Uciderea boierilor tradatori de catre Ioan Voda cel Viteaz

La 6 aprilie 1572, in ziua de Paste, din porunca domnitorului Ioan Voda cel Viteaz al Moldovei, vornicul Ionascu Sbierea si un numar de 30 de boieri care uneltisera impotriva domnitorului, sunt executati intr-un targ din apropierea Iasului.

Conspiratia boiereasca organizata sub conducerea vornicului Ionascu a fost sprijinita din afara tarii de catre poloni, ei fiind interesati de reinscaunarea lui Bogdan Lapusneanu in tronul Moldovei. Inabusirea complotului si executarea celor ce uneltisera contra domnitorului a avut o semnificatie aparte pentru Moldova, deoarece domnia lui Ioan Voda, scurta ce-i drept, a avut o importanta deosebita in istoria Moldovei, deoarece dupa multi ani traiti prin strainatate si in anonimat, Ioan Voda se va remarca ca domn al Moldovei, printr-un caracter puternic, prin vitejie si prin neinduplecarea fata de boieri, fapt pentru care va fi numit Ioan Voda cel Cumplit.

Desi a avut o domnie scurta, de numai doi ani, domnitorul a luat mai multe masuri menite sa consolideze puterea statului, iar abilitatile sale politice sunt confirmate de recastigarea cetatii Hotinului, cetate care era una dintre cele mai puternice fortificatii din rasarit la acea data.

Tot el schimba capitala de la Suceava la Iasi si ia masuri in favoarea oamenilor de rand prin scutirea de dari, bate monede de arama care cresc avutia tarii si reglementeaza contributiile fiscale ale marilor boieri.

Ura boierimii si clerului fata de el nu il impiedica sa ramana fidel principiilor sale, iar o masura cu totul extraordinara o reprezinta aplicarea controlului personal al actelor emise de cancelaria domneasca, domnitorul cunoscand limbile turca, greaca, polona si armeana.

De asemenea, studiind arta militara a turcilor, tatarilor, polonezilor si germanilor, Ioan le invata punctele tari si punctele slabe, iar geniul sau militar se intrevede in momentul in care anticipeaza importanta artileriei pe campul de lupta. Intr-un spirit cu adevarat vizionar, voievodul formeaza cea mai insemnata artilerie a timpului si intr-o epoca in care marile state dispuneau doar de 30-40 de tunuri, Ioan Voda ajunge la impresionantul numar de 200, cele mai multe realizate chiar in Moldova.

Boierii l-au urat din tot sufletul pe domnitor, iar sentimentul era reciproc, deoarece Ioan nutrea convingerea ca boierii si clericii sunt responsabili de starea precara a tarii, pentru ca ii exploateaza pe tarani si pentru ca tes numai comploturi. Aceste comploturi vor ajunge pana la sultan, iar in 1574, acesta decide ca trebuie sa ia masuri mai radicale pentru a scapa de domnitorul care nu stie sa cedeze. Asadar, sultanul aduna o oaste uriasa, in jur de 200.000 de oameni, care pornesc spre Dunare cu gandul sa scape de viteazul domn o data pentru totdeauna. Usor neincrezator, voievodul Ioan, il trimite pe parcalabul Ieremia Golia sa-i infrunte pe turci dar acesta il va trada pentru 30 de pungi cu galbeni si se va uni cu turcii la Iezerul Cahului.

Oastea moldoveana va fi coplesita si se va retrage in satul Roscani, unde voievodul ramas cu foarte putini osteni se sacrifica, acceptand sa se predea cu conditia ca ostenii sa fie crutati si sa fie lasati sa se intoarca acasa. Dupa ce se jura ca vor respecta cerinta, turcii savarsesc cea mai teribila fapta: il injunghie pe domnitor, apoi ii taie capul si ii leaga trupul de patru camile si il sfasie in bucati.

Sursa: Lectia de Istorie.