Știri din cultura românească

Tenorul Ştefan von Korch dăruieşte poveşti de iarnă pe portativ melomanilor din Bucureşti, Timişoara şi Blaj în luna decembrie 2024
,

Tenorul Ştefan von Korch dăruieşte poveşti de iarnă pe portativ melomanilor din Bucureşti, Timişoara şi Blaj în luna decembrie 2024

Concerte vocal-simfonice pe scenele Filarmonicilor naţionale, recitalul „Invitaţie la vals” cu casa închisă la Teatrul Naţional de Operetă şi Musical „Ion Dacian” din Bucureşti, spectacolul festiv „Christmas Extravaganza” la Sala Dalles, debutul de gală, pe scena Sălii Palatului pe 23 decembrie, în concertul de tradiţie „Crăciun Vienez”, dar şi un concert în inima Transilvaniei la Blaj, sunt reperele care rezumă activitatea de sezon a îndrăgitului tenor Ştefan von Korch.

„Fiecare spectacol este o poveste aparte, pentru un public anume”, explică Ștefan von Korch, care a fost recent solist în „Oratoriul de Crăciun” la Târgu Mureş, căntă „Cantique de Noelle” sau „Adeste Fideles” la Filarmonica din Timişoara, dar interpretează şi valsuri din operete celebre pe 13 decembrie la Teatrul Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian, ori piese de sezon foarte cunoscute şi indrăgite, ca „White Christmas” la Sala Dalles. „Sunt faţete diferite ale muzicii, dar toate reflectă bucuria şi sclipirea ce înconjoară sărbătorile de iarnă”, completează amfitrionul şi coordonatorul artistic al concertelor din seria Musical Extravaganza.

Şi parcă pentru a întări cele spuse, periplul de sărbători al solistului continuă pe scena Sălii Palatului, pe 23 decembrie, într-un concert devenit tradiţie a capitalei – „Crăciun Vienez”, ce ajunge anul acesta la ediţia 20 şi aduce la Bucureşti orchestra vieneză Sisi Chamber Orchestra, sub bagheta dirijorului Robert Papocs.  Şi pe 26 decembrie un alt Concert de Crăciun îl aduce pe solist în inima Transilvaniei, la Palatul Cultural din Blaj, sub bagheta maestrului dirijor Cristian Sandu.

Iar poveştile muzicale nu se opresc odată cu trecerea sărbătorilor ci merg mai departe, vestind primăvara: ajunul Zilei Îndrăgostiţilor aduce concertul extraordinar „Love Story” în formula de succes ce include spectaculoasa participare a Orchestrei Teatrului Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian în formula restrânsă de salon. Iar romantismul este la loc de cinste şi în concertul „Chansons D’Amour” de la Ploieşti (7 februarie) şi în recitalul pop-opera „Vivo per lei” de la Sala Dalles (5 martie).

Biletele sunt disponibile pe Ticketstore.ro, la casa de bilete a Teatrului Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian şi la Sala Dalles.

/0 Comments/by
Palatul Bragadiru – Sala Teatrului Godot: întâlniri cu Partizan şi Maia Morgenstern în această săptămână
,

Palatul Bragadiru – Sala Teatrului Godot: întâlniri cu Partizan şi Maia Morgenstern în această săptămână

Palatul Bragadiru – sala Teatrului Godot – găzduieşte în această săptămână concertele Partizan şi Jazzy Jo, dar şi o extraordinară întâlnire cu Maia Morgenstern în „De treci codrii” – primul musical românesc şi spectacolul „Palace Escape” – o incursiune în istoria muzicii şi dansului.

5 decembrie – ora 20:00

Partizan: Artan & Suedezu – #LivelaPalat

Partizan, palatul bragadiru, teatrul godotPe 5 decembrie, de la ora 20:00, Artan și Suedezu urcă pe scena Sălii Godot din Palatul Bragadiru cu vibe-ul inconfundabil și hiturile care au marcat generații. Fără compromisuri, cu mult umor și energie, Partizan promite o seară plină de surprize și muzică memorabilă.

6 decembrie – ora 20:00

A Holly Jazzy Christmas – Jazzy Jo & New Vegas

Jazzy Jo, palatul bragadiru, teatrul godotJazz-ul și funk-ul se întâlnesc cu magia Crăciunului într-o seară unică alaturi de Jazzy Jo și New Vegas. The Jazzy Jo Experience aduce pe scenă versatilitatea și libertatea jazz-ului, de la standardele clasice la creațiile proprii ale Ioanei Sihota, într-un show plin de diversitate și energie.

7 decembrie – ora 18:00

De treci codrii – cu Maia Morgenstern

De Treci Codri, palatul bragadiru, teatrul godotBasmele românești prind viață pe scena Godot într-un musical fascinant despre eroi, antieroi și secretele codrilor fermecați. Sub bagheta regizorală a lui Eugen Gyemant și cu o distribuție de excepție, spectacolul aduce la lumină mituri și tradiții românești într-o viziune modernă. O poveste plină de magie și mister, în care granițele dintre bine și rău devin din ce în ce mai difuze.

8 decembrie – ora 19:00

Palace Escape aka Opturi Supranaturale

Palace Escape, palatul bragadiru, teatrul godotO incursiune unică în istoria muzicii și dansului, Palace Escape îmbină coregrafia inovatoare a Andreei Gavriliu cu arhitectura spectaculoasă a Palatului Bragadiru. 19 artiști te vor conduce printr-un univers vibrant de cabaret, umor și sensibilitate.

Biletele se găsesc pe Teatrulgodot.ro şi siteurile specializate.

/0 Comments/by
MIRCEA BANICIU – din nou la Sala Palatului pe 24 Martie 2025 în concertul „Eșarfă în dar”
,

MIRCEA BANICIU – din nou la Sala Palatului pe 24 Martie 2025 în concertul „Eșarfă în dar”

MIRCEA BANICIU revine după 15 ani pe scena Sălii Palatului într-un concert emblematic dedicat eternei muze – femeia. Vocea sa inconfundabilă, nespus de frumoasele acorduri de chitară şi melodiile pe care s-au scris poveştile de dragoste ale generaţiilor rebele, se vor auzi live în concertul   intitulat sugestiv „Eșarfă în dar”.  Timp de peste 2 ore Sala Palatului devine locul unei călătorii în timp, prin istoria muzicală dar și prin legenda personală a solistului şi compozitorului Mircea Baniciu, într-un spectacol cu multe capitole şi surprize pe măsură.

După evenimentele de succes de la Timișoara și București prin care Mircea Baniciu a sărbătorit 50 de ani de carieră, artistul revine către public cu un eveniment-concept „Eșarfă în dar” prin care vor fi prezentate cele mai frumoase melodii pentru cele mai frumoase prezenţe feminine. Proiectul rezumă cariera lui Mircea Baniciu, trecând prin toate etapele importante: perioada în care Mircea Baniciu a intrat în atenția și inima publicului ca solist vocal al trupei Phoenix, cea în care s-a identificat cu Pasărea Colibri, repere ale perioadei de creaţie cu Pasarea Rock şi bineînţeles cele din cariera solo asamblate într-un spectacol audio-vizual de excepție. Pe scenă îi vor fi alături Maestrului muzicii românești colegi de breaslă atât din zona de folk-rock, cât și din alte direcții muzicale.

Cu 20 de albume, peste 100 de melodii compuse, peste 50 de ani de carieră, 4 trupe și solistică, cu melodii devenite hit-uri și reinterpretate la nivel național și internațional, Mircea Baniciu, la cei 75 de ani ai săi, este cea mai proeminentă figură și cea mai bună voce a folk-rock-ului românesc.

Vocea sa specială a făcut deliciul publicului încă din perioada Phoenix, lucru confirmat ulterior prin cariera sa solo sau alături de alte trupe, artistul rămânând în prim planul scenei muzicale de la lansare până în prezent.

Cu aceasta ocazie va fi lansat in premiera „dublul VINYL în ediție limitată” cu cele mai bune melodii compuse și cântate de Mircea Baniciu, pe care iubitorii muzicii lui îl pot adăuga în colecția personală alături de albumul-triplu-CD „Best Of” care conține 40 de piese.

Se pun în vânzare un număr limitat de bilete pe site-ul iabilet.ro, iar până la finalul lunii decembrie veți beneficia de prețuri early bird!

/0 Comments/by
Tenorul Ştefan von Korch revine la Timişoara, pe 20 decembrie 2024, în Concertul vocal simfonic de Crăciun al Filarmonicii Banatul
,

Tenorul Ştefan von Korch revine la Timişoara, pe 20 decembrie 2024, în Concertul vocal simfonic de Crăciun al Filarmonicii Banatul

Tenorul Ştefan von Korch, una din vocile lirice foarte dragi publicului din Timişoara, revine în atenţia şi inima spectatorilor ca solist al Concertului vocal-simfonic de Crăciun al Filarmonicii Banatul. Evenimentul ce va vesti bucuria sărbătorilor printr-o frumoasă selecţie de colinde româneşti şi internaţionale, va avea 2 reprezentaţii pe 20 decembrie la Sala Capitol.

„Acest concert este darul meu pentru toți cei care iubesc muzica și magia Crăciunului. Vom crea împreună o seară memorabilă, plină de emoție și lumină, cu un repertoriu special, ce reflectă spiritul cald și plin de speranță al acestei perioade.” A declarat Ștefan von Korch.

În spiritul sărbătorilor de iarnă, publicul timişorean se va bucura de un eveniment artistic de excepție care va aduce în suflete apropiata bucurie a Naşterii Domnului, prin piese îndrăgite precum „Cantique de Noelle”, „White Christmas”, sau „Adeste Fideles” și multe altele.

Concertul va avea o reprezentaţie festivă pe 20 decembrie de la ora 19.00, iar în dimineaţa aceleiaşi zile va avea loc şi o reprezentaţie educativă, programată de la ora 10.00, destinată publicului cu vârsta între 12 şi 18 ani.

Tenorul Ştefan von Korch spune: „mă emonţioneaază cu precădere concertul matineu destinat adolescenţilor, pentru că este întâlnirea cu un public în formare şi sper ca mulţi dintre cei ce vor fi în sală să îşi amintească cu drag peste timp de acest eveniment.”

Indiferent de vârstă, cei prezenţi se vor bucura de momenete de înaltă sensibilitate artistică şi de o selecţie deosebită de colinde şi cântece de Crăciun la care, alături de tenorul Ştefan von Korch îşi vor da concursul soprana Cristina Maria Oltean Orchestra Simfonică şi Corului Filarmonicii Banatul. Conducerea muzicală va fi asigurată de maestrul dirijor Ciprian Teodorașcu. Biletele se găsesc pe Filarmonicabanatul.ro.

În decursul acesui an tenorul Ştefan von Korch a mai fost prezent în faţa publicului timişorean, în rolul Camille de Rossillon din opereta „Văduva veselă” în regia lui Mario De Carlo şi în recitalul multicultural din cadrul Zilei Minorităţilor, iar în vară a bucurat cu vocea sa spectatorii pprezenţi la Lipova Symphonic City.

/0 Comments/by
Arii de curte, vodeviluri și divertisment regal la Teatrul Coquette, într-un nou concert ARIE ȘI ECOU pe 8 decembrie 2024
,

Arii de curte, vodeviluri și divertisment regal la Teatrul Coquette, într-un nou concert ARIE ȘI ECOU pe 8 decembrie 2024

Seria de reprezentații ARIE ȘI ECOU de la Teatrul Coquette continuă duminică, 8 decembrie 2024, cu un nou concert susținut de soprana Cristina Fieraru și chitaristul Maxim Belciug. Programul include, așa cum ne-au obișnuit deja protagoniștii, pagini de o extraordinară poezie din creația lirică barocă, împletite eclectic cu cântece dintre cele pe care le fredonăm cu bucurie în momentele noastre însorite. O seară specială, în care frumosul îmbracă forme variate, de la elegantul madrigal italian, la canțoneta napolitană, romanța românească plină de dor sau istețul vodevil, acest odor muzical pe care muzicienii francezi renascentiști l-au cules din târg și l-au transformat în divertisment pentru urechile nobile de la curțile regale.

Astăzi, termenul de „vodevil” ne trimite cu gândul la o specie teatrală: o farsă, o comedie ușoară, împănată cu cuplete cântate. La origini, însă, avea un înțeles diferit. Întâlnit pentru prima dată la începutul secolului al XVI-lea (în 1507, mai exact, conform dicționarului Le Robert), în titlurile culegerilor muzicale publicate în epocă, cuvântul „vaudeville” desemna un cântec popular, opusul compozițiilor savante ale maeștrilor vremii. Etimologia sa e încă subiect de dezbatere, dar cea mai favorizată ipoteză este aceea că vodevilul ar fi voix de ville, un tip de cântec care „se dansează și se cântă prin târguri” (Chardavoine, Recueil, 1576), E vorba, așadar, de folclorul urban al Parisului renascentist, o muzică lejeră care potrivește strofe și texte variate pe un fond de melodii reutilizate. Lefèvre de Saint-Marc definea vodevilul astfel: „un soi de cântece pe arii cunoscute, cărora li se iartă toate neglijențele imaginabile dacă versurile sunt cantabile, firești și cu spirit”. În 1703, în lucrarea sa Comparaison de la musique française et italienne, Lecerf de la Viéville scria: „Aceste micuțe arii de vodevil, în care, așa scurte cum sunt, punem adesea multă muzică, și care, la fel ca și cântecele de pahar, sunt bunuri proprii Franței și pe care italienii nu le cunosc… francezii, după greci și latini, sunt aproape singurii care au înțeles acea concizie rezonabilă care face perfecțiunea vodevilului și acea naivitate care îi dă gustul”. Nici Jean-Jacques Rousseau nu omite vodevilul în al său Dictionnaire de musique, dar îl apreciază diferit: “Vodevilul este, de regulă, puțin Muzical. Cum nu dă atenție decât vorbelor, muzica nu servește decât la a face recitarea mai emfatică, în rest, nu are nici gust, nici cânt, nici măsură”.

Oricum ar fi, e cert că, în epocă, vodevilul era muzica „oamenilor simpli” (1656, Oudin, în Curiosités françoises), un produs pur franțuzesc, în care s-a sădit toată tradiția muzicală a târgoveților Franței de ev mediu, un cântec viu, vesel, spiritual și plin de calambururi, ritmat și rimat, sclipitor și plin de vervă, isteț și deloc plângăreț. Nu are nimic din construcția savantă a muzicii solemne, dar știe să te scoată din tristețe, din plictiseală, din oboseală, și să-ți înveselească ziua. Nu e de mirare, astfel, că vodevilul și-a croit rapid drum către serbările celor cu sânge albastru, unde a fost introdus de muzicienii vremii, care l-au cules din stradă, l-au aranjat, l-au coafat și l-au prezentat la curte, dându-i numele de air de cour și publicând partituri care au făcut ca această muzică să circule (și astfel să ajungă și până la noi) în formă scrisă. Istoria consemnează numeroase culegeri de vodeviluri publicate între 1500 și 1800, nu le vom înșira aici, însă toate arată că vodevilul este viu și evoluează odată cu societatea. În 1672, Regele Soare acordă Academiei regale de muzică (mai exact lui Jean-Baptiste Lully, tatăl italian al operei franceze) privilegiul de a fi singura instituție ce poate prezenta teatru pe muzică – Comedia Franceză avea, la rândul său, exclusivitate pentru teatrul vorbit în franceză – interzicând astfel celorlalte teatre să-i facă concurență. Privilegiul spunea clar: se interzice de acum „a se cânta o piesă întreagă pe muzică, fie cu versuri în franceză, fie în alte limbi, fără permisiunea scrisă a numitului domn de Lully, sub sancțiunea unei amenzi de zece mii de livre și confiscarea teatrului, a mașinilor, a decorurilor, a costumelor și a celorlalte lucruri”, și nu e voie “nici să se facă spectacole cu mai mult de două arii și două instrumente fără permisiunea scrisă a domnului Lully”. Într-un final, se va ajunge la un compromis și, în schimbul unei redevențe plătite Operei, teatrele vor primi dreptul de a include și muzică în piesele lor, într-o măsură limitată. Dar astfel, constrânse de situație, teatrele populare caută soluții inventive și vin cu piese ușoare combinate cu cântece, încercând să eludeze privilegiul regal. Și așa ia naștere un gen nou: opera comică, o comedie în care replica vorbită se combină cu cupletul cântat. Iar în 1782, Piis și Barré dau uneia dintre operele lor comice titlul de „comedie-vodevil”, consacrând înțelesul modern al termenului, care desemnează nu atât cântecul, cât tipul de spectacol.

Cea mai mare parte a repertoriului de vodeviluri renascentiste este alcătuită din piesele publicate de Adrien Le Roy (c.1520 – 1598), în culegerile sale Le Second Livre de guiterne, contenant plusieurs chansons en forme de voix de ville (1555) și Livre d’airs de cour mis sur le luth (1571). Câteva dintre acestea le veți putea asculta live, în interpretarea sprintenă și plină de șarm a sopranei Cristina Fieraru, acompaniată la chitară de Maxim Belciug, în concertul ARIE ȘI ECOU ce are loc pe 8 decembrie 2024 la Teatrul Coquette din București.

Seria de concerte ARIE ȘI ECOU, inițiată de soprana Cristina Fieraru și chitaristul Maxim Belciug, va fi programată în mod constant la Teatrul Coquette în stagiunea 2024-2025, în încercarea de a oferi publicului prilejul unor întâlniri cu câteva dintre cele mai frumoase creații ale repertoriului liric într-o prezentare adaptată la o scenă de teatru mic, unde intimitatea dintre artiști și public și lipsa artificiilor de regie permit o altfel de apropiere – mai directă, mai sinceră, mai vie – de această muzică de o infinită frumusețe și bogăție de nuanțe.

Concertul din 8 decembrie 2024 începe la ora 19:00 și are loc la Teatrul Coquette din București (Calea Călărași 94). Biletele sunt disponibile pe platformele online mystage.ro, eventim.ro, iabilet.ro, kompostor.ro și eventbook.ro sau se pot rezerva la email rezervari@teatrulcoquette.ro ori tel. 0754990017, 0721191675 (zilnic între 11-19), urmând a fi ridicate de la teatru, înainte de începerea spectacolului. După concert, publicul se va putea bucura, în tihnă, în foaierul teatrului, de un pahar de vin oferit cu drag de CRAMA HISTRIA.

/0 Comments/by
De Ziua Națională a României, la Muzeul Teatrului Național se va deschide o nouă expoziție dedicată lui Édouard de Max aniversară a 100 de ani de la moartea sa
,

De Ziua Națională a României, la Muzeul Teatrului Național se va deschide o nouă expoziție dedicată lui Édouard de Max aniversară a 100 de ani de la moartea sa

Pe 1 decembrie 2024, la ora 16.00, la Muzeul Teatrului Național se va deschide o nouă expoziție dedicată lui Édouard de Max (1869 – 1924), actor român de renume internațional și societar al prestigioasei Comedii Franceze. Cunoscut pentru abordările sale inovatoare și spiritul neconvențional, Édouard de Max a avut o contribuție remarcabilă pe scena teatrului parizian în perioada Belle Époque. În continuarea vernisajului, publicul este invitat să participe la o vizită ghidată în expoziția permanentă „Regina Maria la teatru”, realizată în cadrul proiectului „Expoziție inovativă cu bunuri culturale restaurate din colecția Muzeului TNB”, finanțat prin Granturile SEE 2014-2021, Programul RO-CULTURA (www.muzeultnb.ro).

La Teatrul Naţional „I.L. Caragiale”, publicul poate beneficia, de asemenea, cu ocazia Zilei Naționale a României, de celebrele Tururi Ghidate ale TNB, care ating în această lună spectaculoasa cifră de 2000! Programul zilei de sărbătoare include 3 tururi ghidate, după următorul program, la orele: 13.00, 15.00 şi 17.00. Se vor vizita culisele scenelor, atelierele de decoruri și costume, şi cabinele actorilor. Ghidul care le va dezvălui vizitatorilor câteva dintre secretele celui mai mare teatru din Europa, Ionuț Corpaci, va completa experiența cu povești din istoria Teatrului Național.

Édouard de Max

Édouard de Max

Începând cu ora 17.00, atmosfera de sărbătoare va fi întregită de o proiecție luminoasă a drapelului național pe faţada şi turnul scenei Teatrului Național.

Seara, de la ora 19.00, la Sala Media, spectatorii sunt aşteptaţi de actorul Vitalie Bichir care vă propune o incursiune în lumea lui Ion Creangă. Un traseu retrospective – iniţiatic, prilejuit de câteva pagini din Amintiri din copilărie şi de pagini din Învățătorul copiilor (co-autor acelaşi Ion Creangă!). Scenariul se constituie într-un contrapunct educativ şi hazliu despre curiozitatea descoperirilor ce aparţine vârstelor fragede şi despre năzdrăvăniile de neuitat proprii acelor ani, privite însă cu detaşare şi surâs nostalgic, la distanţă de câteva decenii. „Vă invit să retrăim împreună copilăriile, să ne lăsăm purtați de amintiri și să descoperim împreună farmecul și esența acestora” spune, interpret şi regizor, Vitalie Bichir.

Mai amintim că dimineaţa acestei zile de Sărbătoare îi va găsi pe cei mai mici dintre spectatorii teatrului antrenaţi, alături de Magicianul Poveştilor şi echipa sa, în mirifica lume a basmelor româneşti, din Cetatea tuturor Poveştilor, la carnaval; spectacolul – invariabil tot o premieră (!) – are loc la Sala Media, cu începere de la ora 11.00. Bilete: de la Casa de bilete a TNB, sau online.

La majoritatea evenimentelor de mai sus (excepție face spectacolul pentru copii, de la Sala Media!), accesul este gratuit (în limita locurilor disponibile, în ordinea înscrierii). Pentru înscriere este necesar să vă achiziționați bilete cu valoare zero, de la Casa de bilete a TNB sau online. Pentru mai multe informaţii, telefon: 021 314.71.71 – Agenţia de bilete a TNB.

Pentru programul complet şi mai multe detalii, puteţi accesa pagina de web a teatrului, www.tnb.ro.

/0 Comments/by
Dublă sărbătoare la Teatrul Naţional de Operetă şi Musical „Ion Dacian” premiera „Lăsaţi-mă să cânt” are loc de Sfântul Andrei şi 1 Decembrie 2024
,

Dublă sărbătoare la Teatrul Naţional de Operetă şi Musical „Ion Dacian” premiera „Lăsaţi-mă să cânt” are loc de Sfântul Andrei şi 1 Decembrie 2024

Teatrul Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian marcheză Ziua Naţională cu premiera spectacolului concert „Lăsaţi-mă să cânt”, eveniment care, potrivit Managerului Radu Petrovici, „onorează spiritul, talentul și moștenirea culturală a lui Ciprian Porumbescu şi oferă publicului ocazia unică de a se bucura de un omagiu vibrant adus unei figuri emblematice din cultura noastră, într-un moment de înaltă semnificaţie naţională!”.

„Lăsaţi-mă să cânt”, pornește de la celebra operetă românească compusă de Gherase Dendrino și aduce în prim-plan viața și opera lui Ciprian Porumbescu. Într-o adaptare a libretului triadei Delescu-Sever-Cosma, spectacolul devine un album de amintiri în care însuși Ciprian ne ghidează prin momentele marcante ale existenței sale: premiera operetei „Crai nou”, iubirea pentru Berta Gorgon, suferințele din perioada de încarcerare și lupta cu boala.

Regizoarea Dana Rotaru completează: „’Lăsați-mă să cânt’ celebrează talentul și spiritul acestui mare muzician și, în egală măsură, mare român, care ne-a lăsat o zestre culturală pe care avem datoria să nu o dăm uitării.”

Spectacolul concert  face parte din proiectul cultural „Lăsați-mă să cânt în Era Modernă – Renașterea Operetei Românești”, finanțat de Ministerul Culturii și implementat de Asociatia START Creativ, în parteneriat cu Teatrul Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian.

Distribuţie 30 noiembrie

Conducerea muzicala: Constantin Grigore

Dirijor Cor: Aurel Muraru

Ciprian Porumbescu: Andrei Pleșca

Bertha Gorgon: Patricia Seymour

Adalberth Roth, profesor: Arnold Mack

Martha Roth, fiica sa, artistă a Teatrului German: Rodica Ștefan

Hans, valet în casa profesorului Roth: Marius Meragiu

Suzana Farcaș, cofetăreasă: Gabriela Daha

Nastasi, pretendentul Suzanei: Valentino Tiron

Eduard Strauss, compozitor și dirijor: Daniel Madia

Contele de Lichtenberg: Victor Bucur

Martin, jurnalist: Adrian Nour

Lengheriu, directorul Liceului Român: Cristian Caraman

Lizi, artistă: Cristina Popa

Paul, artist: Dumitru Filip

Schumacher, regizor: George Matei

Glokel, dirijor: Septimiu Urzică

Tatăl lui Ciprian: Florin Ganea

Tatăl Berthei: Orest Pâslariu-Ranghilof

Sora lui Ciprian: Letiția Vlădescu

Pretendentul Berthei: Alexandru Vasile

Slujnicuțe în casa profesorului Roth: Carmen Angheloiu, Miruna Dascălu, Adina Voicu

Alexandra Moroiu, Ana Maria Racu, Ana Maria Moldoveanu

Ciprian, balerin: Ștefan Băloi

Bertha, balerină: Eugenia Stoian

Ciprian, vioară: Mihai Predescu

Balet: Eugenia Stoian, Andreea Bârzescu, Bianca Flueraș, Camelia Ghiță, Maria Rogojan, Elena Dumitru, Sabina Ioniță, Alexandra Borîia, Marina Stanciu, Eva Gurtovaia, Ștefan Băloi, Andrei Ciobanu, Marius Merdicos, Albertino Neagu, Vlad Țențu.

Cor: Carmen Angheloiu, Aurelia Tudor, Miruna Dascălu, Adina Voicu, Alexandra Moroiu, Irina Onea, Ana Maria Racu, Ana Maria Moldoveanu, Cristina Cojocaru, Georgeta Grigore, Andreea Teodorescu, George Matei, Marius Meragiu, Victor Bunea, Alin Țintea, Dumitru Filip, Alois Doboș, Alexandru Vasile, Septimiu Urzică, Andrei Predescu, Arnold Mack.

Distribuţie 1 decembrie:

Conducerea muzicala: Alexandru Ilie

Dirijor Cor: Aurel Muraru

Ciprian Porumbescu: George Vîrban

Bertha Gorgon: Ligia Popescu (invitată) – Opera Națională Română Timișoara

Adalberth Roth, profesor: Arnold Mack

Martha Roth, fiica sa, artistă a Teatrului German: Rodica Ștefan

Hans, valet în casa profesorului Roth: Valentino Tiron

Suzana Farcaș, cofetăreasă: Daniela Bucșan

Nastasi, pretendentul Suzanei: Daniel Găină

Eduard Strauss, compozitor și dirijor: Mihai Urzicana

Contele de Lichtenberg: Victor Bucur

Martin, jurnalist: Adrian Nour

Lengheriu, directorul Liceului Român: Cristian Caraman

Lizi, artistă: Mediana Vlad

Paul, artist: Dumitru Filip

Schumacher, regizor: George Matei

Glokel, dirijor: Andrei Predescu

Tatăl lui Ciprian: Florin Ganea

Tatăl Berthei: Orest Pâslariu-Ranghilof

Sora lui Ciprian: Letiția Vlădescu

Pretendentul Berthei: Alexandru Vasile

Slujnicuțe în casa profesorului Roth: Carmen Angheloiu, Miruna Dascălu, Adina Voicu, Alexandra Moroiu, Ana Maria Racu, Ana Maria Moldoveanu

Ciprian, balerin: Ștefan Băloi

Bertha, balerina: Eugenia Stoian

Ciprian, vioară: Mihai Predescu

Balet: Eugenia Stoian, Andreea Bârzescu, Bianca Flueraș, Camelia Ghiță, Maria Rogojan, Elena Dumitru, Sabina Ioniță, Alexandra Borîia, Marina Stanciu, Eva Gurtovaia, Ștefan Băloi, Andrei Ciobanu, Marius Merdicos, Albertino Neagu, Vlad Țențu.

Cor: Carmen Angheloiu, Aurelia Tudor, Cristina Popa, Miruna Dascălu, Adina Voicu, Alexandra Moroiu, Irina Onea, Ana Maria Racu, Ana Maria Moldoveanu, Cristina Cojocaru, Georgeta Grigore, Andreea Teodorescu, George Matei, Marius Meragiu, Victor Bunea, Alin Țintea, Dumitru Filip, Alois Doboș, Alexandru Vasile, Septimiu Urzică, Andrei Predescu, Arnold Mack.

Pentru mai multe detalii despre spectacolele Teatrului Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian, cât și despre stagiunea 2023-2024 vizitați site-ul teatrului: www.opereta.ro şi secţiunea Opereta Lounge: https://www.opereta.ro/opereta-lounge/.

Puteți achiziționa bilete pe: Ticketstore.ro sau la casa de bilete din blvd. Octavian Goga Nr. 1.

/0 Comments/by
Compania de teatru și dans Mario Dance Atelier prezintă spectacolul de dans contemporan „Wind of change” ce va avea loc vineri 29 noiembrie 2024 la Cluj-Napoca
,

Compania de teatru și dans Mario Dance Atelier prezintă spectacolul de dans contemporan „Wind of change” ce va avea loc vineri 29 noiembrie 2024 la Cluj-Napoca

Un proiect ce merita apreciat si vazut, simtit, live. Incepand cu ora 19:00, acesti dansatori valorosi, in viziunea unica a coregrafului Mario Grosu, prezinta publicului trecerea prin mai multe stari de transformare, miscare si reinnoire. O schimbare ce poate fi blândă sau bruscă, înălțătoare sau tulburătoare.

Dansul si arta contemporana reprezinta un limbaj universal, inteles de toate popoarele, toti ochii si sufletele deschise.

Evenimentele vor avea loc la studio Mario Dance Atelier, str. Somesului nr. 5, Cluj Napoca. Detalii si rezervari: mario_dance_atelier@yahoo.com.

mario dance atelier, spectacol wind of change

Text scris de Zara Hola

„Prin părul tău cel negru tăciune,
Moartea învie în pulberele albe fire,
Și-n a ta privire, cum valurile tulbure,
Și-n a ta rostire, cum totu-i rugăciune.”

Când ești copil, totul este un joc. Când ești cu adevărat copil, totul este mișcător, totul în jurul tău se mișcă și tu te miști. Și trăiești de fiecare dată, precum ar fi ultima. Norii, păsările, se schimbă, totul în jurul tău se schimbă.

Când mai crești puțin, jocul e mai alert, însă mai circular, și alergi mereu după ceva, după cineva, sau după ambele. Jocul se schimbă, totul se schimbă mereu chiar dacă nu pare, până chiar și mersul nostru se schimbă, nu ați observat? Talpa piciorului nostru se schimbă atunci când alergăm după ceva, după cineva, sau după ambele. Suflul noastru se schimbă, nu ați observat cum ne bate inima când alergăm după ceva, după cineva, sau după ambele?

„Apoi crești, apoi te rogi,
Apoi iubești, și-apoi iar te rogi.”

Dacă ești foarte atent la vânt, la valuri, și la omul care stă pe loc, vei vedea că toate seamănă, toate se aseamănă prin faptul că se mișcă, se transformă. Un val este ușor de observat când, sau de ce se schimbă, vântul de asemenea, însă omul care stă pe loc?

Omul care stă pe loc trăiește, omul care stă pe loc respiră și ritmul bătăii inimii sale este unul schimbător. Și viața se schimbă, și ochii noștrii se schimbă mai ales când plângem. Și lacrimile se schimbă mereu. Și moartea are schimbarea ei. Emoțiile noastre se schimbă.

Totul, dar absolut totul se schimbă.

Totul este la limita dintre haos și armonie. Totul pendulează între o lume frumoasă, jucăușă, plină de iubire, plină de armonie, o lume aproape fictivă, și o lume abruptă, pe lângă care treci cu mare grijă, pentru a nu pica în hău.

Însă și aceste lumi între care trăim sunt schimbătoare. Schimbarea poate fi oricum, oricum poți să fi și tu. Însă dacă ajungi să înțelegi că schimbarea trebuie „îmbrățișată”, nu „ocolită”, vei fi mai împăcat cu soarta decât ai fost și până acum.

/0 Comments/by
Sunet redefinit la Teatrul Naţional de Operetă şi Musical „Ion Dacian” prin montarea unui sistem de sonorizare unic în instituţiile de spectacol din România
,

Sunet redefinit la Teatrul Naţional de Operetă şi Musical „Ion Dacian” prin montarea unui sistem de sonorizare unic în instituţiile de spectacol din România

Teatrul Naţional de Operetă şi Musical „Ion Dacian” bifează încă o premieră în rândul instituţiilor de cultură din România: începând din această lună oferă publicului o nouă experienţă sonoră, de înaltă definiţie, devenită posibilă graţie instalării în sala de spectacol a unuia din cele mai moderne şi performante sisteme de sonorizare disponibile în lume în acest moment pentru spaţii destinate evenimentelor culturale de profil muzical.

This slideshow requires JavaScript.

Potrivit Managerului Radu Petrovici: „Teatrul Naţional de Operetă şi Musical ‘Ion Dacian’ este prima instituție din România care a implementat un sistem de sonorizare cu o tehnologie de vârf recunoscută pentru calitatea și claritatea sunetului. Acest sistem inovator oferă o experiență sonoră la fel de fidelă pentru fiecare spectator, indiferent de locul ocupat şi rezolvă provocările acustice ale sălii.”

Această transformare se înscrie în noua direcţie managerială a Teatrului Naţional de Operetă şi Musical „Ion Dacian”, prin care Managerul Radu Petrovici vizează ca „până în 2029 Teatrul Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian să devină cea mai importantă instituţie de divertisment muzical din România, un reper pentru standarde de bună practică în domeniul teatrului muzical şi sursa de inspiraţie pentru celelalte instituţii de spectacole.”

Achiziţia noului sistem de sonorizare a fost posibilă prin finanţare de la Ministerul Culturii.

/0 Comments/by
Reverență lui Monteverdi în concertul ARIE ȘI ECOU de la Teatrul Coquette
,

Reverență lui Monteverdi în concertul ARIE ȘI ECOU de la Teatrul Coquette

Vineri, 29 noiembrie 2024, la Teatrul Coquette din București are loc o nouă reprezentație a concertului ARIE ȘI ECOU. Soprana Cristina Fieraru și chitaristul Maxim Belciug vor oferi publicului unele dintre cele mai frumoase pagini ale repertoriului liric, de la baroc la romanță și canțoneta napolitană, într-un program reverență în fața lui Monteverdi, părintele operei moderne, care și-a terminat lucrarea pe pământ și și-a început drumul în eternitate tot într-o zi de 29 noiembrie, în urmă cu 381 de ani, la Veneția, lăsând în urmă o creație muzicală fabuloasă, de care nu încetăm să ne bucurăm nici astăzi.

arie si ecou, teatrul coquette, cristina fieraru, maxim belciug

Născut în 1567 (nu se știe cu precizie data nașterii, ci doar data botezului – 15 mai), într-o familie înstărită din Cremona, oraș al muzicii și al lutierilor, Claudio Monteverdi beneficiază de o educație solidă, atât generală cât și muzicală. Învață, încă de copil, să cânte la violă și studiază cu Marc’ Antonio Ingegneri, de la care deprinde arta contrapunctului. Monteverdi compune și publică primele lucrări foarte devreme: primul opus, o culegere de 23 de piese religioase, intitulată „Sacrae cantiunculae”, este datată din 1582, când Monteverdi avea numai 15 ani.

Urmează alte compoziții – motete, Cartea I și Cartea a II-a de madrigale – în care se întrevăd deja tendințele de inovare și de eliberare de stilul riguros al școlii franco-flamande care domina creația vremii.

La 23 de ani, Monteverdi părăsește orașul natal și se angajează ca instrumentist și cântăreț la Mantova, la curtea lui Vincenzo Gonzaga, un duce extravagant, dar și violent, impulsiv și posesiv, mare protector al artelor și amator de serbări. Aici, Monteverdi se face repede remarcat, iar în 1601 primește slujba de maestro di cappella. În 1607, compune prima sa mare operă, „Orfeu” – pe care el n-o denumește operă, ci favole in musica (poveste cu muzică). Din punct de vedere muzical, șederea la Mantova este foarte prolifică: Monteverdi scrie mult, atât muzică de cameră, cât și muzică religioasă și teatru liric, publică mult și obține faimă și recunoaștere pe măsură.

Dar Ducele Vincenzo este un angajator care nu respectă întotdeauna zilele de plată, iar situația materială deloc înfloritoare îl împinge pe Monteverdi, acum, la rândul său, tată de familie, să-și caute o situație mai bună. Încearcă să se angajeze la Roma, dar nu reușește să câștige favorurile Papei Paul al V-lea, căruia îi dedică celebrele „Vespro Della Beata Vergine” și „Missa in illo tempore”.

În 1612, Ducele Vincenzo moare, iar fiul său Francesco îl concediază pe Monteverdi, care, după o perioadă de căutări și lipsuri, izbutește să fie angajat ca maestro di cappella la Basilica San Marco, a doilea mare centru muzical al Italiei, după Vatican. Aici are o libertate totală și poate da frâu nestăvilit creativității sale debordante. Continuă să scrie madrigale, dar compune și mise, și lucrări pentru sărbătorile populare, la comanda notabilităților.

În 1637, la Veneția își deschide porțile primul teatru liric cu public plătitor, Teatrul San Cassiano, iar Monteverdi scrie noi opere pentru scenă: „Proserpina rapita” (1630), „Adone” și „Le nozze di Enea con Lavinia” (1641) – toate trei pierdute – și, singur sau în colaborare, în 1640, „Il ritorno d’Ulisse in Patria”.

În 1642, la vârsta de șaptezeci și cinci de ani, probabil împreună cu elevii săi, scrie „L’incoronazione di Poppea”, prima operă cu personaje istorice, nu mitologice, mânate de pasiuni umane precum dorința de putere și patima iubirii. În 1643, Monteverdi este în sfârșit un om înstărit și celebru, cu o situație materială stabilă, iar pe 29 noiembrie moare, după 9 zile de febră, la spitalul public din Veneția, și este înmormântat cu mare pompă.

În istoria muzicii, Monteverdi strălucește o figură inovatoare. Dorința sa de a pune în mișcare pasiunile și permanenta căutare a unei noi expresivități l-au făcut să exploreze stiluri diverse: stilul concertant, stilul reprezentativ (recitativ) sau stilul animat (concitato) – creația sa. Toate lucrările sale, fie ele religioase sau profane, poartă însemnul unei modernității care știe să valorifice tradiția pentru a ajunge la inovație.

Înclinația sa către forța evocatoare și-a găsit mai ales în producția dramatică tărâmul prielnic: aici Monteverdi dă dovadă de imaginație și inventivitate, reușind să creeze îmbinarea perfectă între poezie, teatru și muzică. Povestirile pastorale muzicale de până atunci devin adevărate drame, iar muzica se face vocea sentimentelor, izbutind să redea întinsa și nespusa subtilitate a trăirilor umane. Aici e geniul lui Monteverdi, pentru asta a fost numit „divin”.

O mare parte din producția muzicală a lui Monteverdi s-a pierdut, inclusiv multe dintre operele sale. Au ajuns până la noi nouă cărți de madrigale, niște lucrări religioase și trei opere complete: „Orfeo”, care este și prima sa operă și cea mai timpurie din gen aflată și azi în repertoriile teatrelor lirice, și  „Il ritorno d’Ulisse in patria” și „L’incoronazione di Poppea”, ambele scrise în ultima perioadă a vieții. Și s-a mai păstrat micuța bijuterie cunoscută sub numele de „Lamento d’Arianna” sau „Lasciatemi Morire”, o arie centrală a operei „Arianna”. Opera e de negăsit (deși unii nu și-au pierdut speranța, s-a mai întâmplat să se descopere lucrări pierdute de sute de ani prin biblioteci neștiute), dar aria ne-a parvenit totuși pentru că însuși Monteverdi a publicat un aranjament al acesteia în a șasea carte de madrigale, într-o versiune pentru voce solo și bas continuu. O capodoperă despre care știm, din scrierile vremii, că făcea doamnele să plângă negreșit, și pe care publicul va avea ocazia de a o asculta live, pe scena Teatrului Coquette, și în concertul ARIE ȘI ECOU din 29 noiembrie 2024.

Seria de concerte ARIE ȘI ECOU, inițiată de soprana Cristina Fieraru și chitaristul Maxim Belciug, va fi programată în mod constant la Teatrul Coquette în stagiunea 2024-2025, în încercarea de a oferi publicului prilejul unor întâlniri cu câteva dintre cele mai frumoase creații ale repertoriului liric într-o prezentare adaptată la o scenă de teatru mic, unde intimitatea dintre artiști și public și lipsa artificiilor de regie permit o altfel de apropiere – mai directă, mai sinceră, mai vie – de această muzică de o infinită frumusețe și bogăție de nuanțe.

Concertul din 29 noiembrie 2024 începe la ora 19:30 și are loc la Teatrul Coquette din București (Calea Călărași 94). Biletele sunt disponibile pe platformele online mystage.ro, eventim.ro, iabilet.ro, kompostor.ro și eventbook.ro sau se pot rezerva la email rezervari@teatrulcoquette.ro ori tel. 0754990017, 0721191675 (zilnic între 11-19), urmând a fi ridicate de la teatru, înainte de începerea spectacolului. După concert, publicul se va putea bucura, în tihnă, în foaierul teatrului, de un pahar de vin oferit cu drag de CRAMA HISTRIA.

/0 Comments/by