Patrick Matis, Author at Revista România Culturală

About Patrick Matis

I caress the world with thoughts, I shatter the atmosphere with visions, I splash the bilboards with otherwordly sounds. I am the Cydrone.

Entries by Patrick Matis

Articole

Părintele Iustin Pârvu – 14 mai 1948 – Ziua în care stăpânii de ieri și de azi au întemnițat și ucis elita tânără a României

Părintele Iustin Pârvu - 14 mai 1948 - Ziua în care stăpânii de ieri și de azi au întemnițat și ucis elita tânără a României

Tineretul din 1920, 1930, ’40 a avut o luptă puternică, direct cu diavolul. Tineretul nostru și-a luat, în sfârșit, viața în piept și a atacat inamicul direct. Și a umplut pușcăriile din România. De aici au ieșit un Valeriu Gafencu, un Radu Gyr, Nichifor Crainic și alții. Oameni bărbați care au fost damnați și au trecut prin zarcă. Și într-adevăr așa spuneau ei că Aiudul este „Siberia românilor”, iar despre Canal ziceau că „aici este mormântul burgheziei românești”.

Și e păcat înaintea lui Dumnezeu că nu ne-am folosit de miile de morți și de toată suferința care a fost în aceste locuri. Prin Delta Dunării, unde s-au făcut niște diguri enorme, să nu vadă rușii la noi și nici noi la dânșii, lucrai la o pantă cu roaba, cădeai de pe puntea aceea când ți se rupea scândura și acolo rămâneai. Veneau alții și caraliii strigau: „Banditule, acoperă hoitul acela!”. Eh și ce se întâmplă acolo cu pământul acesta? Nimic. La ora asta totul e ruină, bălării și nici broaștele nu mai cântă. Nimic nu s-a ales.

Am trecut acum trei ani cu bacul și am văzut de la distanță Periprava. În trecut era un orășel acolo cu mii de deținuți. Stăteam în barăci într-o șerpărie, cu șarpele sub capul nostru acolo unde dormeam. Erau șerpi din aceștia de apă și nu mușcau. Stăteau la căldură cu noi. Acum totul s-a ruinat. A rămas pe mâna civililor și au descompus tot. Sau la Jilava aveau acolo la subsol niște camere speciale unde erai dat la șobolani să te roadă. Când ajungeai să nu te mai poți mișca, erai dus acolo și șobolanii tăbărau pe tine. Dar până ce murea, ce chin era pe bietul om! Să nu mai dormi nopți și zile ca să te aperi de șobolani. Și noi nu putem vedea un șoarece…

Revista Atitudini nr. 58

13/09/2022/0 Comments/by Patrick Matis

Articole

Ioan Ianolide – Scrisoare către duhovnicul meu – 1985 (partea 1)

Ioan Ianolide - Scrisoare către duhovnicul meu - 1985 (partea 1)

Aseară am avut senzaţia că mă sting. Nu ştiu de unde exact provenea răul acela, căci mai toate organele îmi sunt afectate. Viaţa mi se stinge încet în viaţa veşnică.

Am avut o noapte odihnitoare şi m-am trezit oarecum refăcut, deşi se simte o undă a morţii în trupul meu. Duhul însă e viu şi treaz. Mai am încă de dat ceva lumii acesteia. Dăruirea de sine este bucuria mea.

Gândul mi-e concentrat în mine însumi. Am senzaţia că lumea e vis, descoperire şi miracol. E splendidă întruchiparea asta firavă şi trecătoare a lumii! Mi-e dragă lumea, mi-e tare dragă. Merită să te jertfeşti pentru mântuirea unei astfel de minunate alcătuiri! Spre a o înţelege pe ea şi a-mi descifra propriul meu rost, am clar în minte realitatea satanică şi păcătoasă, cu sensul apocaliptic al istoriei. Aşa se face că nu sunt tulburat de cumplita dramă a vieţii personale şi nici de adâncul abis al lumii moderne. Văd bine cum o iconomie providenţială veghează şi dă sens lumii de oameni, lumii de îngeri şi lumii de materie.

Un dat armonios şi robust se desfăşoară în univers şi se oglindeşte în conştiinţa mea. Mă simt frate cu toţi oamenii şi legat de tot ce se petrece în creaţie, căci în toate, totul este Dumnezeu. Îi simt prezenţa în adâncul nemărginit din duh, cât şi în adâncul nemărginit din materie. Prin nemărginirea duhului se deschide poarta spre Iisus Hristos, Logosul care a creat lumea şi apoi a coborât şi în sufletul omenesc, îndumnezeindu-l. La acest gând mă cutremur, căci nu sunt vrednic să-l înţeleg, dar cunosc prin credinţă taina lui. Taina mântuirii lumii mă preocupă.

După ce m-am trezit, am privit cum răsare soarele şi păsărelele încep să ciripească. Primăvara asta este secetoasă şi mă umple de griji. Apoi am cercetat, puţin melancolic, chilia camerei mele. Am pipăit masa de lucru, hârtia şi stiloul. M-am aşezat pe scaun şi am stat o vreme dus pe aripi de gând. Chemând Numele de foc mistuitor, mă aşez în Duh Sfânt, supus, cuminte şi mulţumit. Aştept veghind, gata de slujire. Aşa am început aceste pagini.

Sunt câţiva ani de când doresc să am o lămurire cu duhovnicul meu; se pare că azi s-a plinit acest soroc. Pun faţă-n faţă viaţa mea voită de Dumnezeu cu viaţa lumii voită de Dumnezeu, căci numai aşa pot să-i spun iscusitului meu duhovnic ceea ce mă frământă şi am datoria a-i mărturisi.

Citind adâncurile fiinţei mele, găsesc că trăsătura definitorie a personalităţii mele a fost comuniunea cu Dumnezeu, prin necesitatea credinţei, printr-o mare capacitate de dăruire şi prin puterea de mărturisire a Adevărului. Pe aceste trei valori s-a realizat în mine bruma de om ce sunt azi, la bătrâneţea anilor şi la maturitatea duhului. Tot în adâncurile sufletului sunt şi multe trăsături negative, cum ar fi umplerea de sine, nestăpânirea simţurilor şi puţinătatea memoriei. Însă cu ajutorul lui Dumnezeu, pe cele negative le-am supus celor sfinte din mine.

Extras din Deținutul Profet – Ioan Ianolide.

13/09/2022/0 Comments/by Patrick Matis

Articole

Nicholas Dima – O Dezamăgire: Sfârșitul Americii?

Nicholas Dima - O Dezamăgire: Sfârșitul Americii?

Acum aproape o sută de ani, Panait Istrate, un scriitor român tânăr și idealist, a plecat la Paris în căutarea unei societăți mai bune. În Franța s-a alăturat partidului comunist sperând că și-a găsit locul potrivit.

Apoi, după un timp s-a dus să viziteze Uniunea Sovietică, țara visurilor celor răzvrătiți. Ce a găsit însă tânărul Panait la fața locului l-a tulburat adânc. Observând tulburarea sa agentul Sovietic care îl însoțea i-a spus cumva explicativ: Nu poți să faci omletă fără să spargi ouă („You can’t have the omelette without breaking the eggs” – expresie americană, n. red.). La întoarcerea sa în Franța scriitorul le-a mărturisit prietenilor: am văzut multe ouă sparte în Uniunea Sovietică, dar nu am văzut nicăieri omletă…

Când am sosit în Statele Unite acum peste 50 de ani America era o țară prosperă și cu libertăți nelimitate; o țară în care prin munca puteai dobândi orice bunuri materiale și totodată îți puteai căuta și găsi menirea personală și fericirea. America de azi a rămas o țară abundentă, dar și-a pierdut în mare măsură scopul spiritual care a stat la baza fondării ei. Noile tendințe social-politice din ultimele decenii, tendințe fără Dumnezeu și fără scop spiritual, au schimbat America. Ce s-a întâmplat?

Născut într-o familie creștină și tradițională și fost deținut politic, am detestat din totdeauna comunismul și lozincile lui. Mult timp nu am înțeles ce însemna marxismul și ce scop urmărea. Treptat mi-am dat seama că zișii comuniști și cei care îl dirijau din umbră urmăreau control total asupra populației și îndepărtarea omului de originea și finalitatea sa spirituală.

Ținând populația permanent ocupată și preocupată cu… planuri cincinale, lupta de clasă, construirea socialismului, pericolul imperialist și altele, reprezenta doar o perdea de fum în spatele căreia păpușării din culise își urmăreau adevăratele obiective. Poate că unii din indivizii care au aderat la partid au crezut sloganurile de mai sus, dar cei mai mulți au aderat la noul regim din oportunism și din interese personale. Și pentru a se menține la putere, comuniștii au creat securitatea care a arestat, a deportat și a ucis sute de mii de romani; cei mai buni dintre noi.

După șapte decenii de nespuse suferințe și într-o fază avansată de decădere morală și materială s-a renunțat la comunismul brutal de tip sovietic și fosta Uniune a fost lăsată să se prăbușească. Între timp păpușarii din umbră își îndeplinise scopul. Și scopul fusese distrugerea credinței, sugrumarea spiritului național, slăbirea familiei și în final înstrăinarea omului de divinitate.

Oamenii cinstiți și idealiști, între care mă număr și eu, au sperat că prăbușirea Uniunii Sovietice și a regimurilor comuniste Est Europene va duce la o lume dreaptă în care va prevala demnitatea și omenia. Ne-am înșelat grav. Lupta dintre bine și rău, între cei care cred în justiție divină și cei care îl urăsc pe Dumnezeu, s-a schimbat doar de ochii lumii. Efortul minorității cripto-marxiste de a ne controla pe toți a îmbrăcat o nouă formă. Ea se numește… progresivism, corectitudine, identitate politică, fluiditate de gen, diversitate, drepturile omului, LGBDQ, guvernare globală… Această nouă tendință este vizibilă foarte clar azi în Statele Unite.

Globalizarea reprezintă încleștarea finală dintre materialism și spiritualitate. E noua fațadă a comunismului.

Marxiștii au vizat să cucerească lumea prin represiuni, prin înfometare și prin anihilarea opoziției. Globaliștii umbla cu zâmbre și se poartă cu mănuși. Ei cumpără și ademenesc. Ei încearcă să-i transforme oamenii în consumatori obedienți, în roboți și în entități biologice fără suflet.

Dacă reușește, globalismul aduce cu sine sfârșitul tradițiilor, moartea națiunilor și anihilarea creștinismului. Religia creștină înseamnă victoria spiritului asupra materiei; înseamnă mântuirea și înălțarea. Globalismul ateu este prăbușirea omului în iad…De ce promovează America această tendință fără nici un Dumnezeu? În timpul Uniunii Sovietice Moscova folosea vastele resurse economice și militare ale Rusiei în scopul răspândirii comunismului în întreaga lume.

S-au inversat oare rolurile? De ce sprijină America procesul de globalizare? Cine și ce se ascunde în spatele fațadei?

Lumea de azi a ajuns la o mare răscruce și Statele Unite au intrat în confuzie. Se va întoarce America la rădăcinile ei creștine or va sucomba în fața noului Marxism? Ne apropiem oare de un nou război civil ori ne predăm fără luptă? Un prieten mai în vârstă decedat acum, profesor și Român American ca și mine, prevedea o mare încleștare și spunea: În următorul război se va bate om cu om și linia frontului va trece prin inimile noastre.

Am ajuns oare acolo?

Un asemenea război nu va fi doar fizic și material; va fi în primul rând spiritual. Și într-adevăr nu vor mai fi linii clare de despărțire a fronturilor. Acest război spiritual a ajuns deja în inimile noastre. Ne vom bate între noi! Cum vor alege oamenii taberele în care să lupte? Personal, pentru nimica în lume nu m-aș alătura comuniștilor, dar nu mă pot alătura nici rătăciților fără Dumnezeu din nouă eră.

America are nevoie de o nouă tabăra în aceste zile; o tabără a oastei Domnului care să lupte sub steagul spiritual al Divinității. Sunt dezamăgit. Doamne salvează America!

A consemnat pentru dumneavoastră dr. Nicholas Dima.

12/09/2022/0 Comments/by Patrick Matis

Articole

Dan Diaconu – Cum se va întoarce totul împotriva noastră

Dan Diaconu - Cum se va întoarce totul împotriva noastră

Să vă explic o ticăloşie care se pune la cale. E la fel peste tot, deci nu vă gândiţi că vor fi vreunii care vor scăpa. Aceeaşi schemă infracțională este pusă la nivelul UE. Dar mai întâi să facem o mică divagaţie ca să vedem cu cine avem de-a face.

De ceva vreme statul nostru a dat un atac asupra companiei Blue Air. N-am treabă cu această companie, nici măcar n-am mers vreodată cu ei. Însă ceea ce se întâmplă acolo e o golănie fără margini. Ca să ne înţelegem: principalul concurent al Blue Air este WizzAir. În ceea ce priveşte întârzierile şi amânările, cele două companii sunt compatibile. De fapt, cauza principală a haosului care-a prins cele două companii este de mărirea preţului carburanţilor. Au vândut bilete ieftine, iar când preţul combustibilului s-a mărit s-au trezit în imposibilitatea de a mai efectua zborurile. ANPC-ul nostru şi-a declinat competenţa în ceea ce priveşte WizzAir, însă celor de la BlueAir le-a dat o lovitură crâncenă, amendându-i cu 2 milioane de euro.

Tocmai la fix deoarece s-au trezit şi cei de la Ministerul Mediului deoarece Blue Air avea o datorie la certificatele verzi în valoare de aproximativ 6 milioane EUR. Şi, ca să fie treaba treabă, au poprit conturile companiei, blocându-i definitiv activitatea. Ca să ne înţelegem, pe Ministrul Mediului întâmplător îl cheamă Barna TÁNCZOS, iar WizzAir, pentru cei care nu ştiu, e o companie maghiară. Astfel, cursele de ieri ale Blue Air nu s-au mai putut efectua deoarece compania nu mai putea efectua plăţi, deci nu mai putea plăti taxele, alimentarea cu combustibil ș.a.m.d. Iată cum, cu câteva mişcări bine ţintite, a fost îngropat un operator care şi-aşa n-o ducea grozav. Ce se va întâmpla acum? Concurenţa va câştiga o halcă imensă de piaţă şi preţurile vor creşte. Graţie croitoraşilor noştri în frunte cu Plăvanul cel nemernic şi Ciucă cel obez.

V-am dat exemplul companiei Blue Air pentru a înţelege că guvernul nostru de fapt e pus acolo pentru a lupta împotriva intereselor României, nicidecum pentru ele. Şi astfel, acum avem motive suficiente pentru a vă introduce în cea mai spinoasă problemă, anume cea a energiei, unde asasinul Virgil Popescu e menţinut în funcţie până la capăt, cu orice riscuri.

În mod normal, aşa cum am spus-o de mai multe ori, problema energetică a României nu există. Noi, cât de cât, suntem auto-suficienţi (graţie lui Ceauşescu şi a obsesiei lui pentru independenţa energetică), putându-ne acoperi necesarul din producţia internă. Astfel nu există nici un montiv pentru ca România să se raporteze la preţurile de pe piaţa internaţională. Am scris-o subliniat ca să fie bine înţeleasă. Raportarea României la piaţa internaţională creşte imens profiturile şi risipa companiilor care extrag şi procesează energia. De aceea rezolvarea problemelor preţurilor imense s-ar fi rezolvat prin raportarea la preţul de cost. Adică, pentru producătorii de gaz, s-ar fi plafonat adaosul comercial. Aşa cum am mai spus, la ora actuală, cu un profit de 1000%, preţul gazelor la consumatorul final ar fi ajuns la vreo 0.15 lei/kWh.

Nu s-a mers pe preţul de cost, ci pe plafonarea la utilizatorul final la o sumă de 0.31 RON/kWh, diferenţa dintre această sumă şi costul afişat de distribuitor urmând a fi acoperită de către stat. Iată un setup pentru un dezastru absolut deoarece distribuitorul poate să-şi pună orice preţ, iar statul e obligat să i-l acopere. Să vedem cam care e suma. La Engie preţul de ofertă e de 1.177, iar la EON de 1.132 lei/kWh. Ne rezultă limpede că statul trebuie să acopere 0,867, respectiv 0,822 lei kWh. Acum ne punem întrebarea pentru cât gaz trebuie să se acopere această diferenţă? Conform calculelor mele(care nu-s foarte precise) rezultă că statul trebuie să acopere diferenţe în valoare de aproximativ 11 mld. EUR doar pentru anul acesta. Va putea? Evident că nu!

De altfel, statul este dator în prezent către distribuitori cu aproximativ 6 mld. EUR. Sumele sunt de-a dreptul gigante pentru o economie precară precum cea a României. De altfel, plafonările de preţ sunt la aceeaşi magnitudine peste tot în Europa, unde guvernele au adoptat o strategie similară. Şi vine întrebarea simplă: de ce ar adopta un guvern o asemenea strategie sinucigaşă? Cel puţin, în cazul guvernului nostru, absolut totul e ilogic. Şi, mai mult, avem certitudinea că guvernul nu-şi poate plăti datoria. Dar oare intenţionează guvernul să facă ceva bun pentru oameni, sau nulitatea Ciucă e pusă acolo pentru a executa un asasinat?

Pe moment nu ştiu răspunsul la această întrebare, dar voi merge pe scenariul clasic şi previzibil, anume acela al neîndeplinirii de către guvern a obligaţiilor sale. Ce se va întâmpla atunci? Ei bine, de-aici vine calvarul. Faptul că statul nu-şi achită datoria nu înseamnă că aceasta se pierde. Companiile respective au de încasat bani şi, întrucât statul nu-i dă, se vor îndrepta împotriva celor responsabili, adică asupra clienţilor. Pur şi simplu, companiile respective vor recalcula şi vor factura clienţilor diferenţele de preţ. Care diferenţe, acum, sunt de vreo 4 ori mai mari decât facturile plătite! E simplu aşadar de calculat. Dacă până acum aţi plătit – să spunem – 3000 lei, furnizorul de energie vă va factura încă 12 000 lei. Asta doar pentru primele nouă luni ale anului curent. Cum însă ruşii au oprit gazele, preţul lor va exploda, iar furnizorii vor actualiza preţurile. De aceea e posibil să se ajungă la preţuri de-a dreptul aberante.

E limpede de înţeles că oamenii, rămaşi fără servicii şi cu veniturile deja secătuite, nu vor avea bani să achite facturile. Într-adevăr, în prima fază se va sista livrarea energiei, însă, în acelaşi timp, vor intra executorii în acţiune. Cine va putea plăti va scăpa, însă o mare parte dintre oameni – păturile mai sărace ale societăţii – se vor trezi cu imobilele executate. O cantitate atât de mare de imobile va conduce la o cădere a pieţei imobiliare şi astfel, de multe ori, imobilele scoase la executare nici măcar nu vor acoperi datoriile. Ei bine, probabil atunci vor intra la cumpărare „binefăcătorii” – adică vreun vehicule investiţionale pregătite din timp – care le vor propune cu mărinimie datornicilor rămânerea în spaţiu contra unei chirii „corecte”. Şi uite-aşa, din ţara cu cei mai mulţi proprietari ne vom retrezi în ţara cu cei mai mulţi chiriaşi, ducându-se la îndeplinire una dintre „previziunile” demenţior lui Klaus Schwab, anume că „nu vei mai deţine nimic”.

E un semnal de alarmă pe care-l trag şi care rog să fie înţeles de fiecare! Încercaţi să vă calculaţi facturile şi puneţi bani de-o parte pentru orice eventualitate. Dacă scenariul e care vi l-am prezentat nu se va îndeplini, cel puţin veţi avea o rezervă considerabilă. Dacă însă va fi aşa cum intuiesc eu, veţi putea face faţă asaltului.

Faptul că la fel se întâmplă peste tot pe unde te uiţi, nu înseamnă că trebuie să ne culcăm pe-o ureche. Şi de vaccinat s-a vaccinat la greu cu serurile experimentale în multe ţări ale lumii acesteia. Important e să ne menţinem cu picioarele pe pământ şi, în final, va fi bine!

A consemnat pentru dumneavoastră Dan Diaconu.

11/09/2022/0 Comments/by Patrick Matis

Articole

STABILOPODUL – O invenție românească pe care nu avem dreptul s-o ignorăm – „Steaua care îmblânzește valul”

Cafeluța Culturală – STABILOPODUL – O invenție românească pe care nu avem dreptul s-o ignorăm - „Steaua care îmblânzește valul”

Stabilopodul, este o invenție românească, un obiect din beton folosit la stabilizarea malurilor mării, realizată în 1963 și care a marcat destinul Portului Constanța. Utilizat pe scară largă în prezent, stabilopodul este o invenţie a unei echipe de ingineri constructori români.

Dicționarele enciclopedic, explicativ al limbii române și cel de neologisme îl omit. Un geometru l-ar defini astfel: „corp stelar, cu 4 picioare, parțial simetrice, având centrul în centrul de greutate al tetrapodului echifacial”. Un constructor ar spune despre el că este „cărămida lucrărilor hidrotehnice”, iar un poet ar folosi, poate, următoarea metaforă spre a-l defini: „Steaua care îmblânzește valul”.

S-au executat în mărimi de 4,5 t, 20 t, 25 t și serie foarte redusă de 30 t, se turnau în Agigea unde erau amenajate două poligoane de execuție unde erau folosiți în mare parte militari în termen adusi din diferite UM din țară și vă închipuiți la o unitate specializată pentru economia națională în Agigea!

Subiectul incredibilei omisiuni a dicționarelor este, așadar, stabilopodul, o invenție românească realizată în 1963 și care a marcat destinul orașului – port Constanța.

Regretatul inginer Laurențiu Țoringhibel, fost director al Întreprinderii de Construcții Hidrotehnice (ICH), povestise că istoria acestei creații tehnice este legată de vizita în 1962, în port și la Șantierul Naval Constanța, a fostului lider socialist al României, Gheorghe-Gheorghiu Dej, care a hotărât să se extindă portul și șantierul naval. La acea vreme, portul se întindea până la SNC, care la rându-i se limita la perimetrul ocupat în prezent de atelierele de mecanică reparații, tâmplărie și lăcătușerie. Digul de nord se sfârșea la Cuibul Reginei și Farul Carol.

Cei desemnați să ducă la bun sfârșit această misiune au făcut deplasări de documentare la șantierele navale Gdinia și Gdansk (Polonia), la Moscova, Odessa și Leningrad. În final, din documentația vremii s-a ales o soluție franceză.

Mai bun decât tetrapodul francez

La construcțiile hidrotehnice din zona Mediteranei, se folosea un element de protecție, numit tetrapod. Era un trunchi de con fără picioarele pe care le are stabilopodul românesc. Până atunci, toate protecțiile folosite la digurile românești din portul vechi erau reprezentate de blocurile paralelipipedice sau cubice. Pentru extinderea portului existau două variante: să se cumpere patentul francez sau să se creeze un produs românesc. S-a ales cea de-a doua soluție.

În construirea stabilopodului, au fost testate mai multe terminaţii ale acestuia, ajungându-se la concluzia că cea triunghiulară este variantă optimă, deoarece structurile se agăţau mai bine una de cealaltă, permiteau spargerea valurilor şi disiparea forţei lor distructive. În 1964 invenţia a fost brevetata, însă nu au fost trecute doar numele celor doi ingineri, ci ale întregii echipe care a contribuit la îndeplinirea planului. Stabilopozii au fost folosiţi la digurile noului port Constanţa, reducerile de cost fiind semnificative. Cu toate acestea, autorii nu au avut parte de câştiguri prea mari, din cauza legislaţiei din perioada regimului socialist.

Tetrapozi

Astfel, inginerii Mircea Lateș și Mircea Ulubeanu au proiectat stabilopodul, care s-a dovedit a fi mai bun decât tetrapodul francez, pentru zona Mării Negre, în care furtunile ajung până la forța 7 – 8, relatează Cristian Chesler, directorul general al ICH Construcții Grup SA Constanța.

Forma inedită a stabilopodului are două funcții deosebite: pe de o parte, permite spargerea valurilor și disiparea forței lor distructive, iar pe de altă parte, stabilopozii se îmbină mai bine între ei decât tetrapozii și nu permit mantalei de protecție a digului să alunece în mare.

Desigur, costul unui stabilopod este superior celui al unui bloc de beton, dar și efectul în apărarea digurilor este mai mare. Iar în timp, o manta de stabilopozi asigură o protecție mai bună și mai ieftină decât una din blocuri de beton, afirmă specialiștii.

În anii 1990-1991, stabilopozii au început să fie utilizaţi şi în afara ţării, cum ar fi în porturile din Maroc, unde lucrau specialişti români.

Brevet de invenție, în 1976

Primul stabilopod a fost construit în 1963, pe șantierul înființat la Poarta 6, în zona actualului cartier de locuințe. În 1976, produsul românesc a primit, din partea de OSIM, brevetul de invenție nr. 56.171, sub denumirea „bloc din beton pentru apărarea construcțiilor expuse valurilor”, care a intrat în proprietatea ICH.

„Stabilopodul se deosebește de elementele de construcție similare nu doar prin forma deosebită, ci și prin materialele și tehnologia folosită la fabricarea sa”, relatează Cristian Chesler. Astfel se explică durată de viață mult mai mare a construcțiilor hidrotehnice din stabilopozi. […]

În zilele noastre, această ingenioasă invenție este ignorată de autoritățile române, de administratorii porturilor și apelor. În ultimele decenii, la construcțiile hidrotehnice s-a permis utilizarea unor elemente constructive inferioare, din toate punctele de vedere, stabilopodului.

11/09/2022/0 Comments/by Patrick Matis

Articole

[ANCHETĂ] Cel mai mare jaf din istorie făcut de SUA în România: Peste 3 miliarde de dolari din averea poporului român, oferite gratuit de Băsescu americanilor

După asasinarea cuplului Ceaușescu și lovitura de stat din 22 decembrie 1989, cei care au venit la putere au început jefuirea statului român continuând până în zilele noastre sub mandatul lui Klaus Werner Iohannis, un președinte mai urât de popor chiar decât Ion Iliescu. Partenerii noștri strategici de peste ocean sunt niște jefuitori la fel de periculoși ca armata invadatoare rusă, iar asta se vede în statul eșuat patronat de Klaus Iohannis. Vinovați de eșecul statului român sunt patronii de la Washington împreună cu slugile lor de pe plaiurile mioritice.

Unul dintre cele mai mari jafuri din istoria poporului român este transferarea Fondului Proprietatea cu titlu gratuit către Statele Unite ale Americii sub semnătura președintelui Traian Băsescu, pentru a obține pentru sine încă un mandat de președinte. Mai mult, acest bandit Băsescu Traian i-a spus președintelui Joe Biden să o accepte pe Elena Udrea ca succesor la Cotroceni după 2014. Mai, mai să îi pice fața tovarășului de la Washington. Azi, Elena e la Târgșor, iar Traian e un biet turnător la Securitate.

Românii trebuie să îi „mulțumească”, astăzi, președintelui american Joe Biden, fostului președinte Traian Băsescu, fostului premier și actual primar de Cluj, Emil Boc, și fostului ambasador SUA Mark Gitenstein, pentru cele 3,4 miliarde de dolari evaporate din averea poporului român.

Ambasadorul statului paralel, Mark Gitenstein

Retragerea lui Mark Gitenstein din funcția de ambasador al SUA la București, în 2012, a fost văzută de mulți ca o victorie, mai ales pe fondul opiniilor exprimate de acesta și a văditelor imixtiuni în treburile interne ale Statului Român, nepermise credem noi, cu privire la funcționarea Justiției din România. Numai că, odată plecat de la Ambasada Statelor Unite ale Americii din București, Gitenstein a ieșit „aranjat” și cu Fondul Proprietatea.

băsescu – Gitenstein.

Este vorba despre o telegramă care relevă că, pe când deținea funcția de ambasador al SUA la București, Mark Gitenstein a beneficiat de sprijinul fostului președinte Traian Băsescu și al fostului premier Emil Boc pentru atribuirea contractului de administrare a Fondului Proprietatea de către Franklin Templeton Investments, grup britanic care face parte dintr-o organizație globală de administrare a investițiilor, cu sediul în San Mateo, California: „Angajamentul personal, la cererea ambasadorului, atât a președintelui Băsescu, cât și a primului-ministru Boc a rezolvat în cele din urmă problema litigioasă” […].

Practic, din poziția de ambasador al SUA la București, Gitenstein a reușit să pună mâna pe Fondul Proprietatea, devenind membru al Comitetului Reprezentanților de la Fondul Proprietatea, vreme de peste 8 ani, perioadă în care a deținut și funcția de președinte al Fundației Biden.

În iulie 2021, Mark Gitenstein a fost numit de către președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, în funcția de ambasador al SUA la Uniunea Europeană.

Joe Biden – Mark Gitenstein.

„După ce a aranjat, profitând de calitatea sa de ambasador, ca Manchester Securities Corp. să devină acționar semnificativ, iar Franklin Templeton Investment Ltd. să devină administrator unic, Mark Gitenstein a cules cireașa de pe tort, intrând personal în conducerea (board-ul) Fondului Proprietatea în aprilie 2013, la câteva luni după încetarea mandatului de ambasador și la câteva zile după promovarea protejatei sale Laura Codruța Kovesi în funcția de procuror șef al DNA.

Codruța Kovesi – Mark Gitenstein

Gitenstein a devenit atunci membru al Comitetului Reprezentanților de la Fondul Proprietatea, în fapt un șef suprem al acestui fond, pentru un mandat de 3 ani și cu o indemnizație consistentă (la început a fost de 20.000 lei/lună). În 2016 și în 2019, fostul ambasador american a repreluat sinecura de la Fondul Proprietatea, obținând noi mandate de câte 3 ani în Comitetul Reprezentanților și cumulând astfel peste 8 ani în boardul fondului.

În perioada în care s-a aflat la timonă Fondului Proprietatea, nici DNA sau alt organ judiciar, nici serviciile secrete sau autoritățile de control financiar n-au catadicsit să facă verificări la acest fond, în pofida informațiilor și indiciilor privind devalizările substanțiale produse.

În perioada 2016-2019, Gitenstein a deținut și funcția de președinte al Fundației Biden, încă o dovadă a legăturii sale apropiate cu actualul președinte al Statelor Unite”.

Cum a influențat un ambasador american justiția română

„[…] Din telegrama transmisă de ambasada Statelor Unite de la București Secretarului de Stat și Secretarului Departamentului Trezoreriei SUA în data de 25 februarie 2010 (făcută publică de organizația WikiLeaks n.r.), rezultă că ambasadorul american Gitenstein a intervenit pe lângă președintele Traian Băsescu și pe lângă primul-ministru Emil Boc pentru a determina respingerea cererilor de chemare în judecată formulate de un acționar al Fondului Proprietatea (avocata Ioana Sfârâială), care a solicitat anularea unor hotărâri considerate nelegale ale Adunării Generale a Acționarilor Fondului Proprietatea, prin care Franklin Templeton Investment Management Ltd. a devenit administrator unic al acestui fond valoros. În această telegramă este consemnat textual: „Angajamentul personal, la cererea ambasadorului, atât a președintelui Băsescu, cât și a primului-ministru Boc a rezolvat în cele din urmă problema litigioasa”.

Emil Boc – Traian Băsescu.

Această intervenție s-a produs după ce, prin hotărârile pronunțate de Tribunalul București și de Curtea de Apel București în dosarele 47039/3/2010 și 7548/3/2011, în care acționarul Ioana Sfârâială a avut calitatea de reclamant, au fost anulate mai multe hotărâri ale Adunării Generale a Acționarilor prin care au fost înlocuiți în conducerea Fondului Proprietatea reprezentanții numiți de Ministerul Finanțelor cu un administrator unic privat și străin, Franklin Templeton Investment Ltd.

Acționarii Franklin Templeton Investment Ltd.

Toate aceste manopere au fost realizate după ce acționar semnificativ al Fondului Proprietatea s-a declarat Manchester Securities Corp., la care era acționar Eliot Asociates LLC, un fond de investiții în care ambasadorul Gitenstein avea interese, fără a exista o explicație pentru modul în care Manchester Securities Corp. a devenit acționar semnificativ, în condițiile în care Fondul Proprietatea fusese până în acel moment o societate închisă, iar tranzacțiile făcute cu acțiunile acesteia erau sancționate cu nulitatea absolută, sancțiune care nu s-a aplicat niciodată, deoarece nicio autoritate a statului român nu s-a sesizat.

În urma intervențiilor ambasadorului Gitenstein (reprezentat de aceeași societate de avocatură ca și Fondul Proprietatea) și a promisiunii președintelui Băsescu (reprezentat de aceeași societate de avocatură) de rezolvare a situației litigioase la nivelul instanțelor de judecată, prin sentința civilă nr. 9514/2012, pronunțată în dosarul nr. 3295/3/2012, care a fost confirmată ulterior de Curtea de Apel București, cererea de anulare formulată de acționarul Ioana Sfârâiala a fost respinsă ca lipsită de interes, cu motivarea hilară că nu deținea un număr suficient de acțiuni. Această soluție a fost repetată apoi, cu o motivare identică, de Tribunalul București și Curtea de Apel București în toate litigiile intentate de același acționar, care a fost obligat la cheltuiei judiciare exorbitante, în scopul intimidării sale și al executării silite a acțiunilor pe care le deținea la Fondul Proprietatea”.

Folosirea magistraților conexați la serviciile secrete

Potrivit acționarului reclamant, pentru obținerea acestor soluții de respingere, dosarele au fost direcționate către anumiți judecători, cu concursul președintei de atunci a Secției a-VI-a Comerciale de la Tribunalul București, sau au fost soluționate direct de această, cum a fost cazul dosarelor nr. 48726/3/2010, 11640/299/2011 și 24153/3/2014. În cazul în care unele dosare au ajuns la complete care nu erau controlate, au fost retrase de la acestea și au fost repartizate altor complete, care apoi respingeau cererile formulate. În dosarul nr. 48726/3/2010, care a fost primul soluționat din seria de litigii cu Fondul Proprietatea și a avut că obiect suspendarea hotararirii Adunării Generale a Acționarilor de numire a Franklin Templeton că administrator, șefa Secției a VI-a Comerciale a pronunțat o soluție de respingere, cu motivarea că speță este prea simplă iar soluționarea litigiului ar antama fondul, în condițiile în care, în aceeași perioadă, a admis o ordonanță de suspendare identică, dar cu alte părți, cu o motivare opusă.

Pentru obținerea soluțiilor dorite de fostul ambasador american, au fost exploatate legăturile pe care anumiți magistrați implicați le aveau cu serviciile secrete afate în subordinea președintelui Traian Băsescu. Două dintre judecătoarele implicate erau suspectate că aveau legături directe de colaborare și de subordonare cu anumite servicii secrete. Alte două judecătoare implicate aveau legături cu serviciile secrete prin soții lor, respectiv soțul uneia era ofițer în SRI, iar soțul președintei Secției a VI-a Comerciale era ofițer în serviciul de informații al Ministerului Apărării Naționale.

Prin intervențiile lor asupra instanțelor de judecată, în vederea soluționării favorabile a unor litigii privind anumiți administratori și acționari ai Fondului Proprietatea, Mark Gittenstein, Traian Băsescu și Emil Boc sunt culpabili de săvârșirea infracțiunii de folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, prevăzută de articolul 13 din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.

Băsescu la pușcărie– C. V. Tudor.

În speță este vorba de obținerea unor foloase necuvenite pentru administratorul Frankin Tempeton și de acționarul Manchester Securities de la Fondul Proprietatea. Marii luptători anticorupție Laura Codruța Kovesi și Florian Coldea nu s-au sesizat însă niciodată asupra acestor fapte. Nici nu le-ar fi trecut prin gând având în vedere că făptașii erau principalii lor dirijori și protectori.

Fondului Proprietatea, entitatea care gestionează acțiunile companiilor din România și care a conlucrat, în epoca Băsescu, în mod direct cu Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP). „Ungerea” lui Gitenstein, apropiatul familiei lui Joe Biden, la Fondul Proprietatea a fost, conform unor surse, rezultatul unei puternice operațiuni de lobby pe lângă Președinția României și pe lângă Guvernul României de la acel moment. În condițiile în care administratorul unic al Fondului Proprietatea, care se ocupa și de administrarea fondului de investiții alternative este grupul financiar internațional, controlat de americani, dar cu sediul la Luxemburg, Franklin Templeton International Services S.R.R.L., parte a concernului Franklin Inc.

Zelenski, „eroul de la Kiev” și jafurile de miliarde ale familiei Biden din Ucraina, minutul 4:30

La Fondul Proprietatea deține acțiuni și magnatul american Bill Gates, fondatorul grupului Microsoft. Fundația Bill și Melinda Gates a achiziționat, pe bursa de la Londra, 120 de milioane de acțiuni la Fondul Proprietatea.

Informațiile provin din diferite surse publice, fiind coroborate pentru a aduce la cunoștință poporului român cine sunt adevărații păpușari ai sistemului mafiot care conduce România de 32 de ani.

O anchetă anchetatorii.ro.

10/09/2022/0 Comments/by Patrick Matis

Articole

Ioan Ianolide – Eu am supravieţuit temniţelor

Ioan Ianolide - Eu am supravieţuit temniţelor

Prietenii mei, mii în stânga şi zeci de mii în dreapta, au căzut apărându-şi fiinţa eternă, căci atât ne-a mai rămas, să nu murim spiritual.

Acum sunt bolnav copt şi sunt semne că nu mai am mult de trăit.

Vremea stă sub semnul lui antihrist. Mi-a rămas datoria unei mărturisiri testamentare. De aceea îţi scriu, părinte duhovnic.

În faţa a tot ce a fost şi a tot ce este, cât şi în faţa a tot ce va urma, mă întreb cu toată gravitatea: Care este atitudinea autentic creştină? Ce ar face Hristos în locul nostru? Oare noi am procedat bine? Am împlinit noi voia lui Dumnezeu în acest secol?

Extras din Deținutul Profet – Ioan Ianolide.

09/09/2022/0 Comments/by Patrick Matis

Articole

Ioan Ianolide – Ideile revoluţionare se proliferează prin nucleele oculte pregătite din timp în toată Europa

Ioan Ianolide - Ideile revoluţionare se proliferează prin nucleele oculte pregătite din timp în toată Europa

Dacă Hristos desfăşoară în istorie puterile Sale mântuitoare, satana are şi el fii săi, care dezvoltă forţele antihristice.

Dacă în evul mediu antihrist era dominat, în epoca renascentistă el a profitat de toate fisurile lumii creştine şi le-a încurajat, pregătindu-şi forţele pentru ofensiva spre putere din epoca modernă. Totul era conceput ocult şi oamenii erau pregătiţi, gata să iasă la suprafaţă.

Prima mare ofensivă apocaliptică a fost în Revoluţia franceză, antihristică, criminală şi tiranică, dar prezentată ipocrit sub ideile de libertate, egalitate şi fraternitate Ea a reuşit pentru că nobilimea franceză n-a avut puterea necesară să apere valorile pe care se ridicaseră străbunii. Ea a reuşit pentru că a ştiut să speculeze idei mari în scopuri oculte. Mulţi intelectuali de clasă au fost atraşi de idei, iar masele au fost antrenate de anarhism şi nihilism.

Odată Revoluţia declanşată, sunt ucişi nu numai regi şi nobili, dar şi creştini, preoţi şi călugări. Puterea îşi face singură dreptate şi proclamă dreaptă propria ei nelegiuire, calomniind creştinismul. Intoleranţa de care este acuzată creştinătatea e de fapt reacţia destul de timidă şi ineficace a formelor tradiţionale la formele revoluţiei.

Ideile revoluţionare se proliferează prin nucleele oculte pregătite din timp în toată Europa. Rând pe rând, prin revoluţii sau războaie, cad statele ce mai păstrau oarecare orânduire creştină.

Revoluţionarii francezi se măcelăresc între ei. După acţiuni şi reacţiuni, profitorii revoluţiei franceze se dovedesc burghezii.

Societatea burgheză proaspăt impusă practică un tip nou de sclavaj şi imperialism. Puterea revine aurului, fără scrupule şi fară limite. Căci în spatele unei false democraţii, burghezia guvernează lumea modernă prin interesele ei economice.

Politica europeană trece de sub influenţa Bisericii sub influenţa ocultei antihristice. Biserica e prigonită, batjocorită, calomniată şi discreditată. E împinsă la marginea vieţii sociale, interzisă uneori, dominată cel mai adesea de centrele de putere cucerite de forţele antihristice. În mod artificial, credinţa e înlocuită cu ştiinţa.

Statele se secularizează. Materialismul cucereşte spiritualitatea lumii. Libertinajul trece de la imoralitate (contra moralității) la amoralitate (care nu cunoaște noțiunea moralității). Liberalismul legiferează specula. Se ajunge la robia de tip modern, economică. Burghezia nu mai are onoare şi nici credinţă, ci numai interese. Ipocrizia este sistematizată. Şi toate acestea în deruta tot mai mare a creştinătăţii. Incapabilă de a recuceri puterea, creştinătatea se mulţumeşte cu un rol corectiv, inofensiv şi neutru, care convenea puterii burgheze.

Şi totuşi, burghezia este silită să lase loc concentrării puterii într-un unic centru antihristic. Fenomenul materialist-individualist trebuia înlocuit cu puterea centralizată a materialismului colectivist.

Ca urmare, o nouă Revoluţie apare în Europa. Burghezia este incapabilă să sesizeze pericolul, căci noua revoluţie se exprima chiar în conceptele ei materialiste. Libertatea burgheziei era mediul ideal pentru Revoluţia ce avea să decapiteze burghezia.

Deşi burghezia n-a fost un fenomen creştin, totuşi Revoluţia bolşevică nimiceşte creştinismul, acuzându-l de a fi opiul popoarelor.

Revoluţia ateistă ia puterea cu sila, o absolutizează şi siluieşte poporul. Omul este golit de orice conţinut religios şi liber, şi e supus determinării logice a conştiinţei. Sistemul se dovedeşte nefast uman, dar fornidabil politic. E condus cu satanică genialitate, răstălmăcindu-se toate valorile.

Revoluţia internaţională se desfăşoară în faţa lumii. Reacţia de dreapta este învinsă prin nefasta alianţă burghezo-comunistă. Omenirea primeşte o orânduire de concepţie materialist-antihristică, ce se impune după al doilea război mondial.

În şaptezeci de ani, Revoluţia cucereşte o treime din omenire, fără ca ea să se poată apăra. Toate religiile sunt periclitate, toate societăţile sunt ameninţate. Omenirea întreagă este sub imperiul Revoluţiei.

Monştri atomici stau faţă-n faţă, gata să nimicească lumea, ciocnindu-se între ei. În perspectivă, iniţiativa apărării strategice profilează omenirii o putere de neînvins, care poate tiraniza, discreţionar şi fără limită previzibilă în timp, lumea întreagă.

Omenirea trăieşte cea mai cumplită criză: politică, militară, morală, socială şi spirituală. Suntem între supravieţuire şi dezastru. Suntem între moartea militară şi moartea paşnică. Ne ucide alienarea. Sunt discreditate toate valorile şi sunt dizolvate toate instituţiile tradiţionale. Explozia tehnică pune viaţa lumii în pericol. Omul e alienat. Nesiguranţa domneşte pretutindeni.

În mijlocul acestui dezastru se manifestă puterea poporului evreu, care a cucerit Ierusalimul.

Pacea de după primul război mondial a fost pacea masonică, pacea de după al doilea război mondial este pacea iudaică, fiindcă s-a produs conflictul dintre capitalism şi comunism. Numai evreii deţin centrele de gândire şi de putere, atât din lumea capitalistă, cât şi din cea comunistă. Deşi puterea lor este mare şi în capitalism şi în comunism, ei nu sunt toleraţi ca stăpâni de către nimeni. Aşa au ajuns evreii să fie duşmanii lui Dumnezeu, ai creştinătăţii, ai islamului, ai comunismului şi ai capitalismului. Folosind aurul, minciuna şi teroarea, ei umilesc omenirea întreagă. Despre ei nu se poate spune adevărul decât cu riscul crucificării. Ei Îl ucid din nou pe Hristos. Ce va fi?

În concluzie, constatăm că omenirea se află în cea mai acută şi generală criză a istoriei, criză în care creştinătatea îşi are partea ei de culpă prin absenţă istorică. Numai slăbiciunile interne ale creştinătăţii au făcut posibilă victoria forţelor satanice ale acestui grav declin apocaliptic. El era prevăzut de Mântuitorul, şi deci nu ne surprinde; el putea fi evitat, deci ne ridică probleme de conştiinţă; el trebuie învins, deci impune o revitalizare a creştinismului. Este necesar un început nou în creştinătate.

Ajungând la această concluzie, ne cutremurăm de responsabilitatea pe care ne-o asumăm pronunţându-ne pentru un nou început de creştinătate.

Ce este el? Cum trebuie să fie?

Mărturisim că suntem cu cugetul în Duhul Adevărului, cât şi în Tradiţia Bisericii. Nu vom confunda însă Sfânta Tradiţie cu ideile şi formele inerţiei istorice, ci vom alege cu grijă tot ce este aur curat în istoria creştinismului şi care se poate aplica cu folos în viitor. De asemeni, considerăm că noul este o poruncă a Duhului Sfânt ce ne călăuzeşte, astfel că vom articula tradiţia cu noul, spre mântuirea lumii.

Nu avem nici aerul de a epuiza problema şi nici pe acela de a fi infailibili (perfecți), ci facem o mărturisire de credinţă izvorâtă din martiriul secolului 20, care a cunoscut atât uciderea trupului, cât şi uciderea sufletului. Nebuniile lui Caiafa, ale lui Nero, ale Revoluţiei franceze sunt depăşite în secolul nostru de determinarea logică a conştiinţei, prin care omul este anulat şi neantizat. Mai bine zis, neputându-se realiza materializarea duhului, omul determinat psihic este de fapt satanizat, bestializat şi alienat.

Dintr-o astfel de realitate au apărut sfinţi şi martiri. Viziunea cuprinsă în aceste rânduri este expresia dureroasă şi imperioasă a mesajului acestui secol 20. Suntem slujitorii lui Hristos şi ai oamenilor.

Extras din Deținutul Profet – Ioan Ianolide.

08/09/2022/0 Comments/by Patrick Matis

Prezentări, Stiri

DRUMUL IANCULUI – 9 – 11 Septembrie 2022

DRUMUL IANCULUI - 9 – 11 Septembrie 2022

Nici un drum nu există înainte ca, atingând colbul, pașii cuiva să-l nască. Le-a născut AVRAM IANCU, pe toate ale Apusenilor, străbătând Țara cea mică, a Moților, întru binele și fericirea Țării celei Mari, a Românilor.

Anul acesta, pentru a treia oară, pașii noștri-i vor căuta urma, în colbul vântuit al celor 45 de kilometri ai drumului ce leagă, pământean, Vidra nașterii Crăișorului de Țebea mormântului său. Și unii spun că nu-i acela Drumul, că-i cel ce trece prin Câmpeni, sau prin Hălmagiu sau pe cine știe unde. Nu-i pricină de gâlceavă asta, căci DRUMURILE IANCULUI vor fi fost multe, de-a lungul și de-a latul Apusenilor săi dragi.

DRUMUL IANCULUI.

În miez de septembrie, ROMÂNII Iancului se-adună la Țebea, din toate cele patru zări, să-i cinstească amintirea, să aprindă o lumânare și să-i așeze un buchet de flori pe mormânt.

În miez de septembrie, vom străbate iarăși, pe jos, DRUMUL IANCULUI. Prin cătune locuite cândva de oameni faini, pe sub umbra pădurilor (câte vor mai fi fiind în picioare!), prin sate de oameni gospodari, pasul nostru va reface, peste timp, un drum spre noi înșine, ca neam. Vom călca, poate, mai apăsat ca altădată, căci dorul Crăișorului nu-i încă împlinit. Doar vremea împlinită-i să facem ceva, conștienți fiind că, așa cum e acum, n-are cum să se mai poată.

Vă așteptăm să ne fiți alături, pas lângă pas, suflet lângă suflet, gând lângă gândul lui AVRAM IANCU: „Unicul DOR al vieții mele a fost să-mi văd națiunea fericită!”.

Așa să ne ajute DUMNEZEU!

Ne strângem pe 8 Septembrie în Vidra, jud Alba.

Plecare, 9 Septembrie, ora 10, de la Muzeul Memorial Avram Iancu din satul Incești, Comuna Avram Iancu.

La prânz ne vom opri la troița din Dealu Crișului, iar seara vom înnopta în Bulzeștii de Sus – Hunedoara.

Sâmbătă 10 Septembrie, vom participa la slujba de sfințire a picturii din Biserica Ortodoxă aflată în incinta Panteonului Moților de la Țebea (vom merge cu mașinile de la Bulzeștii de Sus la Țebea).

Duminică, 11 Septembrie, începând cu ora 7, vom continua marșul pe jos, cu plecare din Bulzeștii de Sus spre Țebea, pentru a depune coroane de flori la mormântul Crăișorului.

TRĂIASCĂ DUHUL LUI IANCU TRĂIASCĂ MOȚUL ÎNTRE MOȚI
CÂMPIA LIBERTĂȚII SPUNE CĂ AVRAM IANCU SUNTEM TOȚI! 🇷🇴

08/09/2022/0 Comments/by Patrick Matis

Stiri

Ionuț Țene – SCANDALUL DE LA SIHĂSTRIA PUTNEI: Mănăstirile românești, între Hristos și cursurile de „superteach”?

Ionuț Țene - SCANDALUL DE LA SIHĂSTRIA PUTNEI: Mănăstirile românești, între Hristos și cursurile de „superteach”?

Scandalul de la Mănăstirea Sihăstria Putnei a căzut ca trăznetul peste marea masă a credincioșilor și preoților români. Pentru mine nu a fost o surpriză organizarea unor cursuri „deschise” de superteach într-o mănăstire ortodoxă din Bucovina.

De câțiva ani asistăm la tot felul de întruniri „open mind” și dezbateri „deschise”, cu politicieni din zona USR și activismului ateu, în unele mănăstiri din Moldova. De fapt, suntem martori la o schimbare de paradigmă a adversarilor Bisericii. Perioada violentă, de acum câțiva ani, de aruncare cu pietre în biserici, scrierea de lozinci cu mesaje ateiste pe zidurile mănăstirilor, precum și a mitingurilor în care se răcnea „Vrem spitale, nu catedrale” a apus.

Asaltul asupra bisericii ortodoxe se duce, în prezent, mult mai culant și perfid și extrem de viclean. Se fac parteneriate cu ong-uri din sfera „societății deschise”, controlate de Soros sau de alții ca el, pentru a se „trainui” preoții, călugării și mirenii prin cursuri bine stipendiate, cu instrumente modern și digitale de high-tech.

Politica dură împotriva BOR de anii trecuți nu a avut succes la un popor ortodox, care respectă tradiția și este sub ascultarea predicilor provenite de la Sfinții Părinți. Atunci, corifeii schimbării și ai subminării bisericii, de la Hristos la „marea resetare”, precum și „turma” ateilor violenți verbal și fizic, au venit cu noua strategie a „calului troian”: asaltul bisericii din interior, sub forma conferințelor, dezbaterilor sau seminariilor în care se vorbește despre schimbarea unei tradiții milenare și se propune o perspectivă „deschisă” asupra canoanelor, pentru acceptarea unei modernități în perpetuă transformare, fără permanențe.

În viziunea noilor cursanți, aduși de ong-uri în mănăstirile ortodoxe, tradiția noastră milenară este „medievală” și „învechită”, deci trebuie schimbată, atentându-se, astfel, la fundamentele religiei ortodoxe și la permanențele mesajului lui Hristos și a Sfinților Părinți. Ce fac aceste ong-uri care nu mai aruncă cu pietre în biserici la propriu și nu mai răcnesc ateist pe facebook la adresa preoțimii? Încep să organizeze cursuri, ca preoții, călugării și mirenii să-și schimbe mentalitățile, adică să fie cât mai departe de Hristos, de izvoarele credinței și de învățămintele canonice ale tradiției creștine?

SuperTeach, o organizație care propune citate din Yuval Noah Harari, și-a ținut „team-buildingul” la Mănăstirea Sihăstria Putnei în luna august.

E firesc ca jurnaliștii de la o publicație conservatoare și suveranistă să reacționeze, pentru că această organizație s-a cuibărit în inima ortodoxiei bucovinene: SuperTeach, o organizație care se definește drept „proiectul care promoveaza centrarea pe nevoile elevilor si formarea cadrelor didactice dupa principiile mentalitatii deschise”, informează pagina oficială a proiectului.

„Comunitatea facilitatorilor SuperTeach alături de membri ai echipei executive, antreprenori și fondatori ai Asociației SuperTeach s-au reunit în perioada 16-21 august în cadrul team-building-ului anual de la Sihăstria Putnei. Timp de 5 zile, participanții au avut parte de activități de conectare, de ateliere privind strategiile de aplicare a instrumentelor de Mentalitate Deschisă în școli și comunități”.

Reacția stăreției Mănăstirii „Sihăstriei Putna” a fost vehementă față de articolele apărute, care ridicau niște firești semne de întrebare despre organizarea unei conferințe, sub semnul indirect a unor promotori ai ateismului mondial, care promovează la forumuri internaționale idei despre o posibilă „reducere a populației” sau desființarea bisericilor naționale, prin inventarea unei religii unice, care să destructureze, astfel, ortodoxia.

Problema Mănăstirii „Sihăstria Putnei” în această ecuație de implementare a unei agende „deschise” și paralele cu învățătura hristică poate fi corelată, din păcate, cu vorba românească populară: „Nu poți fi cu sufletul în rai și cu slănina în pod” sau se pliază tragic pe versetul evanghelic: „Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni: căci ori îl va urî pe unul și-l va iubi pe celălalt, ori îi va fi devotat unuia și-l va disprețui pe celălalt. Nu puteți sluji și lui Dumnezeu, și lui Mamona.” (Matei 6:24-34).

În ultimii ani, în unele dintre mănăstirile noastre se pune foarte mare preț pe ridicarea de ziduri de piatră, nu pe zidiri de credință în suflete și, pe această falie materialistă, corifeii ateismului nivelator și a „minții deschise”, care știm bine din partea cui vin să ispitească ca pe Hristos în deșert, au identificat o breșă finanțând cu „ochiul dracului” tot felul de seminarii și întruniri care nu au absolut nicio legătură cu Hristos, Sfinții Părinți și tradiția teologică ortodoxă sau bizantină. „Dați dar Cezarului ce este al Cezarului, și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.”

În acest asalt ideologic tezist și „woke” asupra mănăstirilor ortodoxe din Moldova, singurul răspuns este doar cel hristic: Liturghie, Vecernie, Sf. Maslu, Priveghere, Rugăciune, iar conferințele și seminarile „deschise” să fie trimise cât mai departe, ca să se desfășoare în afara zidurilor bisericilor și a mănăstirilor.

Stăreția Mănăstirii „Sihăstria Putnei” și conducerea Sfântului Sinod BOR trebuie să înțeleagă că organizarea de conferințe „deschise” în stil „woke”, nu fac altceva decât să îndepărteze credincioșii de biserică. Vreți biserici absolut goale, din toate punctele de vedere, ca în Occident? Organizați, în continuare, conferințe superteach și seminarii despre mentalități în schimbare și despre adaptare la „societatea deschisă” și vom ajunge să bată vântul prin mănăstirile și bisericile României, ca în Germania sau Olanda.

Românul vine la biserică sau participă la pelerinajele de la mănăstiri, ca să audă vorbindu-se de Hristos și să asculte povețele Sfinților Păriți și bogățiile seculare ale tradiției religioase, nu să audă conferințe despre adaptarea deschisă la schimbarea normelor și canoanelor lăsate moștenire de Hristos și Părinții Bisericii. Românii beau din apa vie a izvoarelor milenare a credinței mergând la mănăstiri și participând la Sfânta Liturghie.

Nu putem vorbi de schimbare și modernizare într-o dogmă, care nu poate fi schimbată, lăsată moștenire de Hristos până la a doua venire a împărăției cerești.

A consemnat pentru dumneavoastră Ionuț Țene.

08/09/2022/0 Comments/by Patrick Matis