Daniel Roxin – COTISO – Regele DAC care a facut sa tremure Roma

Cel putin trei dintre regii daci au fost considerati de romani drept un pericol pentru stabilitatea sau chiar existenta Romei. Primul a fost marele Burebista, cel care stapanea un teritoriu de cateva ori mai mare decat Romania de astazi si care avea o armata comparabila cu cea a Romei. O confruntare dintre cele doua forte militare ale antichitatii europene ar fi putut schimba radical istoria Europei. O victorie absolut posibila a geto-dacilor ar fi putut elimina din istorie viitorul Imperiu Roman. Ca urmare a faptului ca atat Cezar, cat si Burebista, au fost asasinati in acelati an, 44 i. Chr., aceasta epica confruntare nu a mai avut loc…

Ultimul mare rege cunoscut al dacilor, Decebal, a fost de asemenea o mare durere de cap pentru romani. Dupa ce a decimat armata lui Fuscus in anul 87 d. Chr., Decebal a reusit sa obtina in anul 89 d. Chr., de la Imparatul Domitian, o pace extrem de avantajoasa. Termenii acesteia presupuneau, printre altele, ca romanii sa le plateasca dacilor subsidii anuale (un fel de taxa de protectie pentru a mentine pacea) si sa le dea acestora din urma si mesteri romani pentru ca Decebal sa isi construiasca cetati si orase…

De altfel, teribilele razboaie care s-au dus cativa ani mai tarziu intre Decebal si noul imparat, Traian, puteau sa se termine foarte prost pentru romani daca Decebal ar fi reusit sa isi duca la bun sfarsit planul care presupunea sa treaca Dunarea cu armata pe timp de iarna (in timp de Traian era in Dacia) si sa invadeze Roma. Din nefericire pentru marele rege dac, Dunarea l-a tradat, gheata a fost prea subtire…

Intre cei doi mari regi a mai existat unul care le-a dat fiori romanilor si care s-a amestecat, precum Burebista, in jocurile politice de la Roma. Numele lui era Cotiso si, potrivit lui Constantin C. Giurescu, era „contemporanul lui Octavian August si pare sa fi stapanit in sud-vestul Daciei” („Istoria Romanilor”). Acest rege geto-dac era la apogeul puterii sale in anul 30 i. Chr., adica la 15 ani dupa moartea lui Burebista…

Iata ce spune despre el Annaeus Florus „Dacii traiesc nedezlipiti de munti. De acolo, sub conducerea regelui Cotiso, obisnuiau sa se coboare si sa pustiasca tinuturile vecine, ori de cate ori Dunarea, inghetata de ger, isi unea malurile. Augustus a hotarat sa indeparteze aceasta populatie, de care era foarte greu sa te apropii. Astfel, a trimis pe Lentulus si i-a alungat pe malul de dincolo, dincoace au fost asezate garnizoane. Astfel, dacii nu au putut fi infranti, ci doar respinsi si imprastiati.”

Un alt renumit scriitor latin, Horatius, scrie urmatoarele: „Putin a lipsit ca Roma, sfasiata de lupte interne, sa fie nimicita de catre daci si etiopieni (egipteni, n.n.): acestia sunt de temut prin flota lor, iar aceia (dacii, n.n.) se pricep mai bine decat toti la aruncarea sagetii.”

Informatii deosebit de interesante despre jocurile politice facute de regele Cotiso, ne sunt oferite si de ziarul Adevarul: „Regele dac si-a creat un mare renume odata ce atat Octavian, cat si Marc Antoniu, protagonistii ultimului mare razboi civil al Romei Republicane, si-au disputat alianta cu acesta. Ambii pretendenti la puterea suprema in Roma au incercat sa-l atraga de partea lor pe regele dac si pe razboinicii sai. Octavian ar fi fost dispus, spun unii autori latini, sa ofere mana propriei fiice acestui rege barbar, in schimbul ajutorului militar. Mai mult decat atat, ar fi fost dispus sa se casatoreasca, la randul sau, cu fiica lui Cotiso, realizand o alianta cu lumea barbara pe care romanii o gaseau de neconceput.

Cotiso era al doilea rege dac care se implica in politica interna a Romei, dupa Burebista. Vestea ca dacii s-au aliat cu unul dintre triumviri si ca ar putea invada Roma a starnit un val de teroare in Italia. ‘In timpul luptelor dintre Antoniu si Octavian, o invazie a dacilor era o teroare constanta asupra Italiei’, se arata in ‘Monumentum Ancyranum: The Deeds of Augustus’, editata de Departamentul de Istorie a Universitatii din Pennsylvania.”

Iata cum, spre deosebire de istoria predata in scolile Romaniei, o istorie care minimizeaza la maxim puterea, rolul, cultura si influenta geto-dacilor in antichitate, izvoarele romane, alea scrise chiar de adversarii stramosilor nostri, vorbesc adeseori cu teama si respect fata de geto-daci.

In final, va mai ofer un citat edificator despre frica care i-a urmarit pe romani multa vreme:

Lucan, despre pericolul dacic (Epopeea Farsalia): „Zei ceresti, tineti departe de mine aceasta nebunie si anume ca, printr-un dezastru care i-ar pune in miscare pe daci si pe geti, Roma sa cada…”

A consemnat Daniel Roxin via daniel-roxin.ro.