Cristian Horgoș – Zeițele de Cucuteni, în familia androginelor

Cristian Horgoș – Zeițele de Cucuteni, în familia androginelor

Celebra „Prințesă X” a lui Constantin Brâncuși are surate în spate cu  6-7 milenii, în Neolitic.

soborul zeitelor de la isaiiaSoborul Zeițelor de la Poduri – Ghindaru, Soborul Zeițelor de la Isaiia, Zeițele de la Sabatinovka și alte zeițe de Cucuteni seamănă izbitor cu alte statuete feminine din Neolitic descoperite în Macedonia, Cipru, Italia, Franța și Germania. Iar despre acele statuete, arheologi sau istorici precum Christina Marangou, Robin Hardi, Robin Skeates și alții observă că ar avea forma falică.

Astfel, în volumul „Materialitate și identitate în Europa pre- și proto-istorică. Omagiu Corneliei Magda Lazarovici”, publicat în Suceava, apare lucrarea Christinei Marangou „Illustrating Performance: Realism versus Pretence in Neolithic Iconography” cu citatul (pagina 198): „Pe lângă niște figurine neolitice cu două sau mai multe capete, al căror corp este unit din șolduri până la picioare, în astfel de reprezentări din afara realității s-ar putea include femei cu un un cap și gât falic (dacă nu au fost menționate mai degrabă ca hermafrodite)”.

La rândul său, Robin Hardi arată în lucrarea sa „Tensiunea de gen în figurine din Europa de Sud-Est”, publicată în Memoria Antiquitatis Acta Musei Petrodavensis, că societățile agricole sunt printre cele mai sociale și egalitare din punct de vedere sexual din lume. În aceeași lucrare, Hardi afirmă: „Cele mai interesante figurine se află la începutul multor tradiții europene de figurine. Eu le numesc ‘femeli falice’ deoarece forma falică este încorporată în gât, trunchi și fesele unor astfel de figurine feminine și devin evidente doar atunci când sunt privite din spate. Toate aceste figurine au fese mari, unele exuberante. Figura 1 prezintă exemple din cinci culturi neolitice diferite. Aceste figurine au fost evidențiate pentru prima dată de Marija Gimbutas, deși acest lucru este rar recunoscut de alţi scriitori. Knapp și Meskell au scris despre figurine similare din Ciprul Calcolitic şi au sugerat că elementele falice reprezintă ‘caracterizări ale eului individual’ şi apariţia individualității în preistoria cipriotă”.

soborul zeitelor de la isaiiaAcelași caracter falic al statuetelor feminine a fost constatat la figurinele italiene „Trasimeno” și „Cozzo Busonè”, cu imagini sugestive, inclusiv din Starcevo, care ilustrează următoarele două articole publicate de Asociația „Preistorie in Italia”:

https://www.preistoriainitalia.it/en/scheda/statuina-del-trasimeno-pg/
https://www.preistoriainitalia.it/en/scheda/statuine-di-busone-cozzo-busone-ag/

Într-unul din acest articole este citată chiar Gimbutas: „… în Europa Veche, falusul este departe de a fi simbolul obscen care este astăzi. Mai degrabă este asemănător cu acel lingam încă prezent în India: un stâlp cosmic sacru moștenit din civilizația neolitică din Valea Indusului. Una dintre primele reprezentări ale genul în Europa este constituit de fuziunea falusului cu corpul divin al Zeiţei, care apare începând din paleoliticul superior. Unele zeițe ‘Venus’ din această perioadă au capete falice fără nicio trăsătură facială. Au fost găsite în Savignano și pe Lacul Trasimeno din nordul Italiei (atribuite Gravettianului), în peștera Weinberg din Mauern, Bavaria (Perigordianul superior sau Gravettianul). Placard, în regiunea Charente, Franța (Magdalenian I-II)”.

Mai menționez doar că această dublă încărcătură sexuală a Zeițelor de la Poduri e un argument în plus pentru posibilitatea ca pe una din respectivele zeițe să fi fost pictate și trompele Falopiane.

Cucuteni

A consemnat pentru dumneavoastră Cristian Horgoș.

Dacă v-a plăcut, sprijiniți Revista România Culturală pe Patreon!
Become a patron at Patreon!
0 replies

Leave a Reply

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lăsați un comentariu