Constantin Cojocaru – Rezerva de aur a Romaniei

[vc_section][vc_row][vc_column][mk_image src=”https://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2018/10/constantin-cojocaru.jpg” image_size=”medium” lightbox=”true” custom_lightbox=”https://culturaromana.ro/wp-content/uploads/2018/10/constantin-cojocaru.jpg” frame_style=”border_shadow” align=”center” animation=”scale-up”][mk_padding_divider size=”20″][vc_custom_heading text=”Constantin Cojocaru – Rezerva de aur a Romaniei” font_container=”tag:h2|font_size:27px|text_align:center|line_height:2em” use_theme_fonts=”yes” css_animation=”fadeInUpBig”][mk_padding_divider size=”20″][vc_column_text css=”.vc_custom_1551806953304{margin-bottom: 0px !important;}”]

Rechizitoriul unei infractiuni de inalta tradare si de subminare a economiei nationale.

Cum au creat conducatorii BNR poporului roman un prejudiciu de peste 40 de miliare de euro.

Rezervele internationale ale unei tari reprezinta bani economisiti, pusi de o parte de catre statul din tara respectiva pentru a fi folositi in situatii de urgenta in viitor.

Sunt numite rezerve internationale pentru ca banii respectivi sunt folositi pentru plati catre persoane fizice sau juridice din afara tarii, fiind reprezentati de aur sau de valuta, adica bani ai altor tari, dar recunoscuti si acceptati ca mijloace de plata pe plant international.

In prezent, mai exact la data de 31.12.2017, ultima data pentru care dispunem de informatii complete, publicate de catre BNR, valoarea rezervelor internationale ale Romaniei este de 37,1 miliarde de euro, formata din 103,7 tone de aur, cu o valoare de 3,6 miliarde de euro, si o rezerva valutara de 33,5 miliarde de euro. Rezerva valutara este formata din depozite, la vedere sau la termen, in valoare de 10,2 miliarde de euro, restul de 23,3 miliarde de euro fiind reprezentate de „hartii”, adica valori mobiliare, obligatiuni, bonuri de tezaur etc., emise de guverne straine sau institutii financiare internationale. Aceste 23,3 miliarde de euro sunt, de fapt, imprimuturi acordate de Banca Nationala a Romaniei, unor guverne straine sau unor institutii financiare internationale.

In ultimii 18 ani, adica in perioada 2000 – 2017, Banca Nationala a Romaniei a avut la dispozitie pentru constituirea rezervelor internationale ale Tarii suma de 34 miliarde de euro. Daca ar fi folosit acest bani nu pentru cumpararea de „hartii”, pentru acordarea de imprumuturi unor guverne straine si unor institutii financiare internationale, ci pentru cumpararea de aur, la sfarsitul anului 2017, rezerva de aur a Romaniei nu ar mai fi fost de 103,7 tone ci de 2203,7 tone.

Amintesc faptul ca Elvetia, o tara cu 8 milioane de locuitori, are o rezerva de aur de 1040 tone, care explica si puterea, si stabilitatea francului elvetian, si extraordinara putere economica a acestei tari.

La pretul folosit de BNR pentru stabilirea valorii celor 103,7 tone de aur, de 35,3 milioane de euro pe tona, valoarea celor 2100 tone de aur care ar fi fost cumparate in ultimii 18 ani este de 74,1 miliarde de euro. Daca din aceste 74,1 miliarde de euro scadem valoarea „hartiilor”, de 33,5 miliarde de euro, aflam valoarea prejudiciului creat de BNR poporului roman, prin modul in care a administrat rezervele internationale ale Romaniei, prejudiciu care este de 40,6 miliarde de euro.

Voi prezenta, in numarul urmator al revistei CERTITUDINEA, calculul detaliat al acestui imens prejudiciu, pe care il voi pune la dispozitia publicului, dar si a procurorilor Tarii…

Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de inchisoare pentru un prejudiciu de 62 milioane de euro. Aplicand regula de trei simpla si legea penala din SUA, rezulta ca, pentru prejudiciul creat de BNR, prin modul in care a administrat rezervele internationale ale Romaniei, ar trebui o condamnare de 6550 de ani de inchisoare, ramanand ca judecatorii sa hotarasca daca „acorda” acesti ani de inchisoare Guvernatorului BNR, sau ii repartizeaza pe membrii Consiliului de Administratie al BNR din perioada in care s-a produs prejudiciul, in functie de pozitia si salariul fiecaruia.

Ma opresc deocamdata aici, cu precizarea ca in numarul urmator voi prezenta pe larg si in detaliu masurile antinationale si consecintele dramatice pentru Romania ale politicii tradatoare a BNR. Voi detalia, de asemenea, despre sansa ratata (sau intentionat „ratata”) ca leul romanesc sa devina una dintre cele mai stabile si mai puternice monede nationale ale lumii si, de asemenea, despre marea gogorita a repatrierii rezervelor de aur, prin proiectul de lege anuntat de Liviu Dragnea si Serban Nicolae.

In sfarsit, voi prezenta si solutiile constitutionale care ar pune ordine in administrarea rezervelor internationale ale Tarii, care ar readuce Banca Nationala a Romaniei sub controlul si in slujba poporului roman.

Sursa: CERTITUDINEA, nr. 34, 2019.[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row][/vc_section]

Dacă v-a plăcut, sprijiniți Revista România Culturală pe Patreon!