Katya Kelaro – Fenomenul Pitești-Stanford (3)

– Dacă mai aveam dubii în privința acestor lucruri, când au apărut pseudoicoanele prin oraș am înțeles că dezastrul fusese sistematic plănuit. Atunci, orice formă spontană de oprimare s-a topit, reflectând planificarea sub toate aspectele, în adâncime, cronologia pentru fiecare tip de reacție de apărare, icoanele ortodoxe mutilate, medicii români prezentați cu aureolă de covid ucigaș au fost supremul mod prin care experimentul Stanford s-a aplicat mediatic enorm în România.

A avut un tratament preferențial, în celelalte state aceste imagini nu au avut loc. În nicio alta țară. Panouri cu medici eroi, cu chipuri reale, care sfatuiesc oamenii la masuri preventive, da, dar covidul ca icoana când icoana era interzisă, bisericile închise…torționarii mediatici și publicitari s-au scuzat, explicând fals, prinși pe picior greșit de opinia public deja detașată de manevrele de reeducare mentală.

Atacul la icoană adevărată, când icoana fusese prezentată ca purtătoare de covid. Icoana lui Hristos, că icoanele noi aveam voie să le sărutăm și să ne închinăm la ele, arătând medicii în amenințătoarea ipostază a celui trimis la început să salveze, apoi să aducă vaccinul obligatoriu, medicul devenit idol, dar nu sfânt. Anticatehizarea României, mutilarea imnului, promulgarea educației sexuale de la preșcolari sunt semne evidente ale torturii pe categorii specifice Experimentului Pitești de mari proporții. Nu vor să cedeze? Ia-le copiii, să nu vadă soarele 2 luni, 3 luni, 4 luni, să iasă galbeni din casă, cu imunitatea praf, biserici închise, doar hrană, atât.

Animalul și fecalul, dar Omul cu rațiune, educație, conștiință, nu. Icoanele acelea gen cinchevenche, iposfinți androizi și comportament robotizat sunt semne elocvente ale unui plan bine gândit. Invocarea etapelor după scenariu. De ce scenariu? De ce nu plan strategic pentru stoparea pandemiei? De ce scenariu? De ce acest cuvânt? Eram cumva figuranții unui film de la Hollywood turnat cu milioane de figuranți și costuri ieftine pe un platou defrișat și curând scos la licitație, numit România?

Doar naziștii mai triau populația: bătrânii la gazat, adulții la muncă forțată, copiii supuși experimentelor de tip Mengele. Astăzi experimentele de tip Mengele au avut loc la nivel neuronal, au tatonat ani de zile neuroștiințele, coeficientul românesc al performanței, olimpicii, cercetătorii, toată floarea și spuma celor ce gândesc. Pe unii i-au corupt ca să-i sfâșie pe ceilalți, gardienii din experimentul Stanford care i-au izolat pe cei mai fragili.

– În privința spitalului cu dotări maxime din București la inaugurarea căruia nu întâmplător roboțelul Escu, am apreciat logistica, aparatura, roboțeii – jucării magice pentru adulți, în timp ce copiilor României nu li s-au asigurat tablete pentru educația postpandemică on line. În timp ce ortodocșii înțeleseseră că nu vor avea acces nici la Paști, nici la Paștile Blajinilor, nici la Duminica Tomei, nici la Duminica Mironosițelor, priveam de după „gratiile” televizoarelor roboțelul de lux –Escu, nume format dintr-o terminație, dintr-un sufix „-escu” de la Eminescu, Enescu, Porumbescu, Eugen Ionescu, Titulescu, această terminație atât de specifică numelor românești de familie, acest terminal al numelui adevărat. Totul a fost un „-escu”.

– Autoritățile s-au comportant vizibil ca un aparat opresiv, torturând psihologic propria populație. Difuzarea măsurilor anticovid asociate cu imagini de la cutremur. De ce această intoxicare? Tonul agresiv, de temnicer. Ați reușit să masacrați ritualul, dar nu și sărbătoarea.

Promulgarea educației sexuale a copiilor, atenție, a copiilor, nu a adolescenților, a copiilor, de la vârste foarte mici, nu avea legătură cu pandemia, dar cu abrogarea drepturilor omului, da. Are parcă legătură directă cu un posibil efect Pitești Stanford. Sexualizarea copiilor nu reduce riscul infectării cu covid, ci infestarea generațiilor viitoare cu pornografie infantilă și prostituție. Nu educație. Prostituție.

(Va continua)