La 4 decembrie comemorăm 35 de ani de la moartea lui Constantin Noica. Iată ce a declarat Mihai Șora la Securitate despre el, în Dosarele Lotului Noica-Pillat

lotul noica-pillat, constantin noica, noica

La 4 decembrie comemorăm 35 de ani de la moartea lui Constantin Noica. Iată ce a declarat Mihai Șora la Securitate despre el, în Dosarele Lotului Noica-Pillat

Constantin Noica este arestat, anchetat și condamnat la 25 de ani de munca silnică, în 1958, cu confiscarea întregii averi. Alături de el vor fi arestați toți participanții la seminariile private organizate de Noica la Câmpulung, iar grupul celor arestați va purta la proces numele de Lotul Noica-Pillat. Dacă Nicolae Steinhardt a preferat să nu-l denunțe cu nimic pe Constantin Noica și să pătimească închisoarea care i-a adus creștinarea fără nici o vină, un alt consângean de-al său, Zigu Ornea, apropiat al lui Andrei Pleșu, este considerat delatorul principal al Grupului Noica la Securitate (astăzi, același Pleșu care a sabotat și Referendumul pentru Familie se arată deranjat că monahii de la Schitul Păltiniș au legat un tricolor de crucea filosofului naționalist: „Pe crucea lui e nelipsită, prin ‘grija’ gazdelor, o bentiță tricoloră. E, desigur, mult mai la îndemînă să decorezi emfatic un mormînt decît să protejezi spațiul din jur, binecuvîntat tocmai prin prestigiul celui înmormîntat acolo.”, scrie eseistul de la revista filo-homosexuală „Dilema”)

Un document din arhiva CNSAS, semnat de Mihai Șora ca declarație în procesul Noica, aduce lămuriri interesante în această privință:

„Subsemnatul ȘORA MIHAI, născut la 7 noiembrie 1916 in comuna Ianova regiunea Timișoara, domiciliat în București, Str. Jules Michelet nr. 15, raionul I.V. Stalin, declar următoarele:

În momentul în care a venit la ESPLA lucrarea lui NOICA despre Hegel, m-am gândit că, în cazul în care ar prezenta un interes oarecare din punctul de vedere al publicității, chiar cu ample modificări (însă nestructurale, adică:  suprimări și adausuri), să fie dată unui referent extern competent în Hegel, care să facă propuneri concrete. Am căzut de acord în sensul acesta cu tov. ZIGU ORENSTEIN (Zigu Ornea n.r.), redactor la redacția de critică și având studii de filozofie la bază, asupra persoanei tov. PAVEL APOSTOL, cercetător principal la Institutul de Filozofie și autor al unei lucrări despre Hegel. Tovarășul ORENSTEIN a și luat contact și a vorbit cu tov. Pavel Apostol în acest sens, spunându-i că avem lucrarea respectivă și că eventual, dacă este cazul, am dori să cerem avizul.

Tov. ORENSTEIN mi-a comunicat că tov. Apostol a acceptat în principiu să fie referent.

După lectură, constatând că orientarea cărții este funciarmente idealistă și că, deci, nu poate fi luată în considerare din punct de vedere al publicității ei, chiar după ample remanieri, am socotit că nu mai este cazul să cerem nici un aviz extern, care nu-și avea rostul decât pentru a ne ghida în procesul de refacere a cărții prin modificări ce nu ating structura”.

Dacă v-a plăcut, sprijiniți Revista România Culturală pe Patreon!
Become a patron at Patreon!
0 replies

Leave a Reply

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lăsați un comentariu