadow” align=”center”][mk_padding_divider size=”20″][vc_custom_heading text=”Constantin Cojocaru – FMI-ul ca bau-bau” font_container=”tag:h2|font_size:27px|text_align:center|line_height:2em” use_theme_fonts=”yes”][mk_padding_divider size=”20″][vc_column_text css=”.vc_custom_1559813769737{margin-bottom: 0px !important;}”]„FMI ne interzice dezvoltarea!” asa suna titlul unui articol publicat recent intr-unul din cotidianele centrale ale tarii. Nu este singurul articol dedicat acestei teme de catre presa romaneasca din ultimul timp. Nu este nici singurul care sa nu blameze FMI-ul pentru motivul ca recomanda guvernantilor nostri sa-si programeze un deficit bugetar cat mai mic.

Sa ne intelegem. Un guvern functioneaza cu deficit bugetar atunci cand cheltuieste mai mult decat ii permit veniturile stabilite prin lege. In mod normal, guvernele competente si responsabile functioneaza fara deficite, cu bugete echilibrate, in are cheltuielile sunt egale cu veniturile. Deficitul bugetar inseamna cresterea datoriei publice, a statului. Datoria publica trebuie platita candva, in viitor, impreuna cu dobanda aferenta. Cresterea datoriei publice inseamna ca, in viitor, o parte din ce in ce mai mare din veniturile bugetare, adica din taxele si impozitele platite de cetateni, nu vor mai fi folosite pentru servicii publice – invatamant, sanatate etc. – in folosul cetatenilor, ci pentru rambursarea datoriei publice si pentru plata dobanzii aferente acesteia.

In ultimii 10 ani, numai cheltuielile cu dobanzile platite de la bugetul de stat in contul datoriei publice, au depasit volumul cheltuielilor bugetare pentru invatamant, cultura si sanatate luate la un loc. Fara aceste datorii, am fi avut de doua ori mai multi bani pentru invatamant si cultura, de doua ori mai multi bani pentru sanatate, pentru medicamente. Acum, ca si in trecut, FMAI solicita guvernului roman sa-si indeplineasca atributiile de asa maniera incat sa nu mai saraceasca cetatenii cu o inflatie galopanta si sa nu mai sporeasca povara datoriei publice care trebuie rambursata din banii acelorasi cetateni. Atat si nimic mai mult. Nu FMI-ul a impus Bancii Nationale a Romaniei sa genereze si sa intretina o inflatie care a ajuns la nivelul de 100-200% pe an prin dublarea si triplarea cantitatii de moneda in circulatie, in timp de PIB-ul scadea de la un an la altul. Banca Nationala a Romaniei ne-a fericit cu inflatia, nu FMI-ul. Inflatia generata de BNR, si nu de FMI, a facut ca salariile si pensiile romanilor sa ajunga cele mai mici din Europa. Aceeasi inflatie a bagat in faliment miile de fabrici, uzine si combinate, care au ajuns sa fie vandute la preturi de nimic, pentru ca, apoi, dupa „privatizare”, sa devina foarte rentabile, cum, de altfel, fusesera si inainte de…. inflatie. Vezi cazul Combinatului Siderurgic de la Galati, care numai anul trecut, in 2004, a realizat un profit de 500 milioane de euro, de 20 de ori mai mult decat pretul incasat de statul roman prin vanzarea acestei perle a siderurgiei est-europene.

Nu FMI-ul ne-a interzis si ne interzice dezvoltarea, cresterea economica, ci politica economica conceputa si pusa in aplicare de guvernantii nostri postdecembristi. Nu FMI-ul a facut ca PIB-ul Romaniei sa scada de la 61 de miliarde echivalent euro in 1989 la 43 miliarde echivalent euro in anul 2000. Cum sa avem crestere economica daca, in perioada 1990-2004, volumul mediu anual al investitiilor nu a fost nici jumatate din cel realizat in perioada 1970-1989?

Nu FMI-ul este de vina ca banii bugetului, din ce in ce mai putini, sunt cheltuiti din ce in ce mai prost. In 1989, cheltuiam 3,74 miliarde echivalent euro pentru invatamant si cultura, iar in 2003, cheltuiam 0,57 miliarde, de 7 ori mai putin. In 1989, pentru sanatate, cheltuiam 2,81 miliarde pe an, iar in 2003 numai 0.30 miliarde, de 9 ori mai putin Nu FMI-ul trebuie sa ceara guvernului roman sa reduca deficitul bugetar, ci noi, cetatenii Romaniei, trebuie sa obligam propriul nostru guvern sa functioneze numai cu bugete echilibrate. Prin Constitutie.

Ultima Ora, 26.07.2005

Sursa: Crima numita privatizare, colectie de articole scrise intre 2005 – 2008, Bucuresti.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][/vc_section]

Dacă v-a plăcut, sprijiniți Revista România Culturală pe Patreon!