Descoperirile arheologice din ultimii 50 de ani, pe vechile teritorii ale tracilor, din Asia Mica pina la Muntii Metaliferi (Cehia), au scos la iveala un numar mare de obiecte care descriu suportul cultural si civilizatoric trac al populatiilor de la Marea Neagra si Marea Egee, pana la nord de Muntii Carpati. Ele arunca lumina in vremurile intunecate ale miilor de ani de dinainte de Hristos. Lumina care inca nu lumineaza pe istoricii politici ai Europei. Se incearca, tenace, cu ultimele puteri informationale, sa se mentina vechile structuri politico-„stiintifice”.

Invatatii, care au scris multe carti cu coperti frumoase, in special in vestul Europei, au esuat de mult in ochii mei. Istoricul Ernest Gamillscheg conchide ca „problema istorica a devenit problema politica, ceea ce n-a inlesnit cunoasterea adevarului”. Criteriile politice, pe de o parte, si spiritul stiintific si homerian pe de alta parte, trebuiesc despartite. Numai asa pot aparea in Europa carti si documentare de adevarata valoare. Ultimii cincizeci de ani nu au fost generosi din acest punct de vedere. Cu toate ca ei au umplut bibliotecile Europei. Evolutia europeana a ultimilor 10 ani lasa insa, de asemenea, putine sperante pentru viitorul apropiat.

Totul depinde insa de statul roman, daca va reusi sa-si apere si valorifice comorile culturale care stau ascunse – multumesc lui Dumnezeu! – in pamintul tarii. Dar statul roman actual si-a desfiintat Legea Patrimoniului National! De ce? Caci toate tarile Europei au aceasta lege! Totul depinde de invatatii romani, daca ei vor sti sa-si foloseasca documentele in piatra descoperite, in special, in ultimii 50 de ani. Documente nefalsificate intr-o lume a falsificarilor. Pietre care, gravitational, pot tavalui fel de fel de teorii, care mai de care mai fanteziste.

„In razboiul troian erau tot asa de multi zei si-ntr-o tabara si-n cealalta. Asta era o dreapta si eleganta viziune, de care modernii – prea pasionat sau prea josnic – nu sint capabili. Ei vor ca rationalitatea sa fie in orice caz partaica. La inceputul civilizatiei noastre i-a reusit lui Homer luxul obiectivitatii; la noi, antipozii unei epoci tarzii, exista, inca, numai loc pentru pozitie” (E.M. Cioran).

Am vizitat, in vara lui 2001, o expozitie in Germania, despre Troia. Niciun cuvant, in toata expozitia, despre traci, cu toate ca troienii erau traci. Desi, intr-o publicatie germana, Der Spiegel, puteam citi, cu zece ani inainte: „Cumpana civilizatiei nu sta, asa cum cercetatorii pina acum au crezut, in Orientul Apropiat, ci in Europa. Mii de ani inaintea scribilor templelor sumeriene, preotii Europei vechi foloseau primele semne de scris ale istoriei omenirii. Invatatura «ex oriente lux» s-a adeverit, in lumina acestor cunostinte”. (Der Spiegel, Nr. 41-1990 ). Se foloseste acelasi drum batatorit, redus la modelul greco-roman.

„Pelasgii si Thracii au in realitate multe drepturi sa priveasca ca aducatorii civilizatiei epocei de peatra in Tesalia, Beotia si Phocis” scria, in 1912, Ioan G. Andriesescu, in studiul sau „Dacia inainte de Romani”. De fapt, Andriesescu nu facea decat sa confirme ceea ce spusese, despre geto-daci, Clement Alexandrinul, in perioada 150-215 d.Ch: „Barbarii n-au fost numai descoperitorii filosofiei, ci si descoperitorii tehnicii, stiintei si artei. Trebuie sa mergem mai departe acum, sa arat lamuritor ca filosofia greaca a furat din filosofia barbara… Pentru ca trebuie sa mai spun ca cei mai multi dintre ei au fost de neam barbar si si-au facut ucenicia printre barbari… Pe Platon il gasim ca lauda pe fata pe barbari si isi aminteste ca atit el cit si Pitagora au invatat mai multe si mai frumoase invataturi, traind printre barbari”.

Faptul ca transferurile culturale s-au facut dinspre spatiul Carpati-Egee catre intreaga Europa, inca din timpurile intunecate si apoi, timp de o mie de ani, din Bizant, este scris cu litera mica. O dorinta si a Vaticanului, unde o multime de documente din perioada antica si evul mediu sunt tinute secret. Exista cumva teama ca se prabusesc diferite mituri? Cu mult inaintea stralucirii Culturii Bizantine si a aureolei Culturii Grecesti, a plutit pe cerul Europei spiritualitatea si rafinamentul Culturii Trace: prima mare cultura a Europei.

Extras din cartea «O mica incursiune in Cultura Romana» de Ioan Mugioiu