Înainte să înceapă Primul Război Mondial, Regele Carol I al României și Țarul Nicolae al II-lea al Rusiei s-au întâlnit la Constanța
/0 Comments/in Articole/by Tudor UrseÎnainte să înceapă Primul Război Mondial, Regele Carol I al României și Țarul Nicolae al II-lea al Rusiei s-au întâlnit la Constanța
În 1914 a început Primul Război Mondial, mai exact pe 1 iunie (14 iunie, pe stil vechi), iar portul Constanța a fost cel mai fierbinte loc din Europa. Doi mari suverani ai bătrânului continent se întâlniră aici, pentru prima dată pe pământ românesc. Țări din Balcani și din Occident se temeau de alianța celor doi monarhi, și ne referim la Regele Carol I al României și Țarul Nicolae al II-lea al Rusiei. Din păcate, avea să fie ultima vizită în străinătate a familiei țariste.
Asasinatul de la Sarajevo avea loc cu trei săptămâni înainte și avea să ducă la pornirea Primului Război Mondial. Însă la Constanța avea loc un eveniment istoric major: vizita ultimului țar al Rusiei, Nicolae al II-lea. S-a desfășurat într-un context politic extern foarte aprins în Europa. România, ca țară tampon între cele două blocuri militare – Antanta și Puterile Centrale –, fu obligată să aleagă una dintre cele două.
Cu toate că, regele României, Carol I, german de obârșie, înclina către Puterile Centrale, a pregătit primirea Țarului din Est cu toate onorurile care i se cuveneau.
Constanța a fost reședința de vară a României mult timp. Astfel că orașul-port, perlă a Pontului Euxin, a fost ales drept gazdă pentru această primire. În nici o lună urbea maritimă se transformă în așa fel încât să se ridice la înâlțimea primirii înalților oaspeți.
Dar haideți să vedem o reconstituire a acelor momente istorice:
Marea Zi
Dimineața venii pe 1 iunie 1914. Aproximativ 100.000 de oameni, localnici și români veniți din toată țara, de-o potrivă, dar și străini, veneau rânduri-rânduri spre faleza din Constanța. Acolo urma să ajungă, pentru prima oară în România, familia Țarului rus Nicolae al II-lea. Publicistul Petru Vulcan se afla printre ei, cel care a dat mărturie în cartea „Constanța 1878-1928. Spectacolul Modernității târzii”, cu semnătura criticului de artă Doina Păuleanu, directoarea Muzeului de Artă Constanța.
„E o zi strălucită. Soarele pe cer străluceşte în lumina-i majestuoasă. Plantaţia Parcului Carol I surîde binecuvântând Cerul. Marea calmă îşi întinde braţele moi şi străvezii legănând la sânul ei atâta frumuseţe, atâta putere şi atâta bogăţie! E o sărbătoare cum nu s-a mai văzut la Constanţa”, consemna jurnalistul Petru Vulcan, în bilunarul „România Mare”.
„Bun-venit, Majestate!”
Generali și ambasadori în uniforme de gală în coloane de automobile rulau pe esplanadă către debarcader. Tunurile începură a bubui pe coastă spre Școala de Marină, iar clopotele Catedralei și ale tuturor bisericilor sunară de „Bun-venit, Majestate!”. Familia regală apăru și își atrase uralele mulțimilor. Regele Carol I purta uniforma de mareșal rus și ținea în mână bastonul de feldmareșal primit cu doi ani înainte din partea Țarului Nicolae al II-lea. Principele moștenitor Ferdinand, nepotul regelui, împreună cu fiul său Carol, viitorul rege Carol al II-lea, se aflau și dânșii în uniforme militare rusești conform gradului pe care îl dețineau, și anume Ferdinand – de comandant de regiment, iar Prințul Carol – de locotenent.
Iahtul imperial Standard, escortat de crucișătorul cuirasat Kagul, iahtul Almaz și patru contratorpiloare, intră în apele Constanței la ora 9:45. La 10:15, Țarul Rusiei coboară de pe vas și pune pentru prima oară piciorul pe pământ românesc. Consemnează ziaristul Petru Vulcan din tribuna unde se afla: „Noi de aici nu putem vedea scena îmbrățișărilor, ni le închipuim doar că trebuie să fie duioase”. Țarul era întâmpinat de regele Carol I.
Au urmat jumătate de oră de prezentări
Regele, țarul și Prințul Carol au trecut prin prezentările companiei de onoare. Au intrat apoi în pavilionul de primire special construit, unde era poftită familia imperială, în care regele Carol I i-a prezentat Țarului Nicolae pe membrii Casei Regale a României și pe demnitarii țării. Principele Ferdinand i-a prezentat aceleaşi persoane Ţarinei Alexandra, care era înveştmântată în roz, cu pălărie neagră de pai şi cu voal alb.
Prezentările au durat 30 minute. La ora 10.45, familia regală şi cea imperială au plecat spre catedrală. Ţignalele vardiştilor au anunţat mulţimea că alaiul s-a pus în mişcare. „Marea de capete e întoarsă către Ţar care se află la dreapta Regelui, în urma cărora vine Ţarina la dreapta Reginei, Ţareviciul şi una dintre Marile Ducese. Apoi în automobilul Principeselor României urmează Marile Ducese Tatiana şi Olga”, a mai scris Petru Vulcan. Și acum urmează:
Oare urma iar un atentat?
Ţarul Nicolae al II-lea a salutat poporul care îl aclama. Ţinea mâna în dreptul cozorocului. „Tăietura ascuţită a barbişonului îi prezintă faţa cam ascuţită. Are ochi mari, albaştri, părul şi barba blonde ca spicul de grîu, un adevărat rus. E cam emoţionat ţarul şi cam galben la faţă, se vede că e neobişnuit cu atâta lume atât de aproape de cortegiul imperial, aclamându-l”, a mai observat Vulcan.
Ceva avea să dea emoții foarte mari familiei imperiale rusești. Caii s-au oprit brusc în loc în toiul incidentului și mulțimea entuziasmată a produs o mică busculadă. Țarina s-a albit la față și s-a ridicat în picioare șoptind vădit panicată: „L’empereur, l’empereur!”. Regina Elisabeta a strâns-o uşor de mână şi i-a zâmbit, ca s-o liniştească. Nu avea să fie un atentat în armonioasa şi pestriţa Dobroge. Era regele Carol I care oprise alaiul pentru a anunţa că bravul Regiment 5 de Roşiori, distins în război şi care dădea onorul în faţa arcului de triumf, va purta numele Ţarului Nicolae al II-lea. Ce onoruri!
Dar iată că vine un alt moment cu tensiune ce avea să se risipească după ceremonia oficiată la catedrală de Episcopul Nifon. După ce s-au făcut fotografiile după, la pavilion, regele Carol I a fost foarte senin în fața armatei de fotografi și de reporteri. Locul de cinste fu rezervat fotografului constănțean N. Ioanid. Totuși, țarul a trădat o nervozitate vizibilă. Să fi fost oare datorită planurilor pe care le-au realizat antecesorii săi asupra poporului român în marea Țară a Moldovei prin planul Prozorovski? S-o fi simțit „cu musca pe căciulă” cu privire la trecutul lor expansionist asupra popoarelor din împrejurimile lor, cu care au avut o istorie extrem de dramatică? Încă nu putem știi, dar ce aflarăm este că înăuntrul aparatelor cu burduf, în care fotografii îşi vârau capul, se putea ascunde un pistol, iar ţarul era conştient de pericol.
„Prânzul de gală”
Suita monarhică s-a întors înapoi în port, apoi regele a urcat pe iahtul Standard ca să treacă în revistă, împreună cu țarul, echipajul vasului. Toți subiecții roiali și imperiali ai întâlnirii au mers după aceea, cu barca regală Carmen Sylva (ce poartă pseudonimul Reginei Elisabeta) pentru a vizita silozurile și lucrările din Portul Constanța. La o oră după prânz a avut loc dejunul discret al celor două familii la Cuibul Reginei, apoi la Cazino s-a ținut dejunul de onoare unde s-a servit: „zakuski, oeufs broilles, walewska, escalope de ris, jamboneau galce, faisans a la broche”, și s-a băut „xeres, champagne Mumm, muscatel, Cordon Rouge, cointreau”.
Un anume prinț părea că era plictisit teribil de această petrecere, pentru care se făceau planuri de căsătorie. Este vorba de prințul Carol, a cărui iubită, Ella Filliti












Leave a Reply
Want to join the discussion?Feel free to contribute!