In Articole

pacea de la buftea, romania ingenunchiata, dobrogea pierduta

Caricatura franceza de epoca: Kaiserul german, cu piciorul pe cadavrul unui rus (Rusia), ameninta cu un pumnal o femeie (Romania), ca sa semneze tratatul de pace.

Pacea de la Buftea. Romania ingenunchiata, Dobrogea pierduta

In fata presiunilor germane, Romania, abandonata de aliati, nu prea avea de ales. Regele Ferdinand a facut apel la generalul Averescu pentru formarea unui nou guvern, capabil sa poarte tratativele de pace. Discutiile incepute la Buftea au relevat duritatea conditiilor impuse Romaniei, careia i se cerea cedarea Dobrogei, rectificarea frontierei cu Austro-Ungaria si concesii economice. Nemtii urmareau chiar sa-l inlocuiasca pe Regele Ferdinand (care declarase razboi fostei sale patrii) cu o persoana impusa de interesele germane. Din fericire, acestea nu erau si interesele Austriei, care voia atragerea lui Ferdinand in orbita unui imperiu austriac federalizat si sustinea pastrarea acestuia la carma Romaniei. Bulgaria facea si ea presiuni asupra aliatilor sai pentru a obtine toata Dobrogea.

La 20 februarie/5 martie 1918 s-au semnat preliminariile de pace de catre ministrii de externe ai Puterilor Centrale si ai aliatilor lor: Kuhlmann, Czemin, dr. Momcilov, Talaat-pasa si C. Argetoianu din partea Romaniei. Textul care stabilea Pacea de la Buftea era urmatorul:

„Pacea de la Buftea

Insufletiti de dorinta comuna de a pune capat starii de razboi dintre Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria si Turcia, pe de o parte, si Romania, pe de alta parte, si pentru a restabili starea de pace, subsemnatii, adica: secretarul de stat de la departamentul Externelor, consilierul intim imperial d. Richard von Kuhlmann, ca imputernicit al Germaniei, ministrul Casei imperiale si regale si ministrul Afacerilor Externe al Maiestatii Sale imperiale si regale apostolice, consilierul intim contele Ottokar von Czernin, von si zu Chudernitz, ca imputernicit al Austro-Ungariei, vicepresedintele Sobraniei, dr. Momcilov, ca imputernicit al Bulgariei, Alteta Sa Marele Vizir Talaat-Pasa, ca imputernicit al Turciei, pe de o parte, si Constantin Argetoianu, ca imputernicit al Romaniei, pe de alta parte, dupa ce am examinat documentele de imputernicire, am cazut de acord ca, dupa ce conventia de armistitiu semnata la Focsani in ziua de 9 decembrie 1917 a fost denuntata la 2 martie 1918 si expirata la 5 martie 1918, ora 12 amiaza, acest armistitiu va mai continua patrusprezece zile cu incepere de la 5 martie 1918, cu un drept de denuntare in termen de trei zile. Intre subsemnatii s-a obtinut deplin acord ca in intervalul acestui spatiu de timp sa se incheie pacea definitiva pe baza urmatoarelor puncte:

  1. Romania cedeaza Puterilor Centrale Dobrogea pana la Dunare.
  2. Puterile Centrale vor purta grija pentru mentinerea caii comerciale pentru Romania prin Constanta spre Marea Neagra.
  3. Rectificarile de frontiera cerute de Austro-Ungaria pe granita austro-ungara sunt admise in principiu de Romania.
  4. De asemenea se admit in principiu masurile corespunzatoare situatiei pe domeniul economic.
  5. Guvernul roman se obliga sa demobilizeze imediat cel putin opt divizii ale armatei romane.
    Executarea demobilizarii se va efectua in comun de catre comandamentul suprem al grupei de armate Mackensen si comandamentul suprem al armatei romane. De indata ce pacea dintre Rusia si Romania va fi restabilita, se vor demobiliza si celelalte parti ale armatei romane, atata timp cat nu vor fi necesare pentru serviciul de siguranta pe granita ruso-romana.
  6. Trupele romane vor evacua imediat teritoriul Monarhiei Austro-Ungare ocupat de ele.
  7. Guvernul roman se obliga sa sprijine din punct de vedere tehnic al cailor ferate transportul trupelor Puterilor Centrale prin Moldova si Basarabia spre Odessa.
  8. Se va asigura repatrierea ofiterilor misiunilor militare ale Intelegerii in cel mai scurt timp posibil, prin teritoriul Puterilor Centrale.

Tratatul va intra imediat in vigoare”.

Cele 9 puncte ale tratatului ilustrau inceputul punerii in aplicare a politicii de extindere a dualismului in Balcani, prin include­rea statelor din aceasta zona in granitele Imperiului Austro-Ungar. Pentru Romania, situatia ar fi fost si mai dura, deoarece prin pierderea Dobrogei si ocuparea ei de Bulgaria, statul roman era amenintat cu disparitia, prin impartirea lui intre Puterile Centrale si Bulgaria.

Preliminariile pacii semnate la Buftea au fost urmate de tratatul de pace final de la 24 aprilie/7 mai 1918, la palatul Cotroceni din Bucuresti, semnatarii din partea Romaniei fiind Alexandru Marghiloman, prim-ministru, Constantin C. Arion, ministru de externe, Mihail N. Burghele, ministru plenipotentiar, Ion N. Papiniu, ministru plenipotentiar.

Tratatul a fost ratificat de Parlamentul Romaniei (la 15/28 iunie 1918 de Camera Deputatilor, iar la 21 iunie/4 iulie 1918 de catre Senat), dar nu a fost niciodata promulgat de Regele Romaniei, Ferdinand I. Dispozitiile sale au functionat timp de sase luni, iar cand Puterile Centrale au inceput sa dea, la randul lor, in octombrie 1918, semne de epuizare, intelegerile au fost anulate de guvernul Marghiloman, Romania reluand ostilitatile impotriva lor, cu ajutorul armatei franceze, condusa de generalul Henri Mathias Berthelot. Aceasta a condus la Marea Unire din decembrie 1918 prin care toate teritoriile cu populatie majoritara romaneasca au intrat in componenta Romaniei.

Recent Posts

Leave a Comment

Redacția noastră vă ascultă. Contactați-ne!

Suntem bucuroși să stăm de vorbă. Așteptăm mesajele voastre.

Not readable? Change text. captcha txt
arta, eroii neamului, batalia de la jiu, dan puric, umorul romanescFlorin Colceag, Florian Colceag, matematica, profesor de matematica, modelare matematica, antrenor de genii, geniu
%d bloggers like this: